4,445 matches
-
acest tip de comunitate este strâns legat de intrigile întemeiate pe un parcurs inițiatic: acesta din urmă se desfășoară integral în interiorul comunității. Ambele tipuri de comunitate revelează o ambiguitate constitutivă a dispozitivului pornografic, care ezită între două opțiuni: poate promova utopia unei lumi obișnuite în care satisfacerea dorințelor ar fi imediată sau poate circumscrie în lumea "normală" spații special rezervate, la distanță de orice constrângere. De fapt, cele două soluții sunt cumulabile, iar compromisurile sunt posibile. De exemplu, dacă personajele sunt
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
dinamismul morții sau îndoiala care roade trei caracteristici ale pasiunii. Pornograficul este pur și simplu curajos, clar, limpede în repetarea lui nedefinită a gesturilor de la sex la privire: este luminos". De la pornographie, MIX, Paris, 2006, p. 76. Astfel este celebrată utopia care susține pornografia. Însă acest sentiment de transparență pe care ea îl dă consumatorilor săi este rezultatul unei munci laborioase: dacă nu există "nici...", "nici...", e pentru că textul se construiește metodic pe un anumit număr de eliziuni, dintre care cea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cotidianului sovietic „de la periferia latină a imperiului“. Lucru cu atât mai dificil cu cât această identitate nu a avut voie să existe timp de zeci de ani, particularitățile etnice fiind anonimizate în melting pot-ul estic, sub soarele necruțător al utopiei socialiste. Portretul butaforic al Basarabiei agricole și vinicole, eliberate întru bunăstare și fericire de către Armata Roșie în 1944, trebuie înlocuit cu o imagine cuprinzătoare și de bun-simț, aducând laolaltă infernul spațiului locativ și naivitatea politică a puștilor de la școală, amărăciunile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
jocul lui în forță. Green Hours a demonstrat cum un local, un bar, poate să devină o locație culturală, o țintă urbană cu impact indiscutabil, care și-a format și fidelizat un public pe termen lung, lucru care pare o utopie pentru majoritatea teatrelor bucureștene. Spațiul a devenit la fel de important ca spectacolele concepute în el, pentru că tocmai raportarea indusă de structura lui a reprezentat partea relevantă a montărilor. Teatrul LUNI a generat o relație face to face actor-spectator, care i-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
se arată în prezentarea proiectului. Cronica de carte E ceva în neregulă cu sistemul C. Rogozanu E ceva în neregulă cu mine în acest sistem. Sunt excepția pe care sistemul o va zdrobi. Sistemul este o mașinărie stricată producătoare de utopie și de dezastru. Sunt câteva locuri comune pe care numai un scriitor american mare le poate pune pe hârtie, sufocând prin expresivitate ridicolul paranoiei. Pot fi Philip K. Dick, Don De Lillo, Chuck Palahniuk sau Kurt Vonnegut. L-am ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
boierești), cînd la periferia ei. Execuția pedepsei a fost și publică, și ascunsă. O revenire la pedepsele corporale publice este azi imposibilă, în ciuda unora care solicită acest lucru. Dar o readucere a închisorilor în spațiul public nu mai este o utopie, așa cum părea cu cîteva decenii în urmă. Creionarea viitorului penitenciar a fost făcută prin prezentarea diverselor măsuri reformiste luate de unele state. Amendarea cadrelor care comit abuzuri și plata amenzilor către deținuții-victime, monitorizarea video, brățările electronice, cartelele magnetice de acces
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
important implicat statul are un rol din ce în ce mai slab în societate și pe care și-l joacă din ce în ce mai prost. Suferind de un profund sentiment de inferioritate și neputință, refugiindu-se în trecut, privit uneori ca paradis pierdut, în mit sau în utopie, dominat de false reprezentări despre sine și despre rolul pe care îl are în schimbarea atitudinilor, statul creează o instituție inhibată psihic, lipsită de motivațiile individuale și colective indispensabile civilizării sale. Trei factori principali au contribuit la deziluzia față de sistemul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii, Editura Vitruviu, București, 1997; Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiale ale limbii române, Editura Livpress, București, 1998. 