14,383 matches
-
sociali, pe când cei din Banat, Muntenia, Oltenia și Dobrogea sunt mai activi, petrec mai mult timp cu prietenii, oamenii de la biserică sau în cadrul unor asociații (diferențele între cele două categorii sunt semnificative). Femeile din rural și desigur cei mai tineri tind să fie mai activi. Participarea civică manifestată prin acțiuni cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, la greve ilegale sau la demonstrații legale (pe care de asemenea am surprins-o printr-o variabilă latentă prin analiză factorială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relevat o medie de 6,58, altfel spus o înclinație spre polul liberului arbitru, diferența între urban și rural fiind foarte mică (media în urban este de 6, 83). De asemenea diferențele între diferitele regiuni ale României sunt nesemnificative. Femeile tind să fie mai fataliste decât bărbații, iar sentimentul controlului asupra propriei vieți crește odată cu educația și venitul și scade cu vârsta. Ruralul românesc este așadar mai orientat spre polul modernist în ce privește unul din indicii psihosociali cei mai importanți ai modernității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cercetare proprie Notă: În categoria Alte Răspunsuri am grupat răspunsuri ale subiecților care apar cu o frecvență mică (sub 0.5%) satul este: fericirea mea, veșnicia, natura, o comoară, bucurie, ș.a. Alte prelucrări relevă de asemenea informații interesante: cei ce tind să asocieze satul cu pământul sunt mai degrabă cei fără studii sau cu un nivel de educație scăzut, tot aceștia considerând și că satul înseamnă muncă, înainte de orice (probabil datorită faptului că munca pământului reprezintă singura sursă de existență). Cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trai peste medie al unora dintre oamenii din sat se datorează faptului că au lucrat atât în industrie, cât și în agricultură, în timpul liber. Strategii comportamentale și opțiuni de viață Prelucrarea statistică a datelor arată că în ambele sate oamenii tind să considere că "Omul trebuie să pună interesele sale înaintea intereselor satului", cu precizarea că în Ludoș cei cu studii superioare și cei mai în vârstă sunt semnificativ mai în dezacord cu această afirmație decât alte categorii de populație. Un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția față de viața socială personală, există o asociere semnificativă între aceasta și cooperativizare, aria culturală și gradul de dezvoltare al localității. Astfel, tind să fie foarte mulțumiți și mulțumiți de viața lor socială cei din comunele care nu au fost cooperativizate în trecut, cei din ariile culturale Botoșani-Vaslui, Argeș-Dâmbovița-Prahova, Covasna-Harghita, Bistrița NăsăudSălaj și Banat și cei din comunele dezvoltate 26. În schimb cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și anume încrederea în persoane din elita locală și încrederea în asociațiile agricole din sat. Am considerat că acesta din urmă poate fi un indicator al forței comunității locale, pentru că apartenența la asociații este una din formele capitalului social relațional. Tind să aibă încredere puțină, foarte puțină sau deloc în asociațiile agricole din sat cei ce locuiesc în centre de comună, în sate care au fost cooperativizate, și locuitori ai județelor din afara Transilvaniei (Olt, Neamț, Buzău, Galați, Dolj, Prahova). În schimb
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
companii care își localizează bunurile în țările de origine și comercializează produsele în regiune (Hirst, Thompson, 2000). Cei ce văd în schimb în globalizare un proces de modernizare în esență (Giddens spre exemplu), au o atitudine mai favorabilă fenomenului și tind să-i ascundă părțile negative. Adepții acestui punct de vedere argumentează faptul că globalizarea a produs o reducere semnificativă a sărăciei în țările ce au ales calea integrării în economia mondială (cum ar fi China, Vietnam, India sau Uganda). O
