3,798 matches
-
ascet în căutarea spontană a durerii ori un iubitor al macerărilor trupului: Sănătatea este darul lui Dumnezeu și trebuie să o păzim». Nu voia ca religioșii săi să facă mari penitențe, nici mortificări dăunătoare pentru sănătate: «Viața comunitară, trăită cu veselie, munca și implicarea zilnică sunt mortificări suficiente și eficace contra înclinațiilor spre rău». Personal nu evita să consulte medicul și să urmeze cu simplitate sfaturile și îngrijirile prescrise, chiar și cele mai repugnante și umilitoare. În ultima scrisoare către religioșii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care soldații răspundeau într-un singur glas, sacadînd silabele unui "mulțumim". Reflexele culorilor de la splendidele uniforme de dinainte de 1914: cavaleri ai gărzii cu cască Lohengrin, husari din Grodno îmbrăcați în verde și carmin, grenadieri, Preobrajenski 25, aduceau o notă de veselie în acea manifestație de forță abia temperată de norii de praf ce se ridicau în gloria sîngeroasă a soarelui de asfințit... ... Asfințit de soare: expresie nu tocmai exactă, căci în anotimpul cînd am fost la St. Petersburg era vremea nopților
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
bine să fie (ca și Foarță sau Sânziana Pop) asimilat grupului oniric. În afară de Ion Bălu - care locuia, dacă nu mă înșel, la Câmpina -, toți ceilalți, inclusiv Manolescu, ne duceam cu trenul de două ori pe săptămână la Ploiești. În tren, veselie mare. Orice pretext era bun pentru a face bășcălie. Manolescu o fi având el alte calități... — Care? — Oricum, simțul umorului îi lipsește cu desăvârșire. Și în plus era și singur împotriva unui grup unit și pus pe glume