4,632 matches
-
amputat", îl cita el pe Mussolini; Iorga înțelegea și-i reproșa lui Mussolini planurile privind teritoriile Franței și al Iugoslaviei, adăugînd că pentru realizarea acestor planuri Mussolini avea nevoie de sprijinul Ungariei și al Bulgariei. "Noi, cei din România, îi urăm numai bine marii națiuni latine", încheia el. Dar lui Iorga îi era teamă că Mussolini va perturba Sistemul de la Versailles 179. Iorga a luat poziție fermă față de partiduțele fasciste din România, care încercau să-l imite pe Mussolini, numindu-i
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lume. Pe lîngă corupție și alcoolism, puritanul Iorga ducea o luptă neistovită împotriva pornografiei. Ziarul lui inițiase o cruciadă împotriva manifestărilor politice la care Iorga se referea cu dispreț utilizînd termenul "anarhie". Deși nici el nu avea un temperament blînd, ura manifestările ilegale, provocatoare de dezordine și anarhie. Întrucît aceste manifestări erau opera studenților radicali de dreapta, atacurile lui nu făceau decît să toarne gaz pe foc. A dus o luptă neobosită și împotriva condițiilor sanitare tot mai proaste de la București
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ea. Dacă Iorga ar fi realizat însă unirea cu Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și cu Partidul Țărănesc al lui Mihalache, alianța aceasta ar fi devenit o forță formidabilă! Ea ar fi putut contesta regimul liberal pe care Iorga îl ura atît de mult! În primăvara lui 1925, fără o unire oficială, această "Opoziție Unită" a cerut demiterea guvernului și alegeri noi. Regele Ferdinand, care fusese întotdeauna bolnăvicios, s-a îmbolnăvit grav prin 1925. Aflată într-o vizită în Statele Unite, Regina
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
României în cinstea lui. A apelat în zadar la ei ca să revină în țară: "Nu trebuie să vă pierdeți printre străini! Vom găsi de lucru pentru voi!" Românii aceștia (asemenea majorității imigranților săraci) își găsiseră o nouă patrie și îi uraseră " Drum bun! Călătorie sprîncenată!" lumii pe care o lăsau în urma lor. Toate acestea l-au deranjat pe Iorga. El nu credea în procesele de deznaționalizare și cu atît mai puțin în ruperea legăturilor organice cu pămîntul natal. Dar, la urma
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
îmi pune o întrebare? Regele era pentru el un "personaj istoric". Ceilalți erau "Grupul de la Capșa". Pentru Iorga (din moment ce democrația nu funcționa), țelul era "unitatea națională", care trebuia să fie prevalentă mai ales față de "partidele politice", pe care Iorga le ura în aceeași măsură ca și De Gaulle. Acest țel suprem putea fi atins numai prin strîngerea rîndurilor în jurul regelui. Iorga simțea că rolul lui era să realizeze acest lucru. Juca oare ego-ul lui Iorga vreun rol în această școală a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o revoluție culturală. Pe termen lung, țelul era următoarea răsplată: salvarea și învierea României prin victoria legionarilor. Legiunea urma să fie tot ceea ce România de atunci nu era: de o cinste ireproșabilă și respingînd total corupția atotstăpînitoare a regimului. Codreanu ura cu patimă orice formă de venalitate. După mai mult de o jumătate de secol (dacă ignorăm acțiunile ei ulterioare) nu este ușor să condamnăm ideile Legiunii. Măcar dacă toți legionarii ar fi fost de talia lui Codreanu, a lui Moța
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia trebuia să se bizuie pe sămănătorism. Iorga respingea violența legionarilor, considerînd-o drept "anarhie", iar el ura anarhia. Era totodată partizanul Sistemului de la Versailles și devotat Franței din punct de vedere politic și cultural. După venirea la putere a lui Hitler, Iorga își va canaliza ura spre orientarea progermană a Legiunii. Iorga era profund iritat de provocarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Schleicher", comenta Iorga, "a fost împușcat". "Cîțiva dintre prietenii apropiați (ai căpitanului Roehm)", continua el, "au fost găsiți în compania unor tineri de moravuri aparte"Iorga nu putea rezista să nu facă un calambur pe seama literaturii simboliste pe care o ura atît de mult "care nici măcar nu erau poeți simboliști". După care conchidea: "așa că nava de stat nazistă se îndreaptă spre cei o mie de ani pe care i-a proclamat Hitler chiar ieri"112. La moartea feldmareșalului Hindenburg, Hitler s-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la bază un singur secret: credința profundă în omenire și în oameni. "Moartea lui va deveni o transfigurație, o cale supremă de înălțare dincolo de limitele strîmte ale vieții", încheia Iorga. Mareșalul Ludendorff a murit cîteva luni mai tîrziu. Iorga, care ura tot ceea ce reprezenta Ludendorff, scria: "Moartea unui păgîn: cea a lui Ludendorff. Ludendorff nu și-a găsit pacea în sînul lui Dumnezeu pe care l-a respins brutal ca intrus semit în templul strămoșilor lui... și-a dus sufletul atît
