5,716 matches
-
a elipsei totale de grup verbal”). O interpretare complet fantezistă privește identificarea unor ecouri onomastice din fabule românești tradiționale, Sarafoff amintindu-l astfel - nici mai mult, nici mai puțin - decît pe... Trandafiloff, „țintă a apologului heliadesc”... Aluzia la Trandafiloff e sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire din textul urmuzian (mai îndreptățit, Aurel Rău vedea o posibilă trimitere la caragialianul Boris Sarafoff)... Există însă și observații pertinente. Potrivit autoarei, „fața manieristă a fabulei ajunge la un punct culminant în «Cronicari», care pulverizează prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu trimitere ambiguă la prezent (fie el și etern): „Meschinăria, absurditatea lumii în care ne ducem existența nu poate fi decît ridicolă sau comică în ochii celui care, asemeni lui Urmuz, aspiră către Infinit”, la baza mitului Urmuz stînd și sublimul „refuz total”: „În ceea ce-l privește pe Urmuz ne încredințăm că el a devenit un mit și datorită refuzului său total, căci el a refuzat și ideea de a aparține unei noi și superioare seminții”. În contextul politic al epocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mateiu I. Caragiale - au fost elaborate și, mai ales, publicate la mult timp după epuizarea europeană a curentului...). Un alt element important al reconsiderării critice îl constituie deplasarea dinspre o estetică clasicizantă a capodoperei, a perfecțiunii formale, a purității, a sublimului și armoniei înspre o estetică a șocului mizînd pe ruptură, dizarmonie, subversiune, impuritate, inovație, deschidere, procesualitate și atitudine. O „cumințenie a pămîntului”, o moderație eclectică, integratoare: aceasta este imaginea pe care o oferă, în anii comunismului, principalele sinteze critice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
recuperez. Împleticindu-mă pînă În baie, mă privesc cu ochi Încețoșați În oglindă și Îmi mai scapă un geamăt, căci femeia strălucitoare de aseară a fost Înlocuită de un monstru cu fața umflată de somn. Cam așa arată trecerea de la sublim la ridicol. Înghit două tablete de Nurofen, după care Îmi tîrșîi picioarele spre bucătărie ca să fac niște cafea. La zece și jumătate, izbutesc În sfîrșit să mă Îmbrac și sînt pe cale să mă duc la Polish, pentru un mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nemișcat precum apa unei bălți. M-am speriat și m-am întors grabnic acasă. Am citit de mai multe ori papirusul pe care era scrisă în grecește rugăciunea Akathistos. Am rămas uluit de precizia metrilor, de structura stanțelor, de arhitectura sublimă, de profunzimea unor versuri. Fără să-mi fi dat seama măcar, ultima oară am citit-o în picioare. A doua zi m-am întors să-l caut pe necunoscut. În schimb, am dat de o odaie înecată în praf și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tine Căci eu rămân pe veci, doar un ecou... Ce fericire după zbuciumul petrecerilor. Recunoștința unui fir de iarbă. În umbra vastă a legendelor, Poetul veghează gânditor în barbă. În umbra legendarului destin, Poetul cast drumul veghează. Sub greutatea visului sublim, Întunericul său lumina scurtează. Ca o piatra pentru urmași, Tu ți-ai schilodit sufletul si chipul, Ți-ai năruit, și ți-ai trădat, Și ți-ai distrus visul. Pământule bun, numai tu Îi iubești pe poeți. Te umpli, cu nenumărate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ei Dar nu-nțeleg cum de sunt capabili Să mă prindă-n vâltorile lor. Toamna mea Toamna, dulce și suav surâs Cântec nemuritor și lin Veșnic și curat, Ușoară adiere, E-un vis purtat Pe aripi de timp Firavă și sublimă tăcere Aceasta este toamna mea. Toamna mea. Totul din albastru Plouă cu albastru de toamnă Peste cerul infinit. Plouă cu norii albaștri Întinși undeva în asfințit Lungi sunt mările albastre Cu soarele oglindit în ele Lungi sunt privirile sfioase Sentimentale
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
idei. Fiecare mișcare a mâinii, Fie și părând greșită, ascunde o alta, Corectă și simplă, Ce urmează un detaliu care Să acorde Farmecul bine meritat Muncii acestui desen Plin de suflet și de speranța că, Într-o zi, Voi desena sublim. Nisipuri mișcătoare Nu pot să mă înalț, Dar sigur pot să-ncerc să văd Dincolo de tot ce pot simți, Căci eu nu mai vreau Să doară de fiecare dată Ca o ultimă rană, dar care Niciodată Nu se închide, Dar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Ce pot să fac, cum să-mi aleg calea? Încă mai sunt mistere. Încă mai cred în iluzii, iluzia că timpul nu trece. Cuvintele mi se rostogolesc în ecouri. Strig ecouri, răspund ecouri, prin care voi trece probabil cu aceeași sublimă nepăsare zilnică, cu aceeași oarbă fericire de a exista. Dar ajunge! Nu vreau să mă trezesc într-o zi goală, mai singură și mai bătrână, întrebându-mă cum de nu am știut că toate lucrurile care mi se par datoare
