61,456 matches
-
d.) nu implică întotdeauna utilizarea instrumentelor celor mai adecvate înțelegerii ei. Mai ales că, așa cum arată Rennie, în interpretările operei lui Eliade și-a făcut loc, deja, destul subiectivism. Volumul își propune să pătrundă "sensul implicit al religiei" prin discutarea temelor și motivelor operei eliadești, care astfel pot deveni operante pentru cei interesați de istoria culturii sau disciplinele înrudite, mai ales dacă nu le este accesibilă întreaga operă a gînditorului (formată din peste 1500 de cărți și articole, cum arată Mac
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
voiculesciene și unitatea operei sale poetice). Caracteristică demersului critic al lui Șt. Aug. Doinaș este căutarea legăturilor între volume, refacerea unui portret și a unei viziuni a celui studiat din cioburile poemelor (cu rare, totuși, inserții biografice), identificarea, normal, a temelor și a esteticii în care se înscrie combinîndu-se cu prinderea alunecărilor spre rigoarea clasică, spre puritatea muzicală a versului, aversiunea pentru suprarealism (de așteptat de la un apărător al rigorii clasice și al "inteligenței poetice"), din care salvează doar libertatea asociativă
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
Categoria din care face parte e oarecum specială, aș numi-o a memorialisticii-reportaj, căci Failing the Future înregistrează experiența autoarei ca decan al departamentului de științe umaniste de la universitatea din Arizona în perioada 1990-1995. Kolodny își notează scrupulos reflecțiile pe tema învățămîntului superior american, făcute din perspectiva cuiva care privește lucrurile, prin forța circumstanțelor, din interior. În această privință volumul ei este un detaliat reportaj, chiar un raport și o prognoză. Dar Kolodny are (mult) mai multe de spus decît o
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
formelor), paradox încorporat în poetica romanului ("mitopoetică a maternității absorbante și reenergizatoare") și în modelul său cosmologic (caracterizat prin "simultaneitatea în nemurire a tuturor operelor de artă, fie ele oameni, note muzicale sau pagini scrise). Inventarul acestor eseuri (divizate în funcție de temă) nu le poate neglija nici pe cele ce urmăresc conflicte arhetipale (paricidul sublimat Freud - Jung), nici pe cele ce schițează lecturi în cheie hermetică (acela dedicat romanului lui Ken Kesey ori cel în care sunt decriptate șapte trepte de combustie
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
aduse de cercetător nu lasă nici un dubiu: anul acesta, la 18 octombrie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea lui P.P. Negulescu. * Să ne întoarcem la prima pagină, la editorialul lui Cristian Crăciun, intitulat Generație în răspăr și avînd ca temă eterna cherelă literară între tineri și bătrîni. Editorialistul crede că, după '90, conflictul "a reizbucnit în forme schimbate și cu o intensitate greu de bănuit înainte. Franc spus, este vorba de o luptă pentru putere, fie ea și pur simbolică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Ion Buzași N-aș fi crezut că o asemenea temă, Eminescu și Teleormanul, poate constitui substanța unei cărți, o contribuție de biografie eminesciană. Dl. Stan V. Cristea ne-a demonstrat că se poate. D-sa, teleormănean, ne-a demonstrat că bătrânul cronicar avea dreptate când spunea că "n-or ști
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
împing pe Irina, aproape previzibil, către sinucidere. În orice roman cu intrigă polițistă finalul aduce o rezolvare mai mult sau mai puțin spectaculoasă a enigmei în jurul căreia se construiește întreaga narațiune. În cazul de față, rezolvarea rămâne un fel de temă pentru acasă dată cititorului. Astfel Rolls-Royce-ul lui Chiril Tricolici rămâne până la urmă doar o mașină(rie) care străbate sute de kilometri pentru a se pierde apoi în ceață. Chiril Tricolici - Rolls-Royce, Editura Nemira, București, Colecția "Ora H", 2000, 262 p.