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția capitalismului. Datorită supraproducției și scăderii ratelor profitului, sistemele capitaliste tind să adopte strategii defensive, și o fac prin expansiunea spre alte piețe. Scopurile sunt acelea de a dobândi forță de muncă ieftină, materii prime ieftine și deschiderea de noi piețe pentru surplusul de produse. Rezultatul este că lumea devine asimetrică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost create și menținute în viață cu ajutorul discrepanței dintre comunicarea aproape instantanee dinăuntrul comunității și imensa cantitate de timp și energie necesară transmiterii informației dintr-o localitate în alta (Bauman, (f.a): 18). Astăzi însă, opoziția între aproape-departe, aici-acolo tinde să se anuleze. Este o altă realitate caracteristică globalizării, dar care este nespecifică pentru cele două comunități. Deși discrepanța între comunicarea în interiorul comunității și în afara ei, s-a atenuat considerabil (oamenii au rețea telefonică, televiziune prin cablu, călătoresc mai ușor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nou se remarcă dezamăgirea celor din Ludoș în raport cu satul lor, de care se simt puțin apropiați sufletește. Rezultatele referitoare la identificarea cu satul sunt afișate în tabelul 5.8. Sintetizând datele din tabel, se remarcă faptul că subiecții în vârstă tind să se simtă mai apropiați sufletește de sat, și mai mândri de acesta, spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea referitoare la mândria de a fi român) că, tind să se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de ani, cei cu studii primare, cei din Moldova, și cei cu naționalitate română sunt semnificativ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
îmbătrânire accelerată a zonelor rurale. Cauze legate de restituirea terenurilor Ferme mici. Lipsa piețelor de desfacere. Lipsa unei piețe a pământului. Metode rudimentare de exploatare. Schimbarea tehnologică Uzura fizică și morală a utilajelor. Lipsa de reacție la fluctuațiile prețurilor Agricultorii tind să producă aceleași cantități din aceleași produse în fiecare an, indiferenți la cererea de pe piață. Preocuparea redusă pentru informarea privind cererea existentă pe piață Crize financiare Lipsa de credite ieftine. Natura dualistă a producției agricole Producția agricolă este destinată deopotrivă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu în asociație (13,1%). Mai ales în Tălmăcel se rearcă tendința ca opțiunea pentru lucrul individual sau în asociație al pământului să varieze în funcție de educație și ocupație, astfel, cei cu mai multă educație și cu ocupații cu studii superioare, tind să opteze pentru lucrul în asociație al pământului. Ludoșul în schimb, nu a reușit să scape de colectivizare, aceasta culminând în 1961-1962 cu acte de hărțuire și terorizare a sătenilor, care au renunțat foarte greu la pământul lor. În 1962
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și nelucrat 1,9 7,9 Teren luat în arendă. 0,7 5,5 Altă situație* 5,2 9,7 * Aici se încadrează subiecții ce nu dețin pământ (5,3%) și cei ce au teren concesionat (0,4%) Aceeași categorie tinde să afirme că Legea Fondului Funciar nu a fost aplicată foarte bine în satul lor (cei cu mai multă educație sunt mai mulțumiți de aplicarea ei). În ce privește mulțumirea față de cantitatea de pământ aflată în proprietate, cei din Tălmăcel optează mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Definiție, motivație, istoric în general există mai multe probleme care apar atunci când se încearcă definirea unui concept sau sistem și în mod deosebit al celui de agricultură organică. în primul rând, există un număr de concepții greșite asupra subiectului, care tinde să ofere o imagine prejudicioasă și distrage atenția de la principalele probleme pe care le prezintă agricultura organică. Apoi, nomenclatura acesteia variază în diferite părți ale lumii, provocând confuzii observatorului neinițiat. în al treilea rînd, mulți practicieni cred că agricultura organică
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rapița nu este indicată. Este necesară o pauză semnificativă între culturi succesive, pentru a evita adunarea buruienilor specifice culturilor de sfeclă care au semințe ce pot supraviețui mai mulți ani, chiar dacă nu sunt îngropate. Tehnicile de lucrări minime ale solului tind să aibă mai mult succes în controlarea acestei probleme. Un nivel ridicat al azotului rezidual și utilizarea fertilizatorilor poate reduce conținutul de zahăr, iar din această cauză sfecla pentru zahăr se cultivată mai degrabă după cereale decât după leguminoase perene
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