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
umbla agitat prin vene vrând să explodeze, iar totul parcă prinsese viață din nou și din nou...Se opri. Mai doream. Nu vroiam să i dau drumul, nu încă; l-am mușcat ușor de buză în dorința unui nou act sublim, feeric în care buzele noastre să se atingă, să-i simt căldura. Însă el se îndepărtă. Mă respinse; deși el mă sărutase, deși el mă amăgise, deși el... Angela, eu..., vroia să-mi spună ceva, probabil să-mi ceară scuze
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de CD‑uri de dincolo de Cortina de Fier. Are asistenți care cutreieră oficiile poștale și plătesc taxele vamale pentru el. - Ce părere ai de Înregistrarea asta, Chick? Cântă pe instrumentele originale din secolul al XVII‑lea. Se leagănă În muzica sublimă, o muzică În care ideile se dizolvă, reflectându‑se apoi sub formă de simțiri. Le duce cu el În stradă. O boare de zăpadă timpurie s‑a lăsat peste arbuștii Înalți, aceiași arbuști În care‑și făcuseră adăpost un imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
nici măcar în stare să rostească o singură vorbă în limba mea. Și totuși cât de elocventă era, lăsându-și ochii, respirația... să exprime ceea ce trebuia, incapabilă de-a le împiedica să exprime ceea ce trebuia... Și cât de simplă, cât de sublim de cunoscută a fost povestea spusă de trupul ei!... A fost ca atunci când povestește briza despre ce este ea, când povestește roza despre ce este ea... După degetele mele delicate, atente și recunoscătoare au urmat lucruri mai lacome, instrumente ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
trebuie, începu Jones și clătină din cap, după care părintele Keeley și Fuehrer-ul negru făcură la fel. Și până să se întoarcă la drumul cel drept, continuă Jones, o să cadă câteva capete. N-am văzut în viața mea o mai sublimă demonstrație de gândire totalitară, o gândire care ar putea fi asemănată cu un sistem de transmisie cu roți dințate, ale căror dinți au fost puși la întâmplare. Un asemenea mecanism de gândire cu dinți neregulați, pus în mișcare de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Fuehrer-ul negru a putut exista în relativă armonie - Cum socrul meu putea să nutrească în aceeași minte indiferență față de femeile prizoniere și dragoste pentru o vază albastră - Cum Rudolf Hoess, comandantul Auschwitz-ului, putea să alterneze la difuzoarele de la Auschwitz muzică sublimă și apeluri pentru cărăușii de cadavre - Cum Germania nazistă n-a putut sesiza nici un fel de deosebiri importante între civilizație și hidrofobie - Este cea mai puțin aproximativă explicație la care am ajuns în privința legiunilor, a națiunilor de nebuni văzute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cuvântul magic cu care mă înnebunea pe mine. Ne regăseam, puri și în același timp sălbatici, două creaturi care uită pentru o clipă de lumea înconjurătoare, de sexul lor, de ele însele, rămânând într-un extraordinar abandon reciproc. Apoi, momentul sublim a chemat un nou timp și o nouă cadență a mișcărilor. Carnea mi s-a încrâncenat. Am simțit gâtul încordându-se, brațele ridicându-se și urmând niște traiectorii cunoscute parcă dinainte. Eram ca un robot, sau ca un om în interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
făcu o microfonie teribilă, care din fericire încetă în câteva secunde. El se scuză pentru slaba cunoaștere a limbii române și salută atât pe domnul Calomfir, cât și pe doamna Anamaria Ștefănescu; munca de autor genial și cea de traducător sublim s-au împletit la inițiativa excelenței sale pentru a întări legătura spirituală dintre români și brazilieni. Două țări, două lumi diferite îl stimează pe un gânditor de o profunzime rară ca domnul Calomfir. Suntem convinși că recunoașterea sa va fi universală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ca niște secvențe de film derulându-se în orice moment al vieții tale, indiferent din ce familie provii sau ce vei ajunge în viață, e zestrea care te va însoți pretutindeni și pentru totdeauna. Când ești copil totul e frumos, sublim și magic. Nu ai griji sau nevoi, iar viața ta e colorată, pastelată, fără limite. Orice mic neajuns capătă pentru câteva momente proporții tragice, pentru ca în scurt timp să dispară, să nu te împiedice să zâmbești din nou. Nu există
