6,447 matches
-
de mari dimensiuni, dar mică în conținut „Ce este secuii și ce vrea ei”. Vrea un ținut secuiesc în care, la nivelul anului 1992, la recensământul populației, s-au declarat secui doar 831 de indivizi din cei 1.620.199 unguri. Cine sunt de fapt și de drept secuii? Cei care i-au studiat au păreri diferite cu privire la originea lor: a) sunt resturi ale hunilor învinși de o coaliție în care rolul conducător l-au avut gepizii germanici, la anul 454
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gepizii germanici, la anul 454; b) sunt un conglomerat etnic format din tot ce stepa a deversat în spațiul etnic și istoric românesc: huni, avari, bașchiri, cabiri (cazari), pecinegi, toți de limbă turcică, la care s-au adăugat, în timp, unguri, cumani și români, mulți români secuizați, mereu, și în prezent. Din 3.000, câți erau la început, în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
români secuizați, mereu, și în prezent. Din 3.000, câți erau la început, în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați de propaganda ungurească drept unguri; c) cei interesați spun că sunt unguri, veniți odată cu cele șapte triburi ungurești, la anul 896, ceea ce este cel mai puțin probabil. Cât privește numele lor etnic ă secui ă pare a fi mai degrabă provenit din cuvântul SZEK ă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
3.000, câți erau la început, în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați de propaganda ungurească drept unguri; c) cei interesați spun că sunt unguri, veniți odată cu cele șapte triburi ungurești, la anul 896, ceea ce este cel mai puțin probabil. Cât privește numele lor etnic ă secui ă pare a fi mai degrabă provenit din cuvântul SZEK ă scaun. Din organizarea scăunală, împrumutată de la români
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
neam ales. Care neam ales? Poate că li se trage noblețea și neamul ales de la bașchiri, etnonim din care românii au făcut verbul „a boscorodi” și substantivul bozgor, folosit pentru a-i desemna de bașchiri, dar după asimilarea lor de către unguri, numele a trecut asupra lor. Ungurii, în deriva lor spre un loc de așezare, îi găsesc pe secui în NE Ungariei de astăzi. Secuii fac act de supunere față de unguri, cuceresc împreună Panonia, se creștinează împreună cu ungurii la anul 1000
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că li se trage noblețea și neamul ales de la bașchiri, etnonim din care românii au făcut verbul „a boscorodi” și substantivul bozgor, folosit pentru a-i desemna de bașchiri, dar după asimilarea lor de către unguri, numele a trecut asupra lor. Ungurii, în deriva lor spre un loc de așezare, îi găsesc pe secui în NE Ungariei de astăzi. Secuii fac act de supunere față de unguri, cuceresc împreună Panonia, se creștinează împreună cu ungurii la anul 1000 sub regele Ștefan (Vayk), supranumit cel
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a-i desemna de bașchiri, dar după asimilarea lor de către unguri, numele a trecut asupra lor. Ungurii, în deriva lor spre un loc de așezare, îi găsesc pe secui în NE Ungariei de astăzi. Secuii fac act de supunere față de unguri, cuceresc împreună Panonia, se creștinează împreună cu ungurii la anul 1000 sub regele Ștefan (Vayk), supranumit cel Sfânt, recunoscut de Papă ca rege apostolic, care să lupte împotriva păgânilor și „schismaticilor”. Potrivit practicii medievale, populația care se supunea alteia, mai puternică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
asimilarea lor de către unguri, numele a trecut asupra lor. Ungurii, în deriva lor spre un loc de așezare, îi găsesc pe secui în NE Ungariei de astăzi. Secuii fac act de supunere față de unguri, cuceresc împreună Panonia, se creștinează împreună cu ungurii la anul 1000 sub regele Ștefan (Vayk), supranumit cel Sfânt, recunoscut de Papă ca rege apostolic, care să lupte împotriva păgânilor și „schismaticilor”. Potrivit practicii medievale, populația care se supunea alteia, mai puternică, lupta în avangardă sau în ariergardă, situație
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
