8,137 matches
-
în zilele acestui Ștefan Vodă, fost-au foamete mare și în țara Moldovei și la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, și pentru aceia l-au poreclit de i-au zis Lăcustă Vodă. Mai apoi, urându-l curtea toată, s-au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevei. începătoriu și ațâțătoriu acestui lucru au fost Mihul hatmanul și Trotușanul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aici, sau douăzeci sau o sută, ci [pentru a viețui alături de el] o mie de ani sau de două ori pe atât, ci întru toți vecii 178) și copiilor făcuți cu el (căci nu rareori văduva recăsătorită îi antipatizează, îi urăște chiar pe copii făcuți de soț cu o altă femeie), să-și consacre viața rugăciunii și bucuriilor spirituale (în ierarhizarea lui Ioan Gură de Aur, acestea sunt: „a-și crește copiii în pietate, a practica ospitalitatea, a ajuta pe cei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aveau în vedere, formulând permisiunea citată mai sus, „a doua nuntă”. „A treia nuntă” („urâtă” de Biserică) este de preferat libertinajului sexual - „Carele e cu trei cununii, acéia nuntă fără de lége (cum zice sfetâi Grigorie) și unele ca acélea le urăște besérica ca niște spurcăciuni; iară se socotesc e mai bună decât înălțarea curviei”216 -, punct de vedere „mirenesc” - precizează „tâlcuirea” - ce vădește o flexibilitate relevabilă: „însă légea mirenească sufere a treia însurare, și copiii care se nasc într-însa zice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu te-ndura Și soția a-ți lăsa. Că soția dumitale, Multă supărare are. Și eu mă rog dumitale, Să nu faci această cale Că-i multă supărare Și cu cheltuială mare. Bădicuță! Ce-ai gândit Și căsuța ți-ai urât! C-ai avut largă căsuță Tare ți-o părut strâmtuță. La meșteri ai poruncit Alta nouă ți-o croit Cioplită pe la ușori Când o vezi te iau fiori...” La un bărbat „Mult iubitul meu bărbat! Da cum te-ai îndurat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a lăsat pe Vodă apoi Doamna Safta. Neculce, amator de știri senzaționale ca totdeauna, auzise - și transcrie știrea în O samă de cuvinte, Legenda XXXV - că ar fi fost vorba de o repudiere: „Iară pe doamna lui Gheorghii Ștefan-vodă [...] o urâse Gheorghii Ștefan-vodă, umblând prin țări străine, și au trimis-o în țară aicea, până a nu muri el...”. Cronicarul care a scris Istoriile domnilor țărâi Românești (Cronica Bălenilor) a cules și el, desigur dintr-un izvod moldovenesc, informația cu privire la alungare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Radu VII de la Afumați (1854), dramatizare în versuri după un roman omonim de H. Buvelot și Ștefan Andronic, are o acțiune axată pe confruntarea a două categorii morale: cei buni, cinstiți, bravi, patrioți (domnitorul și ai săi) - cei răi, urâți la suflet și violenți (conspiratorul Drăgan și complicii). Personajele țin discursuri emfatice, sunt facile, confecționate. Prozodia e silită, limba improprie, stilul grandilocvent. În tragedia în versuri Constantin Basarab Brâncoveanul (1877) răul (Cantacuzinii) distruge binele (Brâncoveanu), într-o desfășurare barocă, vădind
SOIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289775_a_291104]
-
Jurnal de atelier, București, 1997; Febra. File de jurnal (1963-1971), București, 1998; Târgoviște (Scurt excurs sentimental), Târgoviște, 1999; Cum se face, Târgoviște, 2002. Ediții: I. L. Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 1993. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 81-86; Ardeleanu, „A urî”, 144-149; Stănescu, Cronici, 195-200; Protopopescu, Volumul, 225-229; Vlad, Convergențe, 320-328; Corbea-Florescu, Biografii, I, 199-203; Nemoianu, Utilul, 39-44; Dimisianu, Valori, 119-121; Iorgulescu, Rondul, 203-206; Titel, Pasiunea, 79-84; Vlad, Lectura, 204-212; Ungureanu, Proză, 196-201; Ștefănescu, Preludiu, 214-220; George, Sfârșitul, II, 332-335; Mihai
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
ceilalți doi au rămas cu Sher Singh. Noul maharajah se dovedi a fi un mare consumator de băuturi alcoolice, preferând În special șampania. Relațiile de bună Înțelegere dintre el și Dhian Singh luară sfârșit curând și aceștia Începură a se urî cu multă dușmănie unul pe celălalt. Serdarul Ajit Singh și unchiul său, Lena Singh (descendent din neamul Scindawalla și rudă cu Ranjit Singh), aparțineau grupării reginei care luptase Împotriva lui Sher Singh și Dhian Singh; Însă aceștia știuseră atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sale. Așa descoperă pedagogia unui tânăr șofer care potolește gura rea a soacrei într-un mod ieșit din comun. În viața literară este stimat, criticii literari îl numesc „un clasic în viață”, scriitorii buni îi caută prietenia, unii confrați îl urăsc sincer și îl injuriază sistematic (în „Săptămâna”, de pildă), criticii tineri sunt, în majoritate, alături de el și îi susțin cărțile. Când nu e provocat, P. este un om fermecător, îi plac mesele bune la Capșa, spune istorii amuzante, savurează vorbele
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Marin Preda], LCF, 1971, 28 august (semnează Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Al. Piru); Al. Piru, Problemele scriitorului, RL, 1971, 38; Ov. S. Crohmălniceanu, Secretul unui succes literar, CNT, 1971, 41; Al. Piru, „Moromeții”, I-II, R, 1971, 11; Ardeleanu, „A urî”, 14-26; Mincu, Critice, II, 219-233; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 378-391; Stănescu, Cronici, 24-57; Ov. S. Crohmălniceanu, Un privilegiu literar, LCF, 1972, 10; Al. Piru, „Intrusul”. „Marele singuratic”, R, 1972, 4; D. Micu, „Marele singuratic”, „Scânteia”, 1972, 9
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Sîrbu, „Vârsta de bronz”, IL, 1969, 8; Magdalena Popescu, „Vârsta de bronz”, RL, 1969, 48; Horia Vasilescu, „Duminică frumoasă de primăvară”, O, 1971, 10; Vera Călin, Iulia Soare, RL, 1971, 31; Corina Cristea, Inevitabila întoarcere, LCF, 1973, 29; Ardeleanu, „A urî”, 138-143; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biobibliografic, Galați, 1973, 249-250; Negoițescu, Engrame, 154 - 157; Dan Grădinaru, O scriitoare uitată, RL, 1990, 27; Dicț. scriit. rom., IV, 286-287. T. R.
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
hotărâm să ne îndreptăm, păcatul crește în noi și înăbușă în sufletele nostre darurile pe care le primim de la Duhul Sfânt. Să iubim, așadar, virtutea care ne înalță la cer și ne face fii plăcuți ai lui Dumnezeu și să urâm păcatul, ucigătorul sufletului nostru. Virtuțile creștine Virtuțile creștine sunt însușiri pozitive ale omului care urmărește permanent să facă binele. Un astfel de om înfăptuiește în mod constant și cu bună știință voia lui Dumnezeu. Omul fără virtuți este ca un
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
tău ca pe tine însuți.” În aceste două îndemnuri este cuprinsă toată Legea. Un bun creștin iubește și pe vrăjmașii săi: „Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștrii, binecuvântați pe cei ce vă bleastemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați‐vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc”(Mt.5,44). Așa să ne ajute Dumnezeu!
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
Realismul optic, RL, 1969, 3; Șerban Foarță, Discuții despre proză - Mimetismul și critica literară, RL, 1969, 8; Laurențiu Ulici, Un poet, un prozator, LCF, 1969, 43; Martin, Generație, 141-146; Cristea, Interpretări, 129-134; Dimisianu, Prozatori, 147-150; Regman, Cronicari, 75-81; Ardeleanu, „A urî”, 95-99; Negoițescu, Lampa, 248-250; Stănescu, Cronici, 201-209; Claude Bonnefoy, L’Espace de l’imaginaire, „La Quinzaine littéraire”, 1972, 141; Camille Bourniquel, „Exercices d’attente”, „Esprit”, 1972, 414; Jean Ricardou, Les Recherches de Tsepeneag, „Le Monde”, 1973, 20 septembrie; Claude Bonnefoy
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
în Magie la îndemâna orișicui (din Pre texte, 1973), Ț. începe prin a se referi la credințele astrologice ale lui Albertus Magnus și continuă cu o scurtă problematizare a prejudecăților medievale, exemplificate prin opinia lui Avicenna că oamenii care iubesc sau urăsc „cu exces” au „puterea de a preschimba lucrurile”; finalul ironizează însă asemenea superstiții feudale: „După aproape două secole de astfel de minuni, magia sau mecanica fantastică a iubirii și urii nu ne mai sperie, nemaiavând pentru nici unul dintre noi nici un
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Mă-nalț în piscul frumuseții tale, / Te apăr și te laud, și te cânt!” ori „În lume nu-s mai multe Românii, / Ci una doar și-aceea ne e vatră!” sau „Și ni-i dragă vorba asta: pace / Și-i urâm de moarte pe dușmani” ș.a.m.d. Declarațiile de înregimentare și profesiunile de credință sunt formulate, adesea, în termeni militari: „Mi-aliniez, ca pentru luptă, anii”, „De baionetă îmi ascut condeiul”, „Poemelor le strig: / Încolonarea!” Într-o poezie astfel concepută
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
mereu lângă tine, / întâmpinarea florilor de gheață trebuie s-o faci fără durere / chiar dacă sângele nu va mai avea putere să-ți înmiresmeze / trupul, chiar dacă fratele te va vinde ca pe un inel, / chiar dacă iubita nu va înceta să te urască pentru rănile tale / frumos mirositoare iar pasărea lyră te va prăda / de toate cântecele neprihănite cu care-ai amăgit cetățile!” (Abia murmurată zăpadă). Pe alocuri se aud rezonanțe din versul lui Lucian Blaga: „marie vara ce-a trecut / m-a
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Opera poetului în ediția lui Romulus Vulpescu, LCF, 1970, 37 (semnează Cezar Baltag, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Alexandru Paleologu, Emil Manu); Dan Laurențiu, „și alte poezii”, LCF, 1971, 8; Florin Manolescu, „și alte poezii”, ARG, 1971, 3; Ardeleanu, „A urî”, 100-104; Sorianu, Contrapunct, 183-187; Dan Mutașcu, „și alte poezii”, AST, 1972, 2; Piru, Varia, I, 346-349; Barbu, O ist., I, 354-356; Nicolae Balotă, Poeziile lui Charles d’Orléans în traducerea integrală a lui Romulus Vulpescu, TBR, 1976, 80; George Arion
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Jilava, i se fixează domiciliu obligatoriu în satul Costești din județul Iași, permițându-i-se întoarcerea la București abia la începutul anului 1954. Slăbită, îndurând grele privațiuni, V. își păstrează puterea pe care i-o dă credința, de a nu urî pe nimeni și de a nu renunța la scris. Un lot de scrisori expediate Floricăi Rarincescu în 1952 și 1953 va forma epistolarul postum Scrisori din Costești (2001). I se îngăduie în 1955 să colaboreze cu traduceri la Editura de
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Orientări, 238-249; Dimisianu, Schițe, 14-20; Ardeleanu, Însemnări, 43-53; Râpeanu, Noi, 204-208; Oprea, Mișcarea, 51-68; Manolescu, Metamorfozele, 35-36; Piru, Panorama, 288-299; Balotă, Labirint, 388-396; Cristea, Interpretări, 32-40; Damian, Intrarea, 67-70; Dimisianu, Prozatori, 47-59; Râpeanu, Interferențe, 176-181; Zaciu, Glose, 192-198; Ardeleanu, „A urî”, 11-14; Bugariu, Incursiuni, 94-98, 193-204; Felea, Poezie, 126-132; Martin, Poeți, 46-57; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 447-456; Popa, Modele, 58-62; Sorianu, Contrapunct, 58-61, 134-139; Caraion, Duelul, 216-222; Ciobanu, Panoramic, 107-112, 211-215; Sasu, Progresii, 162-165; Zaharia Stancu interpretat de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
urmează. Prin urmare, începutul eliminării unui defect moral este cultivarea respectului față de alții la copil. Copilul trebuie să știe că un om, chiar dacă greșește public, greșeala lui nu-i răpește dreptul la respect, ca om. În astfel de situații, nu urâm omul, ci greșeala săvârșită de omul respectiv. „Copilul educat corespunzător va înțelege că, bătându-și joc de altul, se înjosește singur, deoarece în statutul propriei demnități se cuprinde și cerința de a respecta demnitatea celorlalți. Nu înjosindu-l pe altul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
la asigurarea păcii mondiale 207. Astfel încât disprețul unor teoreticieni - precum Willinsky - față de promotion-ul internațional de tip food and festival ține de o anumită infatuare aristocratică, total neavenită în această situație tragică. Se prea poate ca evreii și palestinienii să se urască mai puțin dacă vor schimba rețete culinare și vor dansa pe muzica adversarilor! O problemă esențială pentru funcționarea „satului global” va fi, neîndoielnic, „limba comună”. O asemenea koine însă există deja. Este engleza - cu gramatica ei simplă, cu lexicul monoton
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
parțial, s-au schimbat: nu se mai cerea să fi iubit „țara vecină și prietenă” (vezi invadarea Cehoslovaciei de către armatele URSS și ale țărilor Tratatului de la Varșovia, cu excepția României). Celălalt deziderat a rămas. Oamenii, mai ales intelectualii „cu probleme”, își urau: „Să fii iubit de clasa muncitoare!”. Dar nimeni nu iubește dacă nu se știe iubit. Cunoșteau această „lege psihologică” și cei care își făceau A.d.p. ca o spovedanie. Într-una dintre autobiografii, I.C. declară caragialesc: „Sunt partizanul progresului, indiferent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pare exemplul perfect în această privință: discursurile politice și publice deopotrivă sunt pline de sentințe care nu se referă niciodată la un vinovat concret. știm la modul abstract că Securitatea a fost instituția care ne-a ținut sub teroare, îi urâm, în general, pe securiști și pe ciracii lor fără uniformă, dar îi iertăm, îi compătimim și chiar îi votăm atunci când vreo dezvăluire răzleață ia chipul unui personaj real, tulburând apele somnolente ale conștiinței noastre publice. În general, frazele despre Securitate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a scrie cine a cunoscut durata scrisului, a arăta cel care a învățat cum, a demonstra numai dacă există conștiința mecanismelor generate, a gândi pentru alții doar cel care poate duce povara efectelor, a acuza și lăuda, a iubi și urî, a nega și afirma numai după ce ai gustat amarul fiecăreia dintre ele - acestea sunt etape obligatorii în drumul spre exprimare. Cultura penuriei: bunuri, strategii și practici de consum în România anilor ’80tc "Cultura penuriei\: bunuri, strategii Și practici de consum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]