4,311 matches
-
recreării unui limbaj cu trup și suflet... Avertizând. De aici înainte, putând propune, convingător, toată poetica rescrierii."252 Desigur poezia generației Albatros nu merge cu experimentul, cu recrearea textului poetic atât de departe, dar regăsim o serie de tehnici interesante, tentația jocului dramatic, a intrării în dialog cu lumea sau cu literatura. Tentația dramaticului revine la Geo Dumitrescu care reușește să situeze creatorul și lumea ideală (trată la modul derizoriu) pe o scenă: "Părea că se ține acolo un dialog cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
propune, convingător, toată poetica rescrierii."252 Desigur poezia generației Albatros nu merge cu experimentul, cu recrearea textului poetic atât de departe, dar regăsim o serie de tehnici interesante, tentația jocului dramatic, a intrării în dialog cu lumea sau cu literatura. Tentația dramaticului revine la Geo Dumitrescu care reușește să situeze creatorul și lumea ideală (trată la modul derizoriu) pe o scenă: "Părea că se ține acolo un dialog cu calmă disperare;/ îmi venea să strig ca de la galerie:/ - Mai tare, pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-o epocă de creștere a libertinajului, cum a fost deceniul de după primul război mondial, cel în care Bacovia scrie „Dintr-un text comun”. Licean pe atunci, Mircea Eliade povestește în Amintiri (Mansarda) că, în ciuda insistențelor unui coleg, a rezistat tentației de a recurge la fard, deși semnele combustiilor și refulărilor adolescentine îl cam jenau: „Dinu Sighireanu îmi demonstra că, dacă nu consimt să mă bărbieresc, ar trebui să mă pudrez (cum făcea el), ascunzîndu-mi astfel pistruile și coșurile”8). Fără
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pînă în anii ’40; „Cu voi...” de la 1990 încoace, îndeosebi datorită versului ,,O, țară tristă plină de humor’’, citat sau parafrazat de zeci de ori. Mai sugestiv decît volume întregi de eseuri și articole despre „specificul național”, „Cu voi...” corespunde tentației irepresibile de a ne autodescrie și autodefini cît mai critic. Latentă în momentul apariției în revistă și în volum, semnificația lui „politică” a crescut între timp. Pînă la publicarea în revistă și în volum, poemul purta titlul „Hübsch”, după numele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Noua revistă romînă din 1914. Poezia l-a împins pe Bacovia contra naturii sale. Fără ea ar fi fost mai sociabil și, poate, mai vesel. Poetul n-a vrut însă să trădeze personajul a cărui mască a adoptat-o. Tentațiile nu l-au ocolit (tentația frivolității, tentația vulgarității etc.), dar a avut tăria să le refuze. Noi avem impresia că s-a lăsat dus de apele vieții. N-a fost chiar așa! Bacovia s-a autoconstruit, - o autoconstrucție care uneori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1914. Poezia l-a împins pe Bacovia contra naturii sale. Fără ea ar fi fost mai sociabil și, poate, mai vesel. Poetul n-a vrut însă să trădeze personajul a cărui mască a adoptat-o. Tentațiile nu l-au ocolit (tentația frivolității, tentația vulgarității etc.), dar a avut tăria să le refuze. Noi avem impresia că s-a lăsat dus de apele vieții. N-a fost chiar așa! Bacovia s-a autoconstruit, - o autoconstrucție care uneori l-a stînjenit, și din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
l-a împins pe Bacovia contra naturii sale. Fără ea ar fi fost mai sociabil și, poate, mai vesel. Poetul n-a vrut însă să trădeze personajul a cărui mască a adoptat-o. Tentațiile nu l-au ocolit (tentația frivolității, tentația vulgarității etc.), dar a avut tăria să le refuze. Noi avem impresia că s-a lăsat dus de apele vieții. N-a fost chiar așa! Bacovia s-a autoconstruit, - o autoconstrucție care uneori l-a stînjenit, și din chingile căreia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a dezamăgit. Lipsit de capacitatea de a se adapta, Bacovia s-a salvat retrăgîndu-se din fața noilor valuri, a noilor asalturi. însă unele din acestea au avut și consecințe pe care nu le-a putut evita. Neîndoielnic, și Bacovia a cunoscut tentația jurnalului intim. Sau i s-a indus. „Mă preocupă apoi - îi declara lui Vasile Netea - ideea scrierii unui «Jurnal autobiografic», o carte de gînduri și de destăinuiri”. Premise avea. în fapt, chiar poezia lui e un jurnal filtrat de incidente
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
