5,224 matches
-
celor opt sau zece autori, actori, artiști plastici. O foarte mare pierdere: criticul literar (Șera deopotrivăț și romancier) Bakonski șsic!ț. Se pare că nu ieșea aproape niciodată (o dată sau de două ori pe an!). Acceptase invitația Ș(poetesei!)Ț Veronica Porumbacu, al cărei apartament s-a prăbușit, îngropând cele patru cupluri aflate la cină... Din fericire, familia mea (i.e. sora mea) și prietenii mei au fostcruțați; dar apartamenul surorii mele a căpătat fisuri și, pentru moment, muncitorii sunt inaccesibili... Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
M., Les Fondements du lien social, PUF, Paris, 1995; P. Barcellona, Le retour du lien social, Ed. Climats, Paris, 1992. Kahn, A., Et l'homme dans tout ça?, Nil éditions, Paris, 2000. King G., ș.a., Fundamentele cercetării sociale, traducere de Veronica Suciu, Polirom, Iași, 2000. Kuhn, Th., La structure des résolutions scientifiques, Flammarion, Paris, 1972. L'Évaluation de politiques territoriales de l'éducations, Raport au Commisariat General du Plan, MEN, Paris, 1996. La coordination de l'observation statistique des personnes sans
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sentimentale, Amintiri din sat, Amintiri din oraș, Năiță Vânturescu ș.a. Proza lui G. a fost scoasă la lumină postum, în revista „Însemnări ieșene”, între anii 1936 și 1938. SCRIERI: Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
a fost scoasă la lumină postum, în revista „Însemnări ieșene”, între anii 1936 și 1938. SCRIERI: Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 93-94. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
Aurel Gurghianu, Ion Horea, Negoiță Irimie, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Mircea Micu, Teohar Mihadaș, Virgil Mihaiu, Ion Mircea, Modest Morariu, Florin Mugur, Ion Mureșan, Dan Mutașcu, Gellu Naum, Leonida Neamțu, Virgil Nistor, Francisc Păcurariu, Ion Pop, Adrian Popescu, Veronica Porumbacu, Nicolae Prelipceanu, Ion Rahoveanu, Aurel Rău, Miron Scorobete, Radu Stanca, Nichita Stănescu, Dimitrie Stelaru, Petre Stoica, Simion Stolnicu, Aurel Șorobetea, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Cornel Udrea, Tiberiu Utan, Mircea Vaida, Lucian Valea, Ion Vinea, Vasile Voiculescu, Dragoș Vrânceanu, Horia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
al lui Ion, Petre Dulfu ș.a. Se obține tot mai des și participarea unor scriitori de peste munți (V.A. Urechia, Gh. Sion, Iacob Negruzzi, Gh.Tăutu, Th. Șerbănescu și Carol Scrob, D.C. Ollănescu-Ascanio, Gr.H. Grandea, apoi Al. Macedonski, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuță ș.a.), se reproduce din operele unor mari scriitori (I. Creangă, I.L. Caragiale). În jurul lui 1900, este rândul altor tineri să publice în paginile revistei: mai întâi G. Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Ilarie Chendi, Al.Ciura și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și o premieră, cu poemul Mitologicale, netranspus în germană până în 1975. Surprind la K. amploarea efortului, mobilitatea în actul de regândire și reformulare a operei poetice tălmăcite. A mai tradus proză semnată de V. Em. Galan, Jean Bart, Marin Preda, Veronica Porumbacu, Eugen Uricaru, precum și piese de teatru de Horia Lovinescu și Paul Everac. O preocupare constantă, vreme de un deceniu, va fi pentru el tălmăcirea prozei lui Zaharia Stancu. K. devine un „specialist” apreciat în domeniu, lui datorându-i-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
Rumänische Meisternovellen, Berlin, 1962, Spiel mit dem Tode, Berlin, 1963, Die Tochter des Tataren, Berlin, 1964, Wie sehr hab ich dich geliebt, Cluj, 1970; Jean Bart, Europolis, Berlin-București, 1974; Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung, București,1974 (în colaborare); Veronica Porumbacu, Tore, București, 1975; Mihai Eminescu, Gedichte, îngr. Dieter Roth, București, 1975 (în colaborare); Zeitgenössische rumänische Lyrik. In einem einzigen Leben, îngr. și pref. Al. Căprariu, Cluj-Napoca, 1975; Zeitgenössische Dichter aus Rumänien, București, 1981; Eugen Uricaru, Scheiterhaufen und Flamme, București-Berlin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
de argint: 1789 și 1743; -Trei cruci binecuvântate și două steluțe; -O icoană de argint (1853), trei cruci binecuvântate și cinci candele de argint; -O icoană a Sintei Ana și Maica Domnului, donată de Preotul Isidrie și sora sa, Maica Veronica. Mai are și hramul Sf. Ecaterina (25 noiembrie). Biserica Sfântul Lazăr, este catalogată ca monument istoric încă din aprilie 1935, semn al valorii sale în patriomoniul național. 25. BISERICA LOZONSCHI Coborând de la blocul "Arta modei" de pe strada Ștefan cel Mare
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