65 Ioana Cistelecan, Poezia carcerală, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, p. 4. 66 Versurile sînt preluate din Viorel Horea Țînțaș, Tristă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în concediu sau acum director în minister) și chiar romancier (publicam și eu, iarăși, dar în ce condiții!) atât de satisfăcut de sine, de cariera lui, de epoca și locul în care se desfășura existența lui - exclusiv pământeană -, încât oroarea utopiei comuniste m-a frapat poate mai mult ca oricând; iar a treia oară, în incinta Uniunii Scriitorilor, cu ocazia unei distribuiri de premii la care asistam, unde el venise cu băiatul lui, un adolescent roz la față și dezghețat, adus
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
că o recunosc între spectatorii, câțiva, la o repetiție, într-o sală de teatru din București, unde urmau să dea seara reprezentația o echipă de tineri actori francezi, în turneu, în epoca „destinderii“: părea o femeie consumată, vulgarizată de silniciile utopiei comuniste cărora și ea trebuise să-i plătească tribut. N-am îndrăznit să intru în vorbă cu dânsa: discuta cu cineva, acum cu adevărat competentă. Dar era oare într-adevăr ea? Cine m-a influențat însă decisiv atunci, profund, viu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
erau privite cu mare atenție și cu grija ca ele să nu fie influențate de socialiști și de sindicaliști: Respingerea unei legi așteptate de către toți cei care vor să amelioreze soarta muncitorilor este un mijloc ineficient de a lupta împotriva utopiilor socialiste care ne amenință. Să apărăm proprietatea, să apărăm capitalul, să apărăm pro-prietarul și contractul de închiriere, dar să stimulăm în același timp inițiativa și să dezvoltăm spiritul de asociere 1. Până în 1894, singura intervenție a statului în domeniul locuințelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor, ceea ce le făcea mai ușor de rezolvat. Este vorba tocmai despre ceea ce indica Léon Gambetta în celebrul său discurs rostit la Havre în aprilie 1892, atunci când, respingând himerele socialiste, el slăvea progresul în etape metodice: "Să fim circumspecți față de utopiile celor care, înșelați de propria lor imaginație sau rămași în ignoranța lor, cred într-un panaceu, într-o formulă care asigură bunăstarea lumii. Credeți-mă, nu există remediu social dacă nu există problemă socială. Există probleme de rezolvat, dificultăți de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de locuințe? Este o utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte operaționale de urbanism, integrarea datelor urbane în amenajarea teritoriului, visuri ale unei noi urbanități
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltarea regiunii pariziene și structurarea spațiului regional) și încrezător în valoarea schemei globale pe care o promova. Această siguranță nu trebuia umbrită de nici o naivitate. Dar, subliniază geograful Pierre George, imaginea unei rețele urbane "rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin probabil că, fără un autoritarism ce nu părea de dorit, se putea ierarhiza semi-urbanismul unei regiuni date, se puteau impune trasee precise tuturor deciziilor, tuturor activităților și negustoriilor"106. Voluntarismul statal tindea să se distingă totuși de autoritarism
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile ansambluri.114 În același timp, s-a văzut că este o utopie ca statul să poată finanța accesul la proprietate al tuturor muncitorilor și angajaților din marile aglomerații urbane, exact acolo unde terenul era foarte scump. Mai mult, nici împrumuturile de la Creditul Funciar, mobilizate în virtutea acestui Plan, nu permiteau să se construiască
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
doar implantarea dotărilor nu duce automat la creștere. Scopul global al animației venea să se adauge mitului dotării, care devenise repede incert pentru promotorii unei noi sociabilități urbane. Accesul tuturor la aceste dotări se dovedea imposibil și de nedorit. Această utopie făcuse abstracție de procesele spontane de segregare socială cauzate de mecanismul ce făcea ca primii utilizatori ai unei dotări să-i modeleze folosirea în așa fel încât aceasta să nu mai poată fi folosită de alții, care se considerau rapid