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sacrificiu. După părerea lui Iorga, naționalismul acesta era defensiv, în timp ce celălalt ("Noul naționalism") era curată sinucidere. Condamnînd ocuparea Slovaciei de către Germania și a Ruteniei de către Ungaria, "asasinarea naționalismului", el întreba: Cine este autorul acestei crime împotriva naționalismului? Naționalismul imperialist!" Iorga ura ideea de Spațiu vital (Lebensraum), ba chiar și principiul autarhiei: "Nici o națiune nu are destule materii prime. Acesta este un naționalism sălbatic!"98. Ideea nazistă de Lebensraum era odioasă pentru Iorga. "Lebensraum?", întreba el, după care dădea răspunsul: Ne vom
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
recunoașterea pe plan internațional a naționalismului cultural ar aduce lumii pace și înțelegere! Iorga nu era revoluționar, pentru că, după părerea lui, națiunea era mai presus de societate, iar menținerea ordinii era pe cît de firească, pe atît de esențială. El ura anarhia și revoluțiile (avertizîndu-l pe Kerenski, "care spera să schimbe lumea cu două-trei discursuri"). Discreditate cu multă vreme în urmă, Iorga respingea schimbările sociale deliberate și reformele forțate. Soluția era o transformare organică treptată în cadrul naționalismului cultural. Receptivitatea naționaliștilor (de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
142-143 40 Op. cit., pp. 133-135 41 Este vorba despre Cristian Rakovski, care a trăit în România înainte de a trece de partea Sovietelor. Rakovski făcea parte dintre cei pe care lui Iorga "îi făcea o deosebită plăcere să-i urască". Personalizîndu-și ura, Iorga folosea adesea pentru Uniunea Sovietică și pentru sistemul comunist termenul de "Rakovskism" 42 "Neamul românesc", 14 februarie 1920 43 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 146. În 1919, în timpul campaniei electorale, Iorga își amintea "cum
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 26 februarie 1928 231 Memorii, vol. V, p. 398. Puiu Dumitrescu era un om înșelător. El avea să fie inima primei camarile după întoarcerea lui Carol 1 Memorii, vol. VII, p. 12 2 Ca și De Gaulle, Iorga ura ideologiile. "Ideologiile sînt aberații", scria el. Ele duc drept spre prăpastie!" "Neamul românesc", 19 decembrie 1939 3 În ianuarie 1932, într-un interviu acordat ziarului parizian "Liberté", Argetoianu compara tinerețea Regelui Carol "cu tinerețea lui Frederic cel Mare". Memorii, vol
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
-mi fusese hărăzită asemenea soartă. Mi-a mai venit [i ideea, în timp ce urmăream, cu severitate, țâșnirile de delfin ale lui Titus, că, de fapt, nu știam exact cum avea să reacționeze el. Îmi dăduse a înțelege destul de clar că-l ura pe tatăl lui adoptiv. Dar mintea tinerilor e plină de mistere. Aflat față-n față cu el s-ar putea să se intimideze, sau să se lase copleșit de un subit flux de compătimire. Sau de vechi, înrădăcinate, irezistibile emoții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Când privesc îndărăt, am impresia că eram o pereche plicticoasă, lipsită de haz, de spirit, de stil, de simțul umorului. Toate aceste lucruri le-am învățat de la Clement. Oare, până la urmă, am confundat obtuzitatea cu bunătatea, pentru că mama mea o ura pe mătușa Estelle? Ce m-a apucat să scriu toate aceste blasfemii? E un nonsens înfiripat în noaptea târzie. Cât de mult am amânat nevoia de a scrie despre Hartley, deși tot timpul n-am făcut decât să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mea soție mă rog în fiecare seară, s-o ierte Dumnezeu, pentru c-a fost păcătoasă și știu că are nevoie de iertare... ăsta-i adevărul, no. Da’ am fost învățat de acasă așa, că în casa mea nimenea nu ura pe altcineva... Bine, mulțumesc mult. MARIA GODEA (IONESCU) S-a născut la 24 septembrie 1932 în Arad. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: școala medie tehnică. A fost arestată la 22.09.1953, pentru găzduirea unui fugar și omisiune de denunț
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
CNSAS. Ei, și până la urmă o semnez și mă eliberez... Și zice: maiorul ăla: Mâine o să fiu acolo, la mașină când pleci... Și într-adevăr, acel maior, Samoilă îl cheamă, a murit între timp, a venit acolo și mi-a urat drum bun, și cu mașina m-a dus din Baia Mare până la Sighetu Marmației, și de-acolo altă mașină a doua zi trebuia să mă ducă acasă. Asta când se petrecea? Pe 13 august 1955 am ajuns acasă. Am stat 3
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Vreme frumoasă. Ora 9 la biserică. Cu Stöhr la castel. La prânz baronul Ring, ministrul plenipotențiar francez etc. Muzică până la ora 3. După-amiaza horă, vânt rece. Ora 6½ cina, Davila, fiica lui s-a logodit cu căpitanul Perticari, le-am urat sănătate. Noapte cu lună, destul de rece. Ora 11 în pat. Luni, 19/31 iulie Vreme frumoasă. Calea ferată va rămâne impracticabilă timp de trei săptămâni. Orele 10-12 la castel, Knechtel acolo. La dejun, în Foișor, Suliman-Bey, contele Leyden, Ventura. Muzică
