4,708 matches
-
militari români: Pentru modul cum a conceput și pentru destoinicia cu care a pregătit operațiunile din luna iulie 1917.’’ II. 5 Constantin Prezanapărător al Marii Unirii Revoluția rusă din februarie/ martie 1917 a generat o puternică mișcare națională în Basarabia, străvechiul teritoriu românesc anexat de ruși, în anul 1812. S-a constituit Republica Democratică Moldovenească având ca organ executiv, un Consiliu al Directorilor Generali și ca organ reprezentativ, Sfatul Țării. Încercările bolșevicilor de a înlătura organele legal constituite la Chișinău, pretențiile
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
veniți. - De ce? a întrebat Bérangè. - E mai prudent așa... știți, pe le noi... siguranța... În scurt timp, acel sfat vag s-a lămurit pe deplin: la întunericul nopții, puteai fi atacat oricând. Se mai întâmpla și la lumina zilei... Tradițiile străvechi ale locului sunt dominate de tot felul de cre- dințe, care de care mai uimitoare. Multe din ele sunt vii și în timpul de acum, considerat modern. Adică evoluat. Se spune, între multe alte- le, că în acel perimetru plin cu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mai cunoscuți s-au cocoțat pe una sau alta din aceste fiare ale apocalipsului (n.r. lutheranismul, respectiv stalinismul) și, ocupați să peroreze în vânt, n-am auzit vaietele ce urcau din pământ. Occidentul a scăpat de ororile ideologiei, întrupate datorită străvechii lui culturi creștine care a constrâns ateismul să ia forma tolerabilă a laicității păzindu-l de spiritul de sistem..." (Întrebări despre Dumnezeu, André Frossard). Curajul Biografiile celor trei stau mărturie a felului curajos în care ei își asumă statutul de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a ajuns la concluzia că unele seamănă între ele și pot face parte din aceeași perioadă istorică, din aceași cultură materială. La vârsta de 18 ani, s-au împlinit visele adolescentului, pe Măgura Gumelnița descoperind un important set de materiale străvechi. Dându-și seama de valoarea acestor piese arheologice descoperite, Barbu Ionescu le va dona Muzeului Național de Antichități. Acest lucru se va întâmpla în anul 1924. Pentru gestul său, marele arheolog și profesor universitar, Vasile Pârvan i-a trimis o
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
ce permite denunțarea "exceselor de neînchipuit". În numărul din 29 august L'Illustration va reprezenta acestă acțiune prin imaginea unui soldat prusac înconjurat de cadavre ale copiilor, pe fondul bisericilor incendiate, cu cizma așezată pe trupul unei fetițe, pătruns de "străvechiul său instinct barbar 302". Pînă în 1916 acesta va fi tonul adoptat de francezi față de Germania. Ca să nu rămînă mai prejos, jurnaliștii englezi îi vor numi la rîndul lor pe germani "vandalii moderni" sau pur și simplu "hunii".303 Cît
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
politice. După Arana, poporul basc suferea de o "intoxicare a rasei" provocată de către emigranții spanioli și de penetrarea doctrinelor atee. El consideră că acest popor ales trebuie să se reconstituie prin excluderea altor popoare pervertite. "Cu Dumnezeu și cu legile străvechi", aceasta este deviza partidului independenților al cărui drapel, ikurina, arborează două cruci. Și, pentru a exclude orice ambiguitate, articolul 2 al programu-lui PNV stipulează că națiunea bască "va fi catolică, apostolică și romană în toate manifestările sale de viață ca
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aici mitul arhaic ce explica crearea semințelor prin "moartea" unei divinități (§ 11). Dar, întrucât poseda condiția nemuritorilor olympieni, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis Persephone nu putea să "moară", precum divinitățile de tip dema sau precum zeii vegetației. Străvechiul scenariu mitico-ritual, prelungit și completat prin Misterele de la Eleusis, proclama solidaritatea de ordin mistic între hieros gamos, moartea violentă, agricultură și speranța unei existențe fericite dincolo de mormânt 2. În cele din urmă, răpirea - adică "moartea" simbolică a Persephonei - a avut
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cartea Romînească, 1922, p. 168. 2. G. Ranetti, „Culesul viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950. Autorul mai scrisese despre același subiect cu un an înainte, într una din „Cronicile [sale] bucureștene”: „A, negreșit, nu mai este în vii străvechea veselie. Bachanalele daco-romane ale străbunilor, din vremurile de belșug, au fost altoite cu posăceala și pragmatismul american, și azi dealurile nu mai sînt și locuri de desfătări voioase, ci numai piețe comerciale”. („Septembrie”,în Viața Romînească, 2, vol.6, 1907
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