originalitate care rezultă din lucrare. Lucrarea elaborată de dl. ing.Huian Gheorghe este un studiu minuțios, original, de o certă valoare științifică și practică, care îl recomandă pe dl. ing.Huian Gheorghe ca pe un bun specialist și cercetător. Prof.dr. Veronica Cristea Universitatea Dunărea de Jos Galați Trebuie remarcat faptul că obiectul lucrării constituie un experiment personal, reușit în forma pe care o deține, experiment început cu ani în urmă, când autorul se ocupa direct de activitatea de cercetare științifică. Pornind
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
dușmănoasă”. Mănăstirea, situată În raionul Liești, regiunea Galați, era considerată „un centru de răspândire a misticismului religios” În jurul căruia se strângeau mii de credincioși stăpâniți de „dușmănie și nesupunere” față de regimul comunist. Acuzațiile se Îndreptau mai ales către maica stareță Veronica și către părintele ieromonah Ioan Iovan, duhovnicul mănăstirii. Organele de Securitate Învinuiau conducerea mănăstirii pentru că ar fi acordat un Însemnat sprijin moral și material mai multor persoane urmărite 26. Sprijinul constant oferit „rezistenței”, precum și spiritul anticomunist ce era Întreținut de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fi acordat un Însemnat sprijin moral și material mai multor persoane urmărite 26. Sprijinul constant oferit „rezistenței”, precum și spiritul anticomunist ce era Întreținut de conducerea mănăstirii au determinat autoritățile să recurgă, În data de 30 martie 1955, la arestarea stareței Veronica, a duhovnicului Ioan Iovan și a călugăriței Mihaela Iordache 27. În memoriile sale, părintele Ioan Iovan susține că, din cauza unui memoriu Înaintat conducerii statului și Sfântului Sinod, ierarhia ortodoxă l-a caterisit În mod ilegal. „Conținutul incisiv și curajos al
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de Buzău, Antim Anghelescu, pentru reprimare, cert este că oficialitățile s-au folosit de procesele intentate de prelatul ortodox Împotriva călugărițelor de la Vladimirești și a călugărilor de la Sihastru. Petre Pandrea relatează că În aprilie 1954 a fost angajat de maica Veronica de la Vladimirești ca să-i apere pe călugării de la Sihastru În fața instanțelor de la Adjud, Într-un proces civil de evacuare, intentat de Episcopia Buzăului, și Într-un proces penal pentru port ilegal de uniformă monahală, În urma caterisirii lor de către Antim Anghelescu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe călugării de la Sihastru În fața instanțelor de la Adjud, Într-un proces civil de evacuare, intentat de Episcopia Buzăului, și Într-un proces penal pentru port ilegal de uniformă monahală, În urma caterisirii lor de către Antim Anghelescu 29. Episcopul formula Împotriva stareței Veronica și a duhovnicului Ioan Iovan și acuzații de răzvrătire și imoralitate, preluate și de alți membri ai Sinodului. Legat sufletește de călugărițele de la Vladimirești, Petre Pandrea a judecat foarte aspru conivența dintre ierarhia BOR și puterea politică 30. Întrucât unii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Social-Politice din Republica Moldova (AOSPRM), arhiva fostului Partid Comunist al Moldovei Socialiste. Beniuc, Valentin, Totalitarizm kak real’nost’: istoriko-politologicheskoe issledovanie na primere poslevoennoi Moldovy (Totalitarismul ca realitate: studiu istorico-politologic asupra Moldovei postbelice), Editura Universității de Stat din Moldova, Chișinău, 1998. Boldisor, Veronica, „Noi am fost și am murit patrioți ai neamului românesc!...”, Literatura și arta, 22 iunie 1995. Bulat, A. (ed.), Îndemn la Înălțare În istorie, Cartea Moldovenească, Chișinău, 1989. Burykin, A.A., „Etnos i lichnost’ kak ob’ekt politiki v SSSR
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Iugoslavia. A doua cale era dialogul cu poezia din România. Modelele din țară erau însă și mai dezamăgitoare în anii 1948-1949, când începea ofensiva versificării lozincard- agitatorice pe care o propuneau, conform comenzii ideologice, Mihai Beniuc, Eugen Frunză, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu ș.a., iar din literatura română fuseseră excluși toți scriitorii pe care el îi admira. Suprarealiștii erau vânați cu necruțare, Arghezi intra sub interdicție, Blaga era anatemizat, Eminescu era comparat cu poetul proletar Theodor Neculuță ș.a.m.d. Loialitatea față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
a prezentat un moment inedit Tudor Arghezi. Concluziile au fost mediate de d-na prof. Muza Maftei, consilier M.E.C.T.S, unde s-au dezbătut probleme legate de rolul bibliotecilor caselor corpului didactic în contextul noii legi a învățământului. ...Normală Bârlad), Veronica Camenschi (Școala nr. 1 Bârlad), Silvia Cernătescu (Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu” Bârlad), Constanța Ciocoiu (Școala nr. 8 Bârlad), Silvia Antohi (Școala nr. 5, Vaslui), Sofia Mitrache (Școala nr. 8 Vaslui), Rodica Busuioc (Liceul „E. Racoviță” Vaslui) și nu în