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
care apar ele, și mai cu seamă prin tendințele de gîndire pe care le deconspiră. Hill încearcă să scrie o filozofie sociologică, implicată și aplicată vieții de zi cu zi. Autorul este filozoful Cetății, coborît în stradă, de unde își ia temele de reflecție și unde revine apoi cu soluții. e o temă seducătoare pentru Hill în măsura în care în ea găsește soluția la cea mai gravă, după diagnosticul său, problemă a vremurilor noastre: tribalismul. A judeca oamenii după culoarea pielii sau orice fel
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
pe care le deconspiră. Hill încearcă să scrie o filozofie sociologică, implicată și aplicată vieții de zi cu zi. Autorul este filozoful Cetății, coborît în stradă, de unde își ia temele de reflecție și unde revine apoi cu soluții. e o temă seducătoare pentru Hill în măsura în care în ea găsește soluția la cea mai gravă, după diagnosticul său, problemă a vremurilor noastre: tribalismul. A judeca oamenii după culoarea pielii sau orice fel de alt indiciu fizic echivalează, conform lui Jason Hill, cu a
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
de intenții, justificări și căutări neterminate grupuri coerente de motivații și să le ordoneze, tematic și cronologic, într-un demers care se dovedește a fi marcat întreaga viață a lui Caracostea și a fi motivat subteran întreaga sa operă, dincolo de tema precisă a fiecărei cărți. El apare astfel nu doar drept cel mai "modern"critic din generația lui, mai accesibil înnoirilor și plasării dezbaterilor pe terenul inconfortabil al interdisciplinarității, dar și cel mai interesat de justificările teoretice ale acestor căutări. Cele
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
sînt "sursă de date solide" și că mai degrabă subiectivitatea din ele le face valoarea decît caracterul științific, sociologic de pildă. Așadar, tot latura literară. Parcurgînd schița despre cenzură a d-lui Marino, după ce am citit și studiile pe aceeași temă care o preced, la noi, m-a frapat, în toate, convingerea că cenzura, ca și prostituția, e de cînd lumea și că aceea comunistă a fost doar forma desăvîrșită a unei instituții străvechi. Eu am crezut mereu că numai insuficiența
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
în sensul de la Blaga, anistorică, specifică, rurală, închisă, conservatoare, n-are o explicație sociologică și nici vreo legătură cu orizontul de formare și de existență a limbii și a poporului român. E. Lovinescu a intuit, cel dintîi, că, de exemplu, tema țărănească în roman e de dată mai recentă decît apariția, la mijlocul secolului trecut, a romanului nostru, adusă de peste munți de către ardeleni abia în jurul lui 1900. Apoi chiar tezele lui Blaga cu privire la revolta fondului nostru nelatin sau la satul mitic care
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
lui Joseph Roth sau Bashevis Singer? Și, totuși, ce carieră internațională au făcut. Suflete moarte e romanul unei maxime specificități rusești. Dar și o capodoperă universală cum nu e nici un roman românesc. Problema e alta și anume atitudinea implicită față de tema locală, națională, în general, față de om, natură, divinitate. Deficitul de universalitate al literaturii noastre nu ține de tematică, ci de atitudine. N-am spațiu să argumentez. Geniala proză a lui Sadoveanu, unul din marii scriitori ai secolului, n-a fost
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
complex de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut constata - preocupările au rămas centrate totuși pe Europa, mai ales pe zona centrală și sud-est europeană unde materialul muzical de sorginte etnică este încă vital. Cele două teme propuse spre discuție au avut ca idee centrală transformările stilistice ale repertoriului și interpretării, privite într-o optică diacronică și întrebările pe care acest fenomen le ridică: mecanismele producerii lui? cine îl induce? de ce? ce rămâne și ce se pierde
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
Blaga, potrivit căreia cultura germană ar fi influențat în mod "catalitic" spiritualitatea românească, autorii au încercat s-o valorifice din plin, punând în seama acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu sagacitate "sursele originare", temele și motivele predilecte, tendințele clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
ard, nu vreau să mor!") a Vieții Românești nr. 3-4, cei doi scriitori dispăruți își și ne vorbesc din lumea vie a poeziei, plină de potriviri stranii. În același număr, o secțiune interesantă o constituie răspunsurile la ancheta avînd ca temă Literatura română - Literatura europeană, și, mai larg, soarta culturii naționale în epoca globalizării. Problema pe care și-o pune Mihai Șora este: "ce anume trebuie să se întîmple pentru ca nivelul orizontal al eficacității [...] - nivel căruia îi aparțin științele zise exacte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
