11,843 matches
-
fundamentat modelele conducerii de tip laissez-faire lansate în secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului XX, expansiunea economiei și societății postindustriale va coincide cu reluarea în forță a concepției lui A. Smith privind relația dintre stat și piață. Un caz tipic de reverberare a ideilor modernității inițiatoare în modernitatea reflexivă, după ce s-a trecut prin experiențele de consacrare a modernității. ii) Divizunea muncii este a doua temă influentă asupra căreia A. Smith insistă, iar aceasta, din nou, va constitui în economie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
macrosocial și cel economic, pe de o parte, și cel microinstituțional și individual, pe de altă parte, se configurează astfel nu doar în moduri distincte sau specifice, ci ajung chiar să se împiedice unul pe celălalt. Astfel de incompatibilități sunt tipice pentru noua perioadă de tranziție, tind să ia forme din ce în ce mai diverse, iar măsurile compensatorii nu reușesc să restabilească echilibrul. Întrebarea este: cum explicăm o astfel de stare? 2.3. Explicații alternative ale tranziției recente Problema astfel pusă nu este totuși
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relații interpersonale mai ales formale, pe eliberarea persoanelor de tirania tradițiilor și a cutumelor comunitare. Tranziția de la un tip de organizare socială la celălalt s-a asociat cu tulburări ale ordinii normative (numite de Durkheim stări anomice) și cu manifestări tipice pentru o patologie socială în creștere. Crima sau sinuciderea, lipsa de încredere sau cea de securitate personală, substituirea relației bazate pe status de către relația contractuală, disiparea și scăderea încrederii interpersonale sau diminuarea crescândă a controlului social și moral al comunității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltate odată cu orientările culturale specifice modernismului artistic pentru a demonstra cum etica muncii se erodează încet și sigur în capitalism, iar curentele culturale moderniste, mai ales cele suprarealiste, expun normele burgheze tradiționale unei critici neîncetate și promovează forme de expresie tipice unor abordări iraționaliste sau nihiliste. Aproape tot secolul XX, susține D. Bell, a consacrat opere culturale în literatură, muzică, pictură sau sculptură care, din punct de vedere al expresivității și al conținutului, s-au opus și au ridiculizat normele conformismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca despre o realitate care deja tinde a fi depășită, una dintre cele mai consecvente caracteristici ale schimbărilor și adaptărilor spontane care au loc în România este aceea de a genera trăsături proprii societăților preindustriale. Indiferent de nume, ele sunt tipice subdezvoltării [...]. Dacă tranziția spontană continuă, dacă nu se intervine repede și ferm pentru modelarea tranziției orientate spre interior cu obiectivul direct de a impune dezvoltarea, s-ar putea ca soarta României să fie decisă pentru mulți ani de acum înainte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din distribuția bogăției sociale, pe când analiza oportunităților și a șanselor vieții este una dinamică și individualizată. Mare parte din analiza sociologică și economică a inegalităților clasice a fost de tip static. Măsurarea transversală a distribuției bogăției și a veniturilor era tipică. Analiza longitudinală a ciclurilor vieții individuale a început să pună în evidență jocurile oportunităților și riscurilor individuale ale bogăției și sărăciei. Persistența într-o stare sau alta de-a lungul timpului vieții personale a început să fie comparată cu distribuția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
distanțează de sine pentru a urma acel curs al construcției care facilitează și crește eficiența unui management al pericolelor și riscurilor. Așa cum se produce și reproduce în prezent, tranziția postcomunistă configurează două modernități coexistente. Una este modernitatea timpurie și organizată, tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale tradiționale concretizate în sărăcie și subdezvoltare, în multiplicarea și adâncirea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări și mentalități, rezistențe și neliniști, să se mențină pe scena istoriei, iar cealaltă - individualizarea reflexivă - se străduiește, adesea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al profesiei didactice. Așa-zisa societate sau economie a cunoașterii și ritmurile de dezvoltare așteptate, chiar preconizate, solicită un anume nivel al sistemelor și proceselor de educație și instruire, pe când ultimele se înscriu pe alte orbite, net inferioare. Un caz tipic de cerc vicios în relația societate-educație. Tendințe similare, poate chiar mai dramatice, pot fi remarcate și la noi. În 2001-2002, numărul nostru de studenți raportat la 100 000 de locuitori era de 2 598, pe când în țări similare nouă numărul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