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Pim, îmi vin în minte spusele domnului prof. univ. dr. Ion Stoica : Bibliotecile se nasc din încredere în cei de azi, din dragoste pentru cei de mâine și din prețuire pentru cei de ieri. Volumul este coordonat de Muza Maftei, Veronica Anton, Gica Ursanu, Andrei Teodor Huiban, Teodor Pracsiu, foști directori ai Casei Corpului Didactic Vaslui și de către doamna Valentina Lupu, nume recunoscut în breasla noastră, cea care a patronat mulți ani biblioteca acestei importante structuri educaționale. Curcubeu peste timp este
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
curajoasă a bibliotecii informatizate a viitorului. De altfel, învățămintele - atât cele formale cât și informale - au sensibilizat participanții și sperăm că le-a și influențat într-o anumită măsură motivațiile și opțiunile <contents> CUPRINS 1. Tipărite, ideile cuceresc spiritele Mihaela Veronica Cososchi 2.Practica lecturii și constituirea spațiului public Andrei Teodor Huiban 3. Bibliotecile caselor corpului didactic - centre metodologice cu rol în formarea continuă a bibliotecarilor școlari Muza Maftei 4. Bibliotecarul de ieri și de astăzi Mircea Regneală 5. Bibliotecarul școlar
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Volbură Poiană-Năsturaș, Nichifor Crainic, Virgil Gheorghiu, N. Crevedia, L. T. Boga, D. Iacobescu, D. Iov, Radu Gyr, I. Minulescu, G. Bacovia, Marcel Romanescu, B. Frunte, George Dumitrescu, Bogdan Istru, Al. A. Philippide, Demostene Botez, Nirvana Runcu (Veronica Russo), Radu Boureanu, Zaharia Stancu, Codin Negulescu. Revista nu și-a putut asigura colaborarea unui critic literar de autoritate. O singură dată figurează aici semnătura lui Perpessicius. Cronica literară este asigurată de George Iancu Ghidu și de N. Crevedia. Credincioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
un justițiar misogin, care o împușcă pentru a-l salva și răzbuna pe nefericitul soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în evidență puterea oarbă, devastatoare a iubirii. Veronica (jucată în 1971 la Botoșani, publicată în 1983) aduce pe scenă iubirea dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Este reliefat caracterul irevocabil, chiar mistic, al dragostei Veronicăi, văzută ca o femeie superioară, capabilă de un sentiment mai presus de contingențele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în evidență puterea oarbă, devastatoare a iubirii. Veronica (jucată în 1971 la Botoșani, publicată în 1983) aduce pe scenă iubirea dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Este reliefat caracterul irevocabil, chiar mistic, al dragostei Veronicăi, văzută ca o femeie superioară, capabilă de un sentiment mai presus de contingențele vieții, având și meritul de a fi intuit mai bine decât alții genialitatea poetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
1968; Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1972; Cartea a patra, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1974; Cântări pentru pasărea albastră, îngr. și pref. Elena Piru, București, 1975; Vreau să trăiesc (Șapte gâște potcovite, Veronica, Ana Ipătescu, Cronici dramatice), îngr. și pref. Nina Stănculescu, București, 1983. Traduceri: La Rochefoucauld, Filosofia vieții..., București, 1909; Serghei Grigoriev, Alexandr Suvorov, București, 1953 (în colaborare); C.D. Ușinschi, Animale domestice, păsări și fiare, București, f.a. Repere bibliografice: Rebreanu, Opere, XII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
Despre realismul socialist. Mare emoție stârnește vizita lui Louis Aragon și a Elsei Triolet, despre care relatează Eugen Jebeleanu, Nicolae Moraru și Zaharia Stancu, odată cu publicarea unor traduceri din textele celor doi scriitori francezi, semnate de Mihnea Gheorghiu, Geo Dumitrescu, Veronica Porumbacu ș.a. În schimb, acordarea Premiului Nobel pe 1947 lui André Gide, „apologetul înfiorat al inconsecvenței și al actului gratuit”, îi provoacă indignare lui N. Moraru. Deși militează pentru o artă „sănătoasă, clară”, revista acceptă și unele „poezii alambicate”, precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
poem Somn în oraș de Remus Luca. De fapt, încă din primele numere, poeții promovați au fost cei considerați „luptători” sau „sociali”: Magda Isanos, Emil Isac, Nina Cassian, Aurel Baranga, Dumitru Micu, Ilarie Voronca, Mihu Dragomir, Ion Frunzetti, Scarlat Callimachi, Veronica Porumbacu ș.a. În afara micilor medalioane literare de prezentare a poeților prezenți în revistă, Savin Bratu semnează un articol intitulat Orizontul poetic al lui D. Th. Neculuță. La rubrica „Proză” Marin Preda se distinge cu schița Salcâmul, comentată ca oferind „conturarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]