Adameșteanu, Bogdan Ghiu și Mihai Ursachi. Gabriela Adameșteanu a câștigat scrutinul cu 20 de voturi (Bogdan Ghiu obținând 12, iar Mihai Ursachi - 10). în zilele de 21-23 aprilie 2000, Centrul PEN Român a organizat o conferință internațională la Iași, cu tema " Mai multe literaturi - o singură limbă, mai multe limbi - o singură literatură". Au participat, în afară de numeroși scriitori români, președinții centrelor PEN din Franța, Elveția, Belgia, Norvegia, Republica Moldova, Ungaria, președintele Centrului Scriitorilor Maghiari din România, precum și scriitori de origine română din
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
în apărarea scriitorilor închiși sau persecutați din Serbia, Belarus, Turcia, Peru, Cuba, Iran, Egipt, R.P. Chineză (în pofida protestului delegatului chinez). Numeroși delegați, printre care s-au remarcat cei din țările est-europene, inclusiv din România, au dezbătut, în lucrările pe secții, tema Congresului - "Libertatea criticii, critica libertății". Ca președinte a fost reales, pentru o perioadă de încă doi ani, Homer Aridjis (Mexic). Următoarele congrese vor avea loc la Manila (iulie 2001), Skoplje (2002) și SUA (2003). La primul dintre ele, românii probabil
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
probabil nu vor putea participa, din cauza imposibilității de a găsi bani pentru transport. (Să sperăm însă că statul român sau un om de afaceri generos vor finanța călătoria). Proxima întâlnire zonală va fi la Sarajevo (Bosnia) și va avea următoarea temă: "Literatura și cultura pentru pace (Deconstrucție, Reconstrucție, Construcție)". Conducerea Centrului PEN Român așteaptă să i se comunice cine dorește să participe. în 2001, Centrul PEN Român va organiza o nouă întâlnire (a IV-a), pe tema "Europa necunoscută: literatura și
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
și va avea următoarea temă: "Literatura și cultura pentru pace (Deconstrucție, Reconstrucție, Construcție)". Conducerea Centrului PEN Român așteaptă să i se comunice cine dorește să participe. în 2001, Centrul PEN Român va organiza o nouă întâlnire (a IV-a), pe tema "Europa necunoscută: literatura și geopolitica în Europa de Est". Răspunderea organizării și-a asumat-o Gabriela Adameșteanu. Toate acestea reprezintă doar o secvență din activitatea Centrului PEN Român. Ar mai fi multe de spus despre capitalul de prestigiu pe care și l-
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
cartea. Lipovetsky nu este un autor cu viziuni feministe explicite (ceea ce în mod cert va și garanta cota de interes a cărții sale în rîndurile unor categorii de cititori), dar A treia femeie e concepută fără echivoc drept reflecție pe tema poziției sociale și a coordonatelor identitare ale femeii din epoca noastră. Un asemenea subiect, enunțat limpede de la bun început, te angajează inevitabil, te obligă aproape să adopți o anumită ideologie în timp ce respingi alta. Lipovetsky izbutește, pe parcursul unei bune porțiuni din
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
nu dezamăgi cititoarele, sau de a nu-și deconspira prea ușor propriile afiliații ideologice. A treia femeie rămîne, însă, o carte extrem de interesantă, exemplară chiar în felul ei, în măsura în care ilustrează maniera în care un autor bărbat înțelege să abordeze o temă care de cîteva decenii încoace e socotită drept privilegiul femeilor. Capitolele despre sex, iubire și seducție, ori cele din a doua parte a volumului, alcătuite sub forma unui mini-istoric al conceptului de "sex frumos" au consistență analitică, obiectivitate interpretativă și
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
banalității alienante, imagini ce amintesc de Ezra Pound și de alte influențe de peste ocean. Cu o mai profundă și mai clară raportare a sinelui la universul de kitsch postmodern al zilei de astăzi, Traian Coșovei scrie în metaforele deriziunii despre temele mari ale morții și alienării, punându-le punct: "E și viața asta un mod de întrebuințare". Mahalaua de azi pe mâine. Poeme trăite, Dan Mircea Cipariu și Traian Coșovei, Ed. Vinea, București, 2000, prefață Nicolae Țone, 96 pag., f. preț
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
indeterminarea discursului literar fac din el un factor de influență net diferit și superior celui exercitat de toate celelalte discursuri amintite. "Mai mult decît atît, adaugă Nemoianu, literatura, cel puțin în Occident, a arătat pe parcursul a zeci de secole că tema ei centrală nu este cu osebire conservarea unei tradiții fixe, ci înregistrarea unei tradiții a schimbării." Ba chiar și modurile în care literatura însăși s-a schimbat și probabil se va mai schimba pot fi relevante pentru istoria generală. A
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
fost niciodată pe deplin confirmate, după cum speranțele moderniștilor de a lua repede și definitiv în stăpînire orizontul de așteptare al cititorilor au fost necontenit frustrate. S-ar părea că singură evoluția literară cunoaște acest joc în care descentrarea unor forme, teme sau genuri, după epoci de dominare, nu se realizează pur și simplu prin înlocuirea lor cu altele, marginale și dominate, pînă atunci, dar implică negocieri și pacte delicate, o coexistență complexă, adică, nu lipsită de dramatism și de neprevăzut. Disciplina
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]