izolează și-l limitează în manifestările sale sociale. Pe Bacovia fiecare poem l-a îngrădit, l-a constrîns să fie tot mai mult „bacovian”. Am înțeles destul de tîrziu că acest fel de scris obligă la jertfe: trebuie să înăbuși orice tentație de a te abate de la profilul pe care l-ai impus. S-a dedus că ești singur, melancolic, trist, n-ai voie să umbli în grup, să jubilezi și să hohotești. Scrisul nu ți mai îngăduie să-ți arăți și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asemenea texte ar putea evita vreodată în întregime influența ideologiei, dar în schimb ele i se pot opune și pot determina cititorul (pe plan imaginativ) să tragă propriile sale concluzii. Anderson reușește să reziste într-o măsură mai mare acestor tentații ideologice. Mai mult, el pare să înțeleagă pericolele ideologice ale unui jurnalism obiectiv. În cadrul unui rechizitoriu adus jurnalismului obiectiv practicat în acea perioadă, el condamnă într-una din povestirile sale divorțul simbolic al jurnalismului american dominat de realitatea victimelor Marii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Smith, Capote a asistat doar la cea a lui Hickock; conform unui martor, Capote a fugit când Smith a fost adus la locul execuției (Plimpton, Capote's Long Ride - Călătoria cea lungă a lui Capote, n. trad., 70). Acestea sunt tentațiile unei subiectivități splendid afirmate, care alunecă în propria sa invenție, iar acest lucru va fi cu siguranță o problemă ce se va ivi și în continuare în mod repetat în jurnalismul literar. Cu toate acestea, firul comun ce îi leagă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Exemplar în acest sens este Hugo, iar în jumătatea a doua se cunosc preocupările teatrale ale lui Baudelaire, Flaubert și Villiers, dineul autorilor "șuierați" (Zola, Daudet, Flaubert, Goncourt, Turgheniev). Mării romancieri francezi din secolul al XIX-lea au cunoscut cu toții tentația teatrului și au dorit, în majoritatea lor, să devină dramaturgi. Ambițiile lor sunt de a egală teatrul lui Shakespeare și al lui Schiller, pe care-l consideră mult mai liber decât modelul teatrului clasic francez. În mare măsură, aceste ambiții
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
atractivă pentru femeia modernă 270. Zola descrie diferite temperamente de cumpărătoare 271. Este interesant că femeile aduse la starea de percepere a consumului că lux necesar devin și hoate de marfă, există "voleuses de profession", "voleuses par mânie", nu rezistă tentației nici chiar clientele cele mai respectabile 272. Jocul devine o pasiune la modă și pentru unele femei: "Leș femmes, tout entières au jeu par passion et par mode" [Zola, L'Argent, p.308]; "le jeu qui, du soir au lendemain
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
voință 285. În tradiția franceză, victime ale lecturii sunt mai ales femeile 286. Asemenea lui Cervantes, al cărui erou citește cu naivitate române cavalerești, Flaubert și Zola prezintă eroi ce întreprind o lectură parodica a operelor romantice. Românul modern are tentația să facă și critica literară 287. Personajele lui Zola nu mai sunt cititoare naive 288, reflecțiile lor denotă o lectură asimilată și conștientă: "Cependant, dans le groupe de femmes où trônait Malignon, on causait littérature: Mme Tissot déclarait Balzac illisible
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se explică mai ales printr-un cerc de interese comune noi. Pasiunea și interesele apropie clasele. În Au bonheur des dames găsim similitudinea ocupațiilor noi, anume cumpărăturile de lux și în exces ale femeilor din toate clasele, care resimt aceeași tentație a noului: "Îl n'y avait désormais ni dame, ni demoiselle de magasin. Elles n'étaient plus que femmes, comme égalées dans leur rivalité" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.351]. Clientele magazinului se aseamănă: "C'était un pêle-mêle de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
abundă în explicații, el ține de momentele de suspans și de tensiune ale discursului 367. Zâmbetul politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
