4,773 matches
-
în funcție de criterii realiste, lumea ar fi văzută ca un standard al adevărului și al frumuseții, iar artistul ar trebui să surprindă adecvat varietatea realității. Realismul abordat în critica de artă corespunde în estetică teoriei imitației. În ceea ce privește expresionismul, înțeles de unii teoreticieni și ca romantism, acesta ar fi apreciat în funcție de sensibilitățile expresive ale artistului, respectiv în funcție de capacitatea artistului de a transmite publicului experiențele sale intuitive și afective. În estetică această teorie ia forma teoriei expresiei. Formalismul presupune că forma ar fi singurul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
legitimarea autonomiei artei. Prezentând arta conceptuală de la sfârșitul anilor '60 ca fiind o revoltă împotriva modernismului definit în scrierile lui Clement Greenberg ca o tendință istorică a unei practici artistice care ar fi vizat o autonomie totală, auto-referențială, artistul și teoreticianul Victor Burgin 142 denunță critic specificitatea "pur vizuală" a diferenței modernismului în raport cu alte practici artistice. Această caracteristică specială a artei, manifestată sub forma unei "sfere autonome de activitate", ar duce de fapt la izolarea de lumea cotidiană a vieții sociale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
descrie activitatea vizuală, folosim verbe precum: "a vedea", "a privi", "a examina", "a scruta", "a contempla", "a distinge", "a sonda cu privirea", "a căuta cu privirea", sau "a supraveghea". Activitatea critică din această perioadă s-a conturat, în accepția majorității teoreticienilor, pe o dihotonomie vulgară dintre modernism și postmodernism, ceea ce a produs condițiile dezvoltării criticii instituționale. Colaborator al revistei Art in America la începutul anilor '80, Hal Foster a devenit unul dintre cei mai activi critici americani ai noii generații "postmoderniste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în 1970 și într-o a doua fază în 1990, critica instituțională s-a definit în funcție de necesitatea politică și teoretică a momentului, ajungând la începutul anilor 2000 să fie reformulată ca atitudine critică și ca practică instituentă 149. Unul dintre teoreticienii acestei forme recente de critică instituțională, Gerald Raunig, co-director al European Institute for Progressive Cultural Policies (eipcp) din Viena, analizează resorturile atitudinii critice pornind de la filosofia lui Foucault cu privire la raportul de rezistență stabilit între instituirea guvernării și poziția cetățeanului față de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
editorial al revistei Art-Language se pune problema candidaturii limbajului la statutul de "operă de artă vizuală", pornind de la premisa potrivit căreia conținutul ideilor artistului se exprimă prin calitățile semantice ale limbajului scris. Transferul de funcție a elaborării unei teorii de la teoreticianul artei la artist, care are drept consecință înțelegerea unor variate construcții teoretice ca fiind opere de artă, duce atât la redefinirea artei, cât și la revizuirea statutului teoriei artei. Confruntându-se cu ideea potrivit căreia producerea unui obiect de artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din Londra, susține ideea acceptării diluării granițelor dintre a face (artă) și a teoretiza (despre artă), a face istorie și a expune ori între a critica și a afirma 189. Având în vedere similitudinile dintre practica artistului și cea a teoreticianului, practica artistică ajunge să fie înțeleasă ca producție a cunoașterii, a întreprinderilor teoretice și curatoriale, pe fondul experimentării și inovației care scot în evidență noi posibilități de producție și comunicare ale practicii și teoriei artistice. În aceste condiții, actul critic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
preiau sarcina reflecției teoretice asupra practicilor artistice de acolo de unde a fost considerată ca fiind încheiată de către demersul esteticii. Dacă ar fi să se urmărească realizarea unei "critici a esteticii", demersul integrării acestui "alt discurs" ar coincide cu acela al teoreticienilor care iau drept țintă predilectă estetica formalistă a lui Clement Greenberg. Ceea ce au în comun cele două atitudini este faptul că, deoarece Greenberg pune problema autonomizării artisticului din perspectiva constatării autonomiei domeniului estetic, reacțiile critice la adresa acestei abordări formaliste se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inspirație pentru acțiunile artistice motivate politic desfășurate până în zilele noastre. Din aceeași perspectivă a motivării politice se poate spune că teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane reprezintă un construct situațional care se realizează prin eforturile colaborative ale unor comunități de teoreticieni orientați spre reflecția socială și analiza critică culturală. Unul dintre acești teoreticieni, capul de serie al Internaționalei Situaționiste, Guy Debord, afirma într-un articol din 1961 despre angajarea unei judecăți artistice revoluționare că un proiect revoluționar aplicat în artă nu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perspectivă a motivării politice se poate spune că teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane reprezintă un construct situațional care se realizează prin eforturile colaborative ale unor comunități de teoreticieni orientați spre reflecția socială și analiza critică culturală. Unul dintre acești teoreticieni, capul de serie al Internaționalei Situaționiste, Guy Debord, afirma într-un articol din 1961 despre angajarea unei judecăți artistice revoluționare că un proiect revoluționar aplicat în artă nu poate produce o estetică atât timp cât acționează dincolo de domeniul esteticii, scopul lui fiind
