64,222 matches
-
creșterea copiilor. Astfel, părinții cu copii preșcolari și școlari, tind să adopte un stil de coping bazat pe acceptarea diferențelor sau o combinație a celor două forme de coping 235. Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un stil de coping bazat pe acceptarea diferențelor sau o combinație a celor două forme de coping 235. Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
235. Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus și Folkman 236 definesc termenul de stres ca fiind o relație între individ și mediul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus și Folkman 236 definesc termenul de stres ca fiind o relație între individ și mediul socio-cultural, în care persoana evaluează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
coping. Lazarus și Folkman 236 definesc termenul de stres ca fiind o relație între individ și mediul socio-cultural, în care persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii ale individului și amenință starea sa de bine. În centrul teoriei stau două concepte evaluare și coping care împreună explică de ce persoanele evaluează, răspund și fac față în mod diferit unor situații similare. Aceste procese sunt contextuale și dinamice 237. Evaluarea este un proces cognitiv care permite pe de o parte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
urmărind eliminarea ei, în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii contextului social. Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și Berry 245
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii contextului social. Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și Berry 245, prin construirea unui model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la o vârstă mai înaintată, respectiv Brodzinsky 246 care a dezvoltat un model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
apreciere de sine scăzută. Comportamentul de coping de evitare a fost asociat cu un nivel mai înalt de anxietate și comportamente externalizate în timp ce, strategiile de coping centrate pe rezolvarea problemei a fost asociat cu competențe sociale crescute 259. 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive Teoria dezvoltării este o abordare eclectică, ai cărei autori au împrumutat în mod conștient o serie de elemente din alte abordări teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de evitare a fost asociat cu un nivel mai înalt de anxietate și comportamente externalizate în timp ce, strategiile de coping centrate pe rezolvarea problemei a fost asociat cu competențe sociale crescute 259. 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive Teoria dezvoltării este o abordare eclectică, ai cărei autori au împrumutat în mod conștient o serie de elemente din alte abordări teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-a lungul unor stadii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
expectanțele sociale, constrângerile ecologice)261. Delimitarea dintre stadii are la bază o serie de criterii precum: statusul profesional al întreținătorului de familie/întreținătorilor, structura familiei/numărul de membri, respectiv vârsta membrilor familiei 262. Deși numărul de stadii definite de autorii teoriei în diferitele ei stadii de "maturizare" nu este același, cele opt stadii stabilite de Duvall (1957) considerăm că le acoperă pe toate: (1) stadiul formării cuplului, (2) stadiul familiei cu copii nou-născuți, (3) stadiul familiei cu copii preșcolari, (4) stadiul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identități pozitive a copilului în relație cu adopția și, în anumite cazuri, în special când adoptații ajung la vârsta adolescenței sau la vârsta adultă, oferirea de suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
baza acestei preocupări: pe de o parte aceste studii sunt importante ca urmare a faptului că reprezintă una dintre puținele metode disponibile pentru separarea celor doi factori, ereditatea și mediul, ca factori determinanți ai dezvoltării 266; pe de altă parte, teoria biologică a dezvoltării a fost preluată și utilizată de numeroși specialiști în domeniul adopției copiilor, pentru a explica influența eredității asupra dezvoltării ulterioare a copiilor adoptați și posibilele riscuri ereditare pe care aceștia le pot dobândi. Principala asumpție a acestei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologică a dezvoltării a fost preluată și utilizată de numeroși specialiști în domeniul adopției copiilor, pentru a explica influența eredității asupra dezvoltării ulterioare a copiilor adoptați și posibilele riscuri ereditare pe care aceștia le pot dobândi. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, dezvoltarea și adaptarea individului sunt, în mod esențial, determinate de moștenirea genetică. Înfățișarea fizică este determinată genetic, la fel cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și abilități, capacități și talente dobândite 267. Mai mult decât atât specialiștii în adopție, adepți ai acestei teorii consideră că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de substanțe, tulburările de natură psihică etc.) sunt determinate de background-ul genetic 268. Preocuparea pentru studierea influenței pe care moștenirea genetică o are asupra dezvoltării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de Pringle în 1967, nici unul dintre cele 353 de studii la care se face referire, nu pun în legătură problemele psihopatologice sau dificultățile de adaptare ale copiilor adoptați cu particularitățile părinților biologici. În ultimele decenii însă, diferiți specialiști, pornind de la teoria biologică, au cercetat legăturile existente între ereditate și particularitățile de dezvoltare și adaptare ale copiilor adoptați, demonstrând efectele geneticii în aproape toate ariile psihologice. De exemplu, cercetările genetice, au demonstrat, în mod consistent, influența eredității asupra dezvoltării personalității și mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și se determină reciproc. De pildă, Rutter 276 scria că, anumite gene operează numai dacă există factori de mediu declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
determină reciproc. De pildă, Rutter 276 scria că, anumite gene operează numai dacă există factori de mediu declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de mediu declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii de persoana care-l îngrijește, apropiere care-i conferă securitate și reprezintă o bază pentru felul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii de persoana care-l îngrijește, apropiere care-i conferă securitate și reprezintă o bază pentru felul în care copilul se va
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii de persoana care-l îngrijește, apropiere care-i conferă securitate și reprezintă o bază pentru felul în care copilul se va dezvolta psihologic și va interrelaționa mai târziu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care copilul se va dezvolta psihologic și va interrelaționa mai târziu. Eșecul în formarea unei astfel de legături bazate pe securitate sau întreruperea/pierderea acestei legături atrage după sine o serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologice fiind răspunzător de emoțiile profunde asociate lui. Formele specifice in care se manifesta țin însă în mare măsură de experiențele părintelui din timpul propriei copilării, a adolescenței, dinainte și de după căsătorie. Alți specialiști în domeniul adopției au utilizat această teorie ca bază pentru explicarea adaptării la adopție a copiilor cu nevoi speciale 279, a copiilor care au fost instituționalizați o perioadă semnificativă de timp280, a copiilor abuzați în istoria lor socială 281, a copiilor adoptați la vârste mai mari, respectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la interferențe cu altele perspective teoretice, prezentate în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la interferențe cu altele perspective teoretice, prezentate în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție. 5.1 Abordări
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]