originar din Tecuci), primul desen - un gălățean, primul lied pe versurile lui - un severinean. Cazul său nu e, totuși, neobișnuit; dimpotrivă, confirmă o regulă: aceea de a nu fi recunoscut, sau de a fi recunoscut tardiv, în locurile natale. Regulă străveche și generală. Apropo de ea, îmi amintesc acum cuvintele pe care Maurice Barrès le spunea fraților Tharaud referitor la Mistral, citîndu l pe acesta: „«On ne me lit pas en Provence. L’homme qu’on aime ici, don’t tout
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
alte 2 cabane; - hotel și popas turistic; - lac artificial și hidrocentrală. JUDEȚUL ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL. - m. arh. Biserica de lemn a fostului schit Ciocanul din Bughea de Sus; - rez. geologică constituită de fostele cariere de calcar, exploatate din timpuri străvechi; - patru izvoare cu apă minerală sulfuroasă; - stațiune balneo - climaterică sezonieră de interes local (cu băi calde și reci) Bughea de Sus; AREFU. - cetate dacică; - ruinele cetății Poenari (la altitudine de 850 m); - complexul hidroenergetic de la Căpățîneni; - hidrocentrala și barajul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistică Remus; - Vile: Alexmid, Share, Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella, Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș (1821); - m. arh.: Biserica din lemn; - m. arh. populară: Casa Constantin Nacu; - etnografie și folclor: - străveche vatra folclorică gorjenească, - colecție etnografică, - obiceiul pastoral măsuratul laptelui, - festivalul interjudețean „Evocare istorică”, spectacol de muzică și poezie În luna mai la monumentul lui Tudor Valdimirescu: - formație de dansuri laureată, - ansamblul de obiceiuri de nuntă (Însurățita). PEȘTIȘANI. - m. arh.: 6
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
organizat, cu un plan gândit dinainte, cu etape și cu un management coerent care să reducă la minimul posibil neplăcerile cetățenilor afectați de șicanele din trafic. Nici vorbă! Ne scapă tușa evident postmodernă a viziunii asupra reparațiilor și reabilitării șoselelor străvechiului nostru oraș: începutul, în aceeași perioadă de timp, a mai multe șantiere, unde băieții scurmă vioi vreo trei zile, după care, săptămâni în șir, se așterne o binevenită și înviorătoare stare de acalmie, nu e doar scandaloasă prostie și incompetență
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și stabiliți între Latium și Campania. Capitala aurungilor era Ausonia și, după cucerirea populației și a capitalei de către latini în urma războiului Ligii Latine la anul 338 a.Hr., aurungii au fost supuși și asimilați de Roma. În limbajul antic, livresc, străvechii locuitori ai Italiei au fost numiți după capitală ausoni, iar țara lor Ausonia . Este mai dificil să stabilim prin ce proces istoric o populație supusă și asimilată a ajuns, ca cel puțin în limbajul cărților, să denumească pe locuitorii Italiei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
puteau fi acești vlahi prezenți concomitent în Câmpia Panoniei, în Ardeal, Moldova și Țara Românească, în momentul venirii ungurilor, Schlözer îi identifică cu dacii latinizați : “Acești valahi nu sunt nici bulgari nici wälche (celți), ci vlahi, urmași ai marei și străvechei seminții de popoare a tracilor, dacilor și geților, care și acum își au limba lor proprie și cu toate asupririle, locuiesc Valahia, Moldova, Transilvania și Ungaria în nunăr de milioane. Vor fi fost, timp îndelungat, apăsați de goți și apoi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
antice civilizate, „fiind în legă tură cu un simbolism cosmologică” . Chiar romanii, cuprinși de teamă în timpul celui de-al doilea război punic, când Hanibal era în fața porților Romei, după ce trimit un sol la Oracolul de la Delfi, recurg la o practică străveche, așa cum era prescris în Cărțile Sibiline” . Tot la sacrificii umane a recurs Xerxe, regele persan, când și-a îmbarcat armata pentru Grecia, dând zeilor 9 bărbați și 9 fete, și tot așa a procedat strategul grec Temistocle „în ajunul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