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critică revoluționară a tuturor artelor 200. Luând drept țintă a criticii forma dominantă a manifestării artelor în relațiile lor viciate cu socialul, economicul, politicul și culturalul, Debord deschide o analiză a lor în cartea sa despre societatea spectacolului. Astfel, pentru teoreticianul francez, spectacolul este un raport social între persoane, realizat prin intermediul imaginilor, constituind efectiv o viziune asupra lumii, un model al vieții care ia formele informației, propagandei, publicității ori consumului de divertisment, un program de lucru al unei formațiuni economico-sociale, momentul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care este, la rândul său, privit și capturat, astfel, în arena socială. Insistând asupra ideii potrivit căreia câmpul vizual în care locuim ar fi un câmp al semnificațiilor, și nu doar al formelor, pătruns fiind de discursurile verbale și vizuale, teoreticianul american propune o depășire a înțelegerii "vederii" în termenii formali ai psihologiei percepției (propuși de Gombrich ori Arnheim) prin explicația in-formală în termenii dezvăluirilor ideologice (făcute de teoreticienii marxiști, psihanaliști ori feminiști). În condițiile exercitării sociale a controlului, Bryson invocă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și nu doar al formelor, pătruns fiind de discursurile verbale și vizuale, teoreticianul american propune o depășire a înțelegerii "vederii" în termenii formali ai psihologiei percepției (propuși de Gombrich ori Arnheim) prin explicația in-formală în termenii dezvăluirilor ideologice (făcute de teoreticienii marxiști, psihanaliști ori feminiști). În condițiile exercitării sociale a controlului, Bryson invocă necesitatea realizării unor studii cu privire la modul în care "puterea se folosește de constructul social al vederii" și la modul în care puterea încă își "deghizează și ascunde operațiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
modul în care puterea încă își "deghizează și ascunde operațiile în vizualitate, în miturile formei pure, ale percepției pure și ale vederii universale culturale"223. La rândul său, preluând acest argument dezvoltat de Bryson și în alte lucrări ale sale, teoreticianul și artistul englez Victor Burgin afirmă în eseul său The Absence of Presence: Conceptualism and Postmodernisms (Absența prezenței: conceptualism și postmodernisme), scris pentru catalogul expoziției 1965 to 1972 When Attitudes Became Form (De la 1965 la 1972 Când atitudinile au luat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
discurs ce se diferențiază de cel al istoriei artei ce are în vizor apariția, evoluția și declinul curentelor artistice, s-ar putea pune în discuție posibilitatea remodelării sale identitare din perspectiva auto-reflexivității și a activismului social, de pildă. Unul dintre teoreticienii care au încercat să codifice prin protocoalele sale de observație și reflecție o nouă identitate a criticii de artă, sedus fiind de ideile rupturilor istorice și a cezurilor epistemologice, americanul Hal Foster, încearcă să ofere în cartea sa Recodings: Art
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
determina o schimbare în ceea ce privește poziția și funcția artistului politic 227. Așa cum, după cum afirmă Foster, artistul politic nu ar trebui să reprezinte reprezentări date și forme generice, ci mai curând să investigheze procesele și aparatele care îl controlează 228, tot astfel teoreticianul nu ar trebui să-și aproprie și să monteze diferite alte teorii pentru a indica o anumită stare de fapt a teoretizării actuale, ci ar trebui să reelaboreze condițiile exercitării unui alt tip de discurs critic care să discrimineze cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
efecte estetice mai consistente și coerente. Se constată, astfel, faptul că extensia studiului artei și culturii vizuale prin procesarea problematicii contradictorii a societății contemporane și a puterii politice, poate facilita stabilirea unui raport mai elaborat și mai responsabil între artiști, teoreticieni, critici, istorici, curatori, colecționari și public. Reflecțiile asupra integrării politice a studiilor vizuale în câmpul instituționalizat al artei ar putea avea ca rezultat nu numai o clarificare teoretică a funcțiilor sale, ci și o evaluare pragmatică a aplicabilității sale. În
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