umană, În ciuda imposibilității comunicării, aceasta simbolizând voința supremă a geniului de a se apropia de lumea pământeană: „Da, mă voi naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege...” Chemarea fetei reprezintă o tentație fantastică. Ea riscă astfel să-și piardă individualitatea pământeană, În vreme ce astrul, Însăși esența sa. Pentru oricare dintre sfere, atracția reciprocă este mortală. În această ipostază, Luceafărul devine o metaforă a iubirii absolute. 8. Cătălin este, nici mai mult, nici mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Atunci, cât a număra toată moartea? - Poate, ca moartea e foarte lungă. -Ce moarte lungă avem!” Eroul este fascinat de apa mării pentru că ar putea semnifica viața, „plină de nade, tot felul de nade frumos colorate”; ele sugerează capcanele sau tentațiile vieții, atrăgătoare, dar periculoase pentru existenta umană. El Își asumă această existență, deoarece „noi, peștii, Înotăm printre ele (nade), atat de repede, Încât parem galagiosi". Visul oricărui pește este să Înghită una, pe cea mai mare, dar pentru Iona totul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
destinul comun al celor doi mari scriitori. În toamna anului 1969, Mihai Eminescu pleca la Viena. 2. Caragiale dramaturg Contactul lui I. L. Caragiale cu teatrul a avut loc foarte de timpuriu. În epoca de formare a scriitorului, teatrul era o tentație destul de Însemnată, iar lumea din spatele cortinei constituia un miraj căutat de mulți. Este drept că viitorul mare dramaturg a avut un destin bun, pentru că porțile teatrului i-au fost deschise ori de câte ori a bătut la ele, deși acest lucru nu era
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ceva natural această frenezie a imprimeriei într-o țară în care hârtia e mai ieftină decât apa și unde scriitorul și cetitorul nu cer prea mult unul de la altul"127, explicând, în rândurile următoare, că finlandezii rezistă greu celor două tentații: alcoolul și hârtia. Dacă în primul caz statul a luat unele măsuri, în cel de-al doilea, l-a lăsat să se răspândească după bunul plac. Finlanda, fiind acoperită de pădure, își permite luxul să tipărească atât de multe cărți
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prezenți s-a numărat și Herta Müller, prezența sa marcând apogeul evenimentului. "Oricum, e reconfortant să vezi că trupele finlandeze sunt apreciate în România, iar cele suedeze în toată lumea. E vorba doar de showbiz?"539, scria Dumitru Ungureanu în Taina Tentației, un articol dedicat muzicii rock. "Kira Riikonen, coregrafă și dansatoare finlandeză, reușește un adevărat maraton al șerpuirii, tăvălirii și zbaterii corpului pe podea"540, scria Mihaela Michailov în articolul Blondele, peștii și Uniunea Europeană, de fapt o recenzie a Don't
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 3-4, 2008, p. 61. *** Un ecou românesc la Universitatea din Turku, revista "Columna", în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 294. Ungureanu, Dan, Corupția e un lucru bun, în "Vatra", nr. 5-6, 2005, p. 69. Ungureanu, Dumitru, Taina Tentației, în "Suplimentul de cultură", an V, nr. 204, 8-14 noiembrie 2008, p. 14. Ureche, Alexandru, Roberto Saviano și fantasma criminalității de avangardă, în "Verso", an IV, nr. 56-57, martie 2009, p. 27. Wertsman, Vladimir, O biografie a Mareșalului Antonescu, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cultură", an VIII, nr. 348, 17-23 martie 2012, p. 4. 538 Veronica D. Niculescu, Poezia, în concert pe douăzeci de voci la Sibiu, în "Suplimentul de cultură", an V, nr. 200, 11-17 octombrie 2008, p. 3. 539 Dumitru Ungureanu, Taina Tentației, în "Suplimentul de cultură", an V, nr. 204, 8-14 noiembrie 2008, p. 14. 540 Mihaela Michailov, Blondele, peștii și Uniunea Europeană, în "Suplimentul de cultură", an II, nr. 54, 3-9 decembrie 2005, p. 13. 541 Luiza Vasiliu, Ana-Maria Onisei, Legende urbane
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sărat, roz cu roșu, în fine, tot ce pare ireconciliabil doar în aparență și pentru gustul comun. La fel cum ireconciliabilă pare și ideea de a pune în aceeași „farfurie“ un șobolan și un meniu dintr-un luxos restaurant parizian. Tentația lui Remy de a-și depăși condiția trece și ea, după cum se vede, prin stomac (nu, nu-mi este foame acum). Nu-i vorba că Remy dă lovitura la Paris, nimeni nu-și făcea griji că nu se termină bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
să se lase de fumat, dar s-a temut să crească doza ca nu cumva să facă, asemenea părinților ei, cancer pulmonar. însă vreme de douăzeci și trei de ore și zece minute, în fiecare zi, a trebuit să reziste tentației. A avut nevoie de o imensă voință și, așa cum am spus, astfel de cazuri sunt rare. Hai să privim lucrurile pur logic: fie există un sprijin sau o plăcere autentică în actul de a fuma, fie nu. Dacă există, cine
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]