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane, chiar atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să susțină proiecte colective în loc să distribuie ajutoare individuale care întrețin în beneficiarii lor sentimentul că mai curând sunt respinși decât protejați și care dizolvă solidaritățile de vecinătate 6. La scara mai vastă a aglomerației urbane, se conturează, sub forma unei utopii directoare, o nouă modalitate de a guverna orașul. Aceasta se prezintă ca un savoir-faire al artei de a constitui împuterniciri pentru indivizii împinși să pretindă guvernanților satisfacerea revendicărilor oarbe la realitatea funcționării socialului. A guverna înseamnă a federa forțele implicate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
responsabilităților politice, ea contribuie la descurajarea cetățeanului obișnuit care caută să înțeleagă cum este condus orașul său. Cu toate acestea, se pare că se conturează o practică ce împiedică această tendință: "evaluarea democratică"560. Este vorba mai degrabă de o utopie directoare decât de o experiență, în măsura în care puținele sale tentative de a fi pusă în practică au eșuat. Este anevoios să extragi cunoștințe din luptele pentru putere. Totuși, generalizarea sa se prezintă ca una dintre principalele soluții de reabilitare a politicii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Bernard (1991), Le droit au logement en question, Paris, Syros. Marie Claude-Valentin (1989), "Le logement des étrangers", în Hommes & Migrations, nr. 1127, decembrie, pp. 43-52. Mesmin Georges (1992), Urbanisme et logement. Analyse d'une crise, Paris, PUF. Peillon Pierre (2001), Utopie et désordre urbains. Essai sur les grands ensembles d'habitation, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube. Pinson Daniel (1996), "La monumentalisation du logement ou l'architecture des ZUP comme culture", Les Cahiers de la recherche architecturale, nr. 38-39. Raymond
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
două războaie mondiale va permite ștergerea datoriilor publice. Alexandre Gady estimează însă că rambursarea datoriilor lui Haussmann nu s-a sfârșit decât în 1950. 2 Cazul companiilor de căi ferate este unul dintre exemplele cele mai caricaturale. 3 Edgar Pisani, Utopie foncière, Paris, Gallimard, 1977, p. 82. 4 Ibid., p. 83. 1 Marcel Cornu, La conquête de Paris, op. cit., pp. 64-65. 2 Alain Cottereau, "L'apparition de 1'urbanisme comme action collective: l'agglomé-ration parisienne au début du siècle", Sociologie du
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
război mondial, a doua mare catastrofă europeană după căderea Romei, a generat intrarea continentului într-o adevărată stare de anarhie, marcând sfârșitul dramatic al soluțiilor privind unitatea statelor europene. De la ideea declinului Europei, în perioada interbelică, la Statele Unite ale Europei. Utopii și realități Lecția ucigătoare a războiului mondial i-a obligat pe europeni să reflecteze din nou, cu o anumită spaimă, la propria lor identitate. În atmosfera sumbră postbelică, teama declinului continentului devine aproape obsesivă, mai ales în sfera spiritualității germane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
exercițiu de reflexie asupra lumii în general, sau a elementelor care au marcat în timp evoluția omenirii, încercarea de anticipare ideatică a viitorului pare mai mult decât o sarcină dificilă. Imaginarea trendului dezvoltării, a elementelor acesteia constituie mai degrabă o utopie, decât ceva posibil. Și totuși, scurta radiografie a palierelor de evoluție a societății globale ne îndreptățesc să afirmăm că în realitate construirea viitorului este posibilă. Pentru aceasta suntem de acord cu J. Delors (2000, p. 11) care susține că provocările
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
profund și fenomenul educațional. Astfel, trăsătura esențială a învățământului românesc a fost reprezentată de producerea unui dezechilibru la nivel axiologic, ceea ce a atras după sine pierderea sensului indivizilor. La nivelul politicii educaționale, matricea fundamental centralizată a societății promova cu ardoare utopia egalitarismului, teorie ce nu permitea practic nici o ieșire din "normalitatea" impusă, din realitatea ternă și necompetitivă. Idealul educațional al acestei societăți era reprezentat de ceea ce M. Șora (1992) numea "omul mașină", căruia nu îi era permisă reflecția sau analiza critică
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]