grad de probabilitate și credibilitate a constat din incompatibilitatea a doi factori: pe de o parte cultura și civilizația chino-indo-persană care i-a respins pe barbari și, pe de lată parte, neputința barbarilor de a se adapta civilizațiilor și culturilor străvechi. Trebuie că aceste populații, sau cel puțin șefii lor, „aristocrația” lor, să fi aflat despre existența în Europa a unui imperiu pe care imaginația lor l-a asimilat condițiilor de trai parazitar, jafurilor și prădăciunilor. În felul acesta voiau să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să se așeze într-o provincie a Imperiului, părăsindu-și vetrele strămoșești. Să ne gândim la ce presiuni, pustiiri și jafuri a fost supusă populația Armeniei și, cu toată diaspora lor trecută și prezentă, armenii au rămas pe locurile lor străvechi. Ca să fim mai expliciți, să apelăm la situații similare cu cele petrecute în spațiul Daciei Decebaliene, puse în evidență de Nicolae Iorga, care aduce în sprijinul continuității daco-romane și protoromânești existența și astăzi în Alpii Elveției a romanșilor care vorbesc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe ruși, ceilalți nu pot fi luați în seamă cu imperiile lor, românii nu au avut niciodată asemenea veleități și pretenții. Lor le-a fost de ajuns să știe că aparțineau imperiului și, după dispariția imperiului grecesc, au păstrat legăturile străvechi cu Constantinopolul, chiar dacă, acolo, era acum un împărat turc. Cât privește pe veteran, din care românii au făcut bătrân, trebuie menționat că, pentru a ajunge să desemneze categoria oamenilor în vârstă, veteranii au format o categorie foarte numeroasă, de soldați
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu atât de originea slavă a calității de voievod, cât de instituția romană a consulatului. Oricât de seducătoare ar fi supoziția cu privire la domnconsul, să reținem că forma de organizare în obști prin modalitatea lor de a-și alege potrivit dreptului străvechi al neamului și al satului, pe cel mai capabil descendent al moșului întemeietor, și-a pus amprenta și asupra alegerii domnilor români; aceștia nu mai conduceau un sat, ci o moșie în sens de țară, moștenită de la strămoșii săi, boierii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mitologică din literatura română; el Însă nu s-a limitat și nu s-a mulțumit doar să reproducă mitul, ci să-i dezvăluie multiplele semnmificații În manieră expresionistă. „Iona” este În același timp o dramă modernă, pentru că, spre deosebire de Înaintași, Întâlnirea străvechilor mituri cu gândirea modernă devine loc geometric al tuturor neliniștilor. Mitul devine izvor de inspirație, pentru că, prin el, se văd oamenii Într-o ideală realitate unitară. Drama lui Marin Sorescu este o meditație construită riguros pe același trunchi aparent naiv
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pereții mistuitori ai peștilor, simboluri ale orizonturilor deschise În zidurile necunoscutului. Instalarea unei scânduri În mijlocul mării, așa cum visează Iona, e un simbol al statorniciei. Eroul are revelația purtării originare a arhetipului primordial matern. Lumea este o perpetuă (re)naștere, motivul străvechi, opus ireversibilității. Ieșit la lumină, Îmbătrânit, din spintecătura ultimului pește, pe o plajă pustie, orizontul care i se arată Îl Înspăimântă iarăși, pentru că și acesta este alcătuit dintr-un alt șir de burți de pește, ca niște geamuri puse unul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mă putea salva din marasmul de după 2006... Lectura și scrisul în carnete, încercatul mereu, mereu, mereu a unui început de „roman libertin“. Ibricul de jumătate de kilogram, plin cu cafea fiartă în pripă pe-un ochi holbat zădarnic de aragazul străvechi, nu-ți mai descleie mințile, sufletul atârnă greoi ca o bucată de carne în cârligul ascuțit al măcelarului, trupul zace descompus în bucăți de durere fizică, zglobii sunt numai frații lui Greogor Samsa, clătorind, inoportuni și indecenți, printre vrafurile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ar considera ruga drept o sărbătoare românească „autentică“. Căci punem, bag de seamă, mare preț pe adjectivul ăsta, „autentic“. „Autentic“ e sinonim cu național, vechi, specific, neschimbat. În accepția comună el sugerează costume populare, cântece sau dansuri specifice, obiceiuri ciudate, „străvechi“, „de la străbuni“ ș.a.m.d. Păi, să vedem... La rugă nu există costume populare. În unele sate de munte se mai foloseau (rară acum vreo douăzeci de ani. În perioada interbelică le purtau adesea femeile din elita satului (învățătoarele, soția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
tehnicii origami, de evidentă importanță pentru practica educațională, virtuți care au constituit pentru învățătoarea Loredana Țară temeiul elaborării unei discipline opționale, la nivelul ariei Tehnologii, ciclul primar, intitulată “Abilități practice prin tehnica origami”. Cartea reliefează convingător valoarea educațională a tehnicii străvechi origami, valențele sale interdisciplinare, posibilitatea personalizării actului educațional prin practicarea ei, finalitățile practicării acestei tehnici de către copii, evidente în formele de comportament, în atitudinile și trăirile lor afective. Concomitent cu pledoaria pentru abordarea, din rațiuni pedagogice, a tehnicii origami ca
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]