modernitate a fost caracterizată de patru condiții istorice 245. Prima condiție a fost viziunea critică a artiștilor care au continuat să chestioneze problematica vieții cotidiene, dizlocând percepțiile comune; cea de-a doua condiție a fost acțiunea reflexivă a artiștilor și teoreticienilor care au influențat și s-au lăsat influențați de dinamica experienței și cunoașterii; a treia condiție a fost acțiunea tehnologică care ar descrie felul în care practicile artistice de studio au fost absorbite de cultura vizuală prin expansiunea tehnologiilor imaginilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conducătoarea centrului, Claire Doherty pune în discuție această transformare a practicii artistului de la opera de atelier la lucrarea de artă "situată"246. Fiind martorii convergenței lucrărilor site-specific, instalațiilor, comunității, artei publice, criticii instituționale și activismului politic, atât artiștii, cât și teoreticienii culturali sunt puși în situația de a acționa din perspectiva diferitelor discipline, astfel încât, după cum spunea Miwon Kwon, felul în care s-a ajuns să se înțeleagă site-ul s-a schimbat de la accepția sa ca locație fizică fixă la cea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cea de-a doua condiție, Lovink afirmă că problema colaborării nu poate fi discutată într-un vacuum politic, deoarece s-ar transforma într-o chestiune managerială care ar degenera în conceperea unor campanii 254. Problema "colaborării libere", discutată de artiști, teoreticieni critici, informaticieni, activiști și alte grupuri a căror travaliu creativ e îndreptat în direcția criticii sistemelor dominante de control asupra modalităților de asociere interpersonală în vederea conceperii unor acțiuni de reflectare a dezacordului față de practicile hegemonice de stabilire a sensului cultural
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o aplicație acustică care să atragă atenția asupra strategiilor corporatiste de a exploata datele colectate prin monitorizarea comportamentului uman. Carbon Defense League (CDL)270 [Liga apărării carbonului] este un colectiv de artiști media, creatori și utilizatori de tehnologie, activiști și teoreticieni critici care explorează conexiunile dintre teoria radicală, activismul tradițional și subversiunea tehnologică, prin crearea unor proiecte de media tactică, utilizând tehnologii ale sistemului de comunicare. Concetrându-se asupra determinării funcționalității diferitelor instrumente tehnologice de reflecție critică asupra practicilor de comunicare umane
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
orașului ori în alte locuri publice -, fie sub diferite forme ale diseminării cu privire la nedreptăți sociale, inegalități, libertate politică, protecția mediului ori război 277. Referindu-se la dificultățile întâmpinate de critici în a discerne între actele artistice și activism, criticul și teoreticianul independent Gene Ray precizează faptul că mișcările sociale contemporane includ diverse forme de comunicare vizuală și cooperare experimentală care ar fi recunoscute într-un mod extins ca ținând de teritoriul de abordare artistică.278 Acestă asociere ar reflecta atât adoptarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
32, tributară, în mai toate contextele culturale academice europene, modelului "marxist de analiză a rolului mijloacelor de comunicare în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist" al cercetătorilor empirici de dincolo de Atlantic. Primii adepți americani ai teoriilor critice europene vor deveni conștienți de modalitățile subtile prin care cercetarea (așa-zis) "științifică" servește, în ultimă instanță, dar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sa intitulat Dramatistic criticism (Criticismul dramatic sau dramatistic) referindu-se, pe larg, la contribuția lui Kenneth Burke. Dramatismul, ca atare, este un termen care îi aparține criticului Burke și reprezintă momentul inovator pe scena cercetării de factură critico-retorică al marelui teoretician american. Dramatismul, spune Burgchardt, exprimă însuși sistemul critic pe care Kenneth Burke îl întrebuințează în analiza (inter)acțiunii simbolice a oamenilor. Din perspectiva lui Burke, întrebările importante în ce privește retorica sunt altele decât cele "tradiționale". Burke privește demersul retoric ca pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
raționale de a impune procesului decizional de factură morală anumite "restricții ideologice"578. În schimb, paradigma narativă, revendicându-se de la o formă de conștiință radical diferită de cea rațională, constituie o alternativă distinctă extrem de semnificativă de a conferi sens evenimentelor. Teoreticienii paradigmei narative, în frunte cu Fisher, sugerează că "povestea constituie o formă fundamentală de înțelegere umană care dă direcție percepției, evaluării și cunoașterii"579. Din perspectivă ontologică, forma narativă concepe inteligibilitatea ca pe "un produs al unor relații coerente între
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
poveștilor, în timp ce înțelesul depinde de semnificația evenimentelor în contextul stabilit de poveste"588. William Lewis se referă, în cele ce urmează, la cele două criterii de evaluare girate de paradigma narativă a lui Walter Fisher fidelitatea și probabilitatea apreciind că teoreticianul narativ apelează la un sistem dual de evaluare, având în vedere, în întreprinderea sa critică, atât proprietățile substanțiale, cât și cele formale, ale poveștii. Astfel, observă criticul, în ce privește retorica lui Reagan, cele două tipuri de proprietăți se află în interdependență
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]