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
atunci, splendoarea și-a vărsat zaporu Peste spăimântate, negrele lor discuri. Ci pe noi, schimbații mai presus de îngeri, Vipiile sacre slobozi azi ne lasă... Doar atât să spunem, tari, fără de-nfrângeri: Noi copiii Slavei, ne’nturnăm acasă... ” - Ce frumos!... Sublim de frumos!... murmură Iorgu căzut în extaz. Oare, unde le-am citit, unde?!... se întrebă el. Ah, da, da!... mi-am amintit. Era târziu... Se chinui să adoarmă dar, somnul tot nu-l prindea. Și , fără să știe cum s-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
333: „... poetul și ziaristul cuțovlah, Doru Belimace”; Pag. 336: „Scatofagul Cantacuzino era metec fanariot, ca și Zelinschi-Codreanu, și ca și hindusul Nae Ionescu și sârbul Richard Franasovici... Fanariotul arnăut I.G. Duca, descendent din faimoșii călăi ai Moldovei, care jupuiau În numele Sublimei Porți”; Pag. 340: „Mai mult de jumătate din demnitarii P.N.Ț., au fost meteci: Madgearu, Răducanu, Mitro, Iunian, D.R. Ioanițescu-Durac, Dr. Vayass, Dr. Mezincescu, C. Gongopol (directorul oficiosului «Dreptatea»), Mihai Ghelmegeanu, Mihai Ralea, Armand Călinescu etc.”; Pag. 343: „capitaliști compradori
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
străpunge chingile cerului, mi-am spus eu, Îndoită de Poezie. De la nivelul materiei până la cel al chintesenței, omul se purifică În urcare Șaman 59 și se Împărtășește În coborâre. Nu Poezia, ci această navigare plină de mister Între amorf și sublim, Între lumea grea și cea rarefiată e Scopul. Poezia nu mi-a mai fost de atunci regină, ci amant. Un amant bun, care te poartă peste lume, Îți dezleagă sufletul amorf, ținut În frâu de prea multe griji, supus legilor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
poate el străpunge chingile cerului, mi-am spus eu, îndoită de Poezie. De la nivelul materiei până la cel al chintesenței, omul se purifică în urcare și se împărtășește în coborâre. Nu Poezia, ci această navigare plină de mister între amorf și sublim, între lumea grea și cea rarefiată e Scopul. Poezia nu mi-a mai fost de atunci regină, ci amant. Un amant bun, care te poartă peste lume, îți dezleagă sufletul amorf, ținut în frâu de prea multe griji, supus legilor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Își propuseseră, cu mintea lor de atunci, Dioscurii să moară. Din iubire. Distruși de femeia fatală. Fiecare trebuia să o Întîlnească pe a sa cît mai repede, pînă nu trecea Înflăcărarea ce-i cuprinsese. Simțeau că, odată pierdut, acel elan, sublim sau doar teribilist, nu aveau să-l mai regăsească vreodată, ardeau totul prea repede. Chiar și prietenia lor s-ar fi putut să ajungă mai mult o amintire, timpul hotăra. Femeia fatală i ar fi făcut să moară de tineri
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
erau morți. Doi pămînteni; nu și-ar mai fi dat viața unul pentru celălalt, cum ar fi fost capabili cîndva și nici doritori să moară din dragoste nu se mai arătau. Vremea prieteniilor Înălțătoare era aproape dusă. Mai revigora legăturile sublime - dar mai mult ca idee, În versuri - cîte un poet entuziast; tot mai rar, vreun romancier, cititorii erau atrași mai mult de discordii decît de amiciții; filmele, tot mai des, propuneau cupluri homo sau malefice. Thomas, dacă s-ar fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
au lăsat inspirați de noi ? N-am să vă dau răspunsul la această întrebare, vă las să judecați singur. Sigur, uneori ne-am aflat și într-o situație de mare dilemă etică. Mai precis atunci cînd am furnizat fraze absolut sublime unor oameni care nu le meritau din punct de vedere moral. Să luăm cazul lui Louis Ferdinand Căline, pe care mulți l-au considerat „un gunoi moral”, un fascist care nu a retractat niciodată, nu s-a căit. Merita el
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îmi este imposibil să nu vin măcar o dată pe an la Veneția, deși în ultimii ani îmi aduc sistematic cu mine un eseu al lui Răgis Debray intitulat Contre Venise. Un excelent eseu în care domnul Debray schițează profilul unui sublim personaj, „idiotul venețian”. Pentru că toți suntem niște idioți cînd mergem la Veneția, spune el pe scurt. Oricît de culți am fi, oricît de subtili, de talentați, de mari artiști, la Veneția devenim niște figuranți, niște umbre halucinate care se plimbă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]