părăsit nu cu prea mult timp în urmă. Să spunem din nou că istoria mai veche și extensiunea actuală, care nu dă nici un semn că s-ar opri sau s-ar plafona, sunt pentru unii indicii clare ale unei „industrii” tipice pentru societatea cunoașterii, pe când pentru alții este o trădare, adică o denaturare a sensului umanist clasic al educației. Vreau să spun că, deși am admite că educația ar fi în lumea de astăzi o „industrie”, nu putem totuși trece cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
campusul vechii universități poate vizita sau poate hotărî să devină student într-o universitate recentă, ce n-are mai mult de zece ani. E vorba despre Hamburger University, centrul de instruire al faimoasei companii McDonald’s, adică o universitate corporatistă tipică, înființată cu scopul de a-și forma propriii specialiști și de a antrena personalul în secretele comerțului cu hamburgeri și cu tot ce este asociat acestora. Personalul didactic e selectat din toată lumea; ca și studenții, de altfel. Arhitectura clădirilor e
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o include în rândurile instituțiilor academice, iar pe de alta, o universitate clasică, renumită pentru realizările ei mai vechi sau mai noi, dar din păcate aflată astăzi în luptă cu amenințarea unei decăderi financiare. Acest gen de situație nu-i tipic doar pentru spațiul academic american. Odată cu valurile puternice ale globalizării și mai ales cu extinderea pieței învățământului superior, poziționarea universităților clasice în spațiul academic s-a schimbat, au apărut noi instituții, competiția interuniversitară s-a accentuat atât la nivel național
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și la teoriile despre acesta. Numărul cercetărilor și lucrărilor din domeniu a crescut rapid în ultimul timp și este de așteptat ca, odată cu schimbarea universității, să asistăm și la emergența unui domeniu științific de maxim interes pentru analiza organizațiilor universitare tipice societății și economiei cunoașterii. Spre identificarea unor factori ai schimbării Factorii aleși pentru a explica schimbările din învățământul superior cred că ar trebui să aibă trei caracteristici: centralitate (să se afle sau să fie asociați cu sectoare constitutive fundamentale ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se referă mai ales la schimbările din cultură și din sistemele de valori, astfel că pune accentul pe tranziția de la valorile materialiste la cele postmaterialiste. Totuși, așa cum vom vedea, el consideră că valorile postmaterialiste corespund postmodernității, pe când cele materialiste sunt tipice modernității. De aceea, cuplul materialist-postmaterialist este sinonim cu modernitate-postmodernitate. Pentru alții, cum ar fi D. Bell, esențială este trecerea de la industrialism la acel postindustrialism în care cunoașterea și informația sunt factori importanți ai producției. Pe când Inglehart accentua transformările culturale, Bell
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de cei din jur. Schopenhauer, Maria Popescu nu vrea să fie Maria Popescu sunt consacrate falsificatorilor propriei naturi, celor ce vor să pară altfel decât sunt în realitate și nu își dau seama de ridicolul situației, Peștișorul descrie un caz tipic de copil răsfățat ajuns la maturitate nu director, după aspirațiile familiei, ci infractor, iar Neamul palavragiilor detaliază asupra subspeciilor descoperite în lumea instructorilor de partid: palavragiul filosof, palavragiul energic, palavragiul ad-interim. Îndepărtându-se din ce în ce mai mult de contextul aflat în contingență
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
exilului, remarcabilă fiind flexibilitatea de care dă dovadă autorul atunci când schimbă registrele. Discursul său, de o eleganță mereu egală sieși, îmbracă pe rând haina comediei (cu multiple valențe germinative) și pe cea a unei drame necanonice, așadar lipsită de artificiile tipice. Viața și pătimirile lui Publius Ovidius Naso este o „comedie amară”, după cum autorul însuși o numește. Poetul latin prezintă doar vagi asemănări cu personajul înfățișat de istorie sau de alte scrieri literare. Toate faptele sunt luate în răspăr prin foarte
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
cu modelul din O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale pot fi observate mai mult în spatele replicilor propriu-zise, fiind doar afirmate de personajul care face de mai multe ori trimitere la ilustrul său „genitore” și intră în scenă într-un context tipic caragealian. Vrea să devină primar și de aceea are tot interesul să se facă remarcat de „autoritățile” din ținut, adică de Caranfil, cârciumar și judecător, de Madei, care este șef de post, de bancherul Bran și, bineînțeles, de Marin, poetul
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
baladei. La rândul lor, Duiliu Zamfirescu și D. Caracostea au adoptat un punct de vedere estetizant. D. Caracostea a alcătuit și-o schiță generică a Mioriței. Alți cercetători au analizat balada dintr-o perspectivă etnografică. Ov. Densusianu consideră că împrejurarea tipică pentru nașterea baladei a fost rivalitatea frecventă pe drumurile de transhumanță. Glosări etnografice au mai oferit și C. Brăiloiu, I. Mușlea și chiar V. Alecsandri. Cercetarea filosofiei mioritice a dat naștere la o vie dispută. În viziunea lui Lucian Blaga
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
caută să achiziționeze loturi de pământ mari, efectuând cumpărături de la mai mulți proprietari. Suportul social pentru astfel de modele este încă redus. „Cum să îi iei domn’le pământul, că ăla e singurul lucru bun... După el trăiește!” este argumentul tipic pe care l-am auzit în ultimul ani rostit de către ziariști, politicieni sau membri ai comunității academice. Argumentul este o manifestare a patternului tradițional, care spune că omul este cu adevărat gospodar, este în rândul oamenilor, dacă are bucata sa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
într-un proces de tipul „day-after recall”. Cele șase sate investigate nu au fost selectate la întâmplare, ci sunt reprezentantele celor șase lumi rurale identificate de profesorul Dumitru Sandu și amintite în secțiunea anterioară. În fapt, fiecare dintre ele este tipic pentru grupul din care face parte, fiind între localitățile care, conform datelor statistice, se apropie cel mai bine de profilul satelor tradiționale, moderne, de imigrare, izolate, cu maghiari, respectiv cu minorități religioase. Inițial, în martie 2005, înainte de inițierea campaniei de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt de baștină din zonă, foarte puțini sunt veniți în localitate, fie din satele din comună, fie pe filieră de rudenie, ca urmare a dislocărilor de populație pentru munca în țară în sectorul minier sau pe diferite șantiere. Îmbătrânirea demografică, tipică pentru satul românesc, este prezentă și în Trifești. 15% din populație este peste 65 de ani, ceva mai puțin față de media națională pentru mediul rural de 18% Graficul 1. Distribuția populației pe grupe de vârstă (%) Sursa: Recensământul populației, 2002. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mediile tuturor celorlalte societăți membre sau în curs de integrare în UE. Pe de altă parte, ipotetica sociabilitate a românilor se dovedește a fi mai degrabă un mit. II. Satul Trifești, sat european? Am solicitat interlocutorilor noștri să evidențieze particularitățile tipice „satului european”. Cel mai frecvent au fost invocate două categorii de aspecte definitorii. Primele țin de accesul la utilitățile publice (alimentare cu apă, canalizare, gaz metan). Se adaugă calitatea infrastructurii de comunicații (asfaltarea și pietruirea drumurilor, introducerea la scară largă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din țiglă, având în general 3-4 camere. Există și câteva case bătrânești, construite din lemn și pământ. Casele pot fi caracterizate ca îngrijite, tencuite, curtea fiind împrejmuită de garduri din lemn, cu părți mobile din metal, sau porți de fier tipic ardelenești. Aproximativ 95% dintre gospodăriile din sat sunt racortade la rețeaua de gaz și electricitate, cei văduviți fiind locuitorii de la marginea satului, dinspre pădure. Există de asemenea iluminat stradal în aproape tot satul. Costul consumului de lumină sau gaze în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în acest sens. Sat „modern”, conform tipologiei lui Dumitru Sandu, ar fi fost de așteptat să prezinte niveluri mai ridicate de implicare a locuitorilor în viața cetății, de relaționare cu ceilalți. Realitatea este inversă. Modernizarea de aici este una șchioapă, tipică pentru pseudomodernizarea adusă de epoca comunistă, o modernizare în absența libertăților individuale și a participării. Participarea la viața comunitară în trecutul apropiat Dincolo de ceea ce se petrece în prezent, istoricul implicării în viața comunitară oferă o imagine asupra persistenței situației curente
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
punctele de vedere uneori divergente. Tabloul de ansamblu oferit de cele șase localități vorbește despre o relativă neomogenitate a localităților din România. Mai mult, cele trei localități marcate în prezent de absența participării comunitare - Hănești, Trifești și Tomșani - reprezentând comunități tipice pentru satele tradiționale, izolate și, respectiv, moderne, acoperă tipologic aproape jumătate din ruralul românesc (vezi tabelul 1 din introducerea acestui volum). Cealaltă jumătate este cea a unei participări relativ bine conturate, cu precădere în Zerind. Trebuie notat însă și faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]