activitatea biologică a solului. îngrășămintele verz, care au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea stabilă a materiei organice din sol. îngrășămintele verzi pot, de asemenea, să contribuie la stabilitatea biologică a structurii solului, urmărind cultivarea mecanică în măsura în care rădăcinile plantelor sunt implicate în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și nu pot fi atribuite unui singur factor, cum ar fi utilizarea îngrășămintelor chimice (Addiscott, 1988; Harvey și Wilson, 1988). Unele levigări se pot produce chiar pe terenurile nelucrate (înțelenite), adesea în intevalul februarie-martie, cînd ciclurile îngheț/dezgheț din sol tind să intensifice nitrificarea, urmată de pierderi odată cu apele drenate. Nitrații sunt mai puțin levigați în solurile argiloase, structurate, pentru că mulți nitrați sunt formați și reținuți de particulele argiloase; apa primară de percolare se deplasează în jos, de-a lungul crăpăturilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de potasiu neacceptate pentru utilizarea de rutină în sistemele organice practicate în Marea Britanie. Multe săruri comerciale cu potasiu accesibil sunt rapid solubilizate și prin urmare neacceptabile, fiind inferioare standardelor agriculturii organice. Sursele de roci potasice ce sunt accesibile în Marea Britanie tind să aibă o accesibilitate extrem de mică fiind, deci, ineficiente. în timpul conversiei, sursele de potasiu vor fi utilizate pentru ameliorarea situației potasiului în sistem. Unde există deficiențe de potasiu clare, se poate face excepție de la standardele sistemului de cultură organic, în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este forma uzuală de așternut, descompunerea gunoiului poate fi doar la început (de exemplu gunoiul cald) sau poate fi ajunsă în stadii avansate (de exemplu așternutul adînc). O formă de gunoi de pasăre care este potrivit ca îngrășămînt și care tinde să devină foarte important este gunoiul descompus la aer din halele adînc îngropate. Dejecțiile avicole împreună cu așternutul colectate pe șipcile de lemn sau pe podeaua îngropată dedesubtul pantei bateriilor de cuști sunt descompuse lent la aer. 4.2.1. Conținutul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sub forma proteinelor bacteriene structurale și mult mai puțin sub formă de compuși ai amoniacului. Proporția de azot existent inițial care se pierde în timpul aerării mustului a fost estimată la mai puțin de 30%. Când mustul nu este aerat, nitrații tind să fie denitrificați în condițiile de anaerobioză și considerabile cantități de azot sunt pierdute sub formă de azot gazos. Temperaturile în jur de 35oC cresc considerabil pierderile de azot, în timp ce temperaturile situate între 18 - 22oC sunt mult mai acceptabile. în lipsa
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
reprezintă sursa principală de hrană a lor (tabelul 5.2). Prezența speciilor particulare și comune de buruieni pot indica problemele cu structura solului sau situația nutritivă, reflectând arealul la care buruienile particulare sunt adaptate. Utilizarea fertilizatorilor și a amendamentelor calcaroase tinde să elimine buruienile care s-au adaptat la condițiile nefertile sau extrem de acide, însă din nefericire, acestea sunt deasemenea cele mai rare și cele mai valoroase specii de plante sălbatice. Combaterea buruienilor, deși este esențială, nu trebuie să facă o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
lor corectă. 5.2.1. Competiția dintre buruieni Buruienile interacționează cu plantele de cultură datorită factorilor competiționali pentru creștere cum ar fi: lumina, spațiul, apa, aerul și substanțele nutritive. Biomasa totală produsă de un amestec de plante recoltabile și nerecoltabile tinde să fie relativ constantă, deci prezența buruienilor înseamnă, de obicei, concurență directă cu planta de cultură și implicit reducerea producției. Buruienile ce apar după aproximativ o treime din ciclul biologic al plantelor de cultură nu reduc de obicei producția. Accesul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rata cu care este extrasă apa. Deseori azotul este relativ mobil în soluția solului, la fel ca apa, competiția pentru această substanță nutritivă fiind mult mai mare decât pentru fosfor și pentru potasiu. De fapt acolo unde se fertilizează, buruienile tind să consume azotul în cantități mai mari și cu o rată mai mare decât plantele de cultură. 5.2.2. Componența comunităților de buruieni Componența comunităților de buruieni este influențată în principal de condițiile de climă și interacțiunile dintre folosirea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de buruieni de la o anumită fermă sau câmp se poate schimba, dacă se introduc noi specii din afară, ca rezultat al practicilor de producție. Practicile de producție au cea mai mare influență asupra schimbărilor din populația de buruieni. Culturile arabile tind să favorizeze buruienile anuale și câteva perene, în special acelea care au un ciclu biologic asemănător cu planta de cultură, în timp ce cultivarea intensivă, ca în horticultură, favorizează cicluri biologice anuale scurte. Fiecare nouă practică tehnologică va contribui într un final
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]