supranumit cel Sfânt, recunoscut de Papă ca rege apostolic, care să lupte împotriva păgânilor și „schismaticilor”. Potrivit practicii medievale, populația care se supunea alteia, mai puternică, lupta în avangardă sau în ariergardă, situație în care s-au aflat secuii față de unguri. Când ungurii au început cucerirea Transilvaniei, secuii au fost mutați în Bihor, unde au locuit împreună cu românii, de la care au învățat scrierea, după cum spune cronicarul ungur Simon de Keza. Din Bihor au fost mutați în centrul Transilvaniei, pe Târnave, iar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Sfânt, recunoscut de Papă ca rege apostolic, care să lupte împotriva păgânilor și „schismaticilor”. Potrivit practicii medievale, populația care se supunea alteia, mai puternică, lupta în avangardă sau în ariergardă, situație în care s-au aflat secuii față de unguri. Când ungurii au început cucerirea Transilvaniei, secuii au fost mutați în Bihor, unde au locuit împreună cu românii, de la care au învățat scrierea, după cum spune cronicarul ungur Simon de Keza. Din Bihor au fost mutați în centrul Transilvaniei, pe Târnave, iar la începutul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lupta în avangardă sau în ariergardă, situație în care s-au aflat secuii față de unguri. Când ungurii au început cucerirea Transilvaniei, secuii au fost mutați în Bihor, unde au locuit împreună cu românii, de la care au învățat scrierea, după cum spune cronicarul ungur Simon de Keza. Din Bihor au fost mutați în centrul Transilvaniei, pe Târnave, iar la începutul secolului al XIII-lea au fost mutați în locurile ocupate și astăzi, primind drepturi nobiliare pentru faptul că apărau granița de răsărit de alți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Transilvaniei, pe Târnave, iar la începutul secolului al XIII-lea au fost mutați în locurile ocupate și astăzi, primind drepturi nobiliare pentru faptul că apărau granița de răsărit de alți migratori barbari. Este clar că, la origine, secuii nu sunt unguri, iar cât privește țara pe care au avut-o, aceasta nu există decât în mintea înfierbântată a liderului U.D.M.R. 13 noiembrie 2007 Bantustanizarea României ? (II) Motto: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși” (K. Marx, Însemnări despre români) Ca să se vadă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de alți migratori barbari. Este clar că, la origine, secuii nu sunt unguri, iar cât privește țara pe care au avut-o, aceasta nu există decât în mintea înfierbântată a liderului U.D.M.R. 13 noiembrie 2007 Bantustanizarea României ? (II) Motto: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși” (K. Marx, Însemnări despre români) Ca să se vadă și să se știe cât de unguri au fost secuii, lăsând la o parte documentele medievale care-i separă, vom spune că între unguri circulă și astăzi o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au avut-o, aceasta nu există decât în mintea înfierbântată a liderului U.D.M.R. 13 noiembrie 2007 Bantustanizarea României ? (II) Motto: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși” (K. Marx, Însemnări despre români) Ca să se vadă și să se știe cât de unguri au fost secuii, lăsând la o parte documentele medievale care-i separă, vom spune că între unguri circulă și astăzi o zicală: „Secuiul s-a ... (l-a murdărit cu fecale) pe ungur”, ceea ce poate constitui un imbold pentru capra râioasă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Bantustanizarea României ? (II) Motto: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși” (K. Marx, Însemnări despre români) Ca să se vadă și să se știe cât de unguri au fost secuii, lăsând la o parte documentele medievale care-i separă, vom spune că între unguri circulă și astăzi o zicală: „Secuiul s-a ... (l-a murdărit cu fecale) pe ungur”, ceea ce poate constitui un imbold pentru capra râioasă ca să-și țină coada-n sus. Cât de unguri sunt secuii când, în vremea răscoalei de la Bobâlna
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se vadă și să se știe cât de unguri au fost secuii, lăsând la o parte documentele medievale care-i separă, vom spune că între unguri circulă și astăzi o zicală: „Secuiul s-a ... (l-a murdărit cu fecale) pe ungur”, ceea ce poate constitui un imbold pentru capra râioasă ca să-și țină coada-n sus. Cât de unguri sunt secuii când, în vremea răscoalei de la Bobâlna din 1437, se încheie o înțelegere, o alianță între unguri, sași și secui, numită „Unio
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
medievale care-i separă, vom spune că între unguri circulă și astăzi o zicală: „Secuiul s-a ... (l-a murdărit cu fecale) pe ungur”, ceea ce poate constitui un imbold pentru capra râioasă ca să-și țină coada-n sus. Cât de unguri sunt secuii când, în vremea răscoalei de la Bobâlna din 1437, se încheie o înțelegere, o alianță între unguri, sași și secui, numită „Unio trium nationum”, unirea celor trei națiuni, intrată în istorie cu numele de „Masa cu trei picioare”, îndreptată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a murdărit cu fecale) pe ungur”, ceea ce poate constitui un imbold pentru capra râioasă ca să-și țină coada-n sus. Cât de unguri sunt secuii când, în vremea răscoalei de la Bobâlna din 1437, se încheie o înțelegere, o alianță între unguri, sași și secui, numită „Unio trium nationum”, unirea celor trei națiuni, intrată în istorie cu numele de „Masa cu trei picioare”, îndreptată împotriva românilor, declarați venetici, toleranți și lipsiți de „națio” (de nobilime, dar și de origine nobilă!). După acea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și ungurești, interdicția de a purta arme, de a purta cămăși și pălării mai scumpe de un florin. Nu mai vorbim de insultele, desconsiderarea, umilirea la care erau supuși în tot locul și în tot timpul. Să spunem că nobilii unguri au prelungit până în epoca modernă vechiul „drept” feudal al primei nopți, prin care fetele iobagilor erau siluite și violate de stăpânul locului. E de mirare că țăranii români își mai făceau dreptate singuri: aplicau purificarea prin foc sau punerea în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
făcuseră și pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ei, secuii, știu foarte bine ce înseamnă „pasatul unguresc” cu care s-au fript de atâtea ori și, cu toate acestea, acum, pentru un cazan cu gulaș, paprikat din belșug, își zic unguri. Să nu ne mirăm. Și țiganii de la noi și-au luat numele stăpânilor și-i cheamă pe mulți Stănescu! Stăpânirea habsburgică (1699-1918) le-a recunoscut vechile drepturi, dar în acel imperiu multinațional, unde stăpânii erau minoritari, secuii ocupau o poziție
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Gh. Postoiu, învățătorul tatălui meu, își alinta soția cu numele de „Arpad”. Ce să mai spunem despre ceea ce istoria înregistrează sub numele de ceangăi? Că aceștia, în marea lor majoritate, sunt români secuizați și catolicizați, iar astăzi sunt revendicați ca unguri de o propagandă ungurească fără teamă și fără rușine. Cine nu crede, să citească „Originea ceangăilor din Moldova” de Dumitru Mărtinuș, ieșit din rândurile celor numiți impropriu ceangăi. Se invocă sărăcia din secuime? Se vrea pădurea, pământurile și steagul? Le
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
neliniște s-a abătut și pe la Cotroceni, cu toate că Băsescu nostru cel de cum îl știm, asemenea lui Iason, s-a dus să caute lâna de aur în Colchida. Ce ne facem dacă se recunoaște independența Transniatriei și ce ne facem dacă ungurii de gradul II din HarCov își proclamă unilateral independența și găsește în Rusia un sprijin, cum l-au mai primit ungurii și în alte situații? Acum se vede cât de greu cântărește nerecunoașterea de către România a independenței Kosovo! Trebuia recunoscută
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
caute lâna de aur în Colchida. Ce ne facem dacă se recunoaște independența Transniatriei și ce ne facem dacă ungurii de gradul II din HarCov își proclamă unilateral independența și găsește în Rusia un sprijin, cum l-au mai primit ungurii și în alte situații? Acum se vede cât de greu cântărește nerecunoașterea de către România a independenței Kosovo! Trebuia recunoscută, într-un fel sau altul, contribuția postdecembristă a lui Vadim Tudor la demascarea planurilor diabolice ale naționalismului și șovinismului unguresc. Apelipsiții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și mormântul lui Avram Iancu. Să nu fi știut președintele că locul acela unde a zis că nu-i învață el patriotismul pe moți, e pământ sfințit de sângele a 40.000 de români morți în lupte și omorâți de unguri în timpul revoluției din 1848-1849, reprezentați în fața lumii românești cât va fi românime pe pământ, de Avram Iancu? Ar fi trebuit să spună președintele celor adunați acolo (printre cei 2.000 era și Adrian Păunescu), că monumentele dedicate lui Avram Iancu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
manifestat indignarea că nu i s-a pus la dispoziția vizitatorului un aeroport pentru flota lui aeriană, că nu l-am întâmpinat cu covorul roșu și cu garda de onoare, ca omului să-i tihnească pe deplin, să se simtă ungur până-n plăsele și să poată râde pe înfundate de prostia românească. În trei zile, atât cât ține oricare minune, am auzit atâtea vorbe de clacă, că ce-o să ni se-ntâmple nouă cu atâta lipsă de respect față de un prieten
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]