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 9½ liturghie în capela castelului. Mai târziu primit felicitări din partea suitei în salonul roșu. Primit sute de depeșe. Promenadă cu frații spre Hedingen. În clădirea prinților. Ora 3 dineu de gală în sala cavalerilor. Orchestra din Konstanz. Papa îmi urează sănătate. Cerc. După terminarea mesei, pe terasă. Muzică, vânt foarte rece, după căldura mare de ieri. Seara la părinți. Ceai în cabinetul gravurilor. Albert de Saxonia pleacă la Meran. Abia la ora 11 în pat. Frig. Sâmbătă, 9/21 aprilie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
crearea celor mai favorabile condiții pentru realizarea cooperării reciproce în domeniul agriculturii și industriei alimentare; ... c) coordonarea elaborării și punerii de acord a programelor, proiectelor și măsurilor comune de cooperare, dezvoltate în conformitate cu prezența convenție. Grupul de lucru își va desfă��ură ședințele cel putin o dată pe an, pe bază de înțelegere mutuala, alternativ în România și în Federația Rusă. Cu două luni înainte de ședința grupului de lucru părțile vor face schimb de propuneri pentru examinare ulterioară. Concluziile ședinței grupului mixt de
CONVENŢIE din 25 noiembrie 1999 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Federaţia Rusa privind cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128389_a_129718]
-
Csenger 4. Csengersima 5. Csengerujfalu 6. Gacsaly 7. Garbolc 8. Heranszeg 9. Kisohodos 10. Komlodtotfalu 11. Mehtelek 12. Nagygec 13. Nagyhodos 14. Patyod 15. Porcsalma 16. Rozsaly 17. Szamosangyalos 18. Szamostatarfalva 19. Szamosbecs 20. Szamossalyi 21. Tistaberek 22. Tyukod 23. Ură 24. Zajta PLASA FEHERGYARMAT 1. Botpalad 2. Csaholc 3. Darno 4. Gyugye 5. Jankmajtis 6. Kisnamany 7. Kispalad 8. Kisszekeres 9. Nemesborzova 10. Marosliget 11. Nagyszekeres 12. Sonkad 13. Szamosujlak 14. Turricse 15. Uszka 16. Vamosoroszi 17. Zsarolyan ÎI. În
ACORD din 17 iunie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Ungare privind micul trafic de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132248_a_133577]
-
obiect principal de activitate cercetarea geologica pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, producția, furnizarea și depozitarea subterana a gazelor naturale în condiții de calitate, siguranța, eficienta economică și de protecție a mediului înconjurător. ... (2) ROMGAZ - S.A. poate desfă��ura complementar și alte activități conexe pentru susținerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu legislația în vigoare și cu statutul propriu prevăzut în anexa nr. 1. ... Articolul 5 ROMGAZ - S.A. are organizate în componenta sa sedii secundare cu statut de sucursala, fără
HOTĂRÂRE nr. 575 din 14 iunie 2001 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A. prin fuziunea Societăţii Comerciale de Explorare şi Producţie a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A. cu Societatea Naţionala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135253_a_136582]
-
prin alte acte normative decât prin prezenta lege se considera operațiuni scutite fără drept de deducere în situația în care actele normative respective nu prevăd în mod expres posibilitatea furnizorilor/prestatorilor de a exercita dreptul de deducere. ... (4) Operațiunile desfă��urate în zonele libere se supun regimurilor de impozitare și regulilor prevăzute în prezenta lege. ... (5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi operațiunile la care, prin alte acte normative în vigoare, se prevede aplicarea cotei zero a taxei pe
LEGE nr. 345 din 1 iunie 2002 (*republicată*) privind taxa pe valoarea adăugată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142328_a_143657]
-
Articolul 4 Fiecare parte contractantă se angajează sa acorde specialiștilor, experților și tehnicienilor celeilalte părți facilitățile necesare în vederea îndeplinirii misiunii lor, precum și protecția în ceea ce privește persoana și bunurile lor. Specialiștii, experții și tehnicienii trimiși în baza prezentului acord își vor desfă��ura activitatea în conformitate cu legile și regulamentele în vigoare ale tarii primitoare. Articolul 5 Fiecare parte contractantă se angajează sa nu transfere unei persoane sau unei terțe tari, fără consimțămîntul prealabil al celeilalte părți, informații privind rezultatele cooperării științifice și tehnice, precum și
ACORD din 27 iunie 1968 de cooperare ştiinţifică şi tehnica între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Maroc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134930_a_136259]
-
arhivate și făcute publice, în condițiile legii. Articolul 3 În sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel: a) act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală; ... b) luarea deciziei - procesul deliberativ desfă��urat de autoritățile publice; ... c) elaborarea de acte normative - procedura de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare; ... d) recomandare - orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimată verbal sau în scris, primită de către autoritățile publice
LEGE nr. 52 din 21 ianuarie 2003 (*republicată*) privind transparenţa decizională în administraţia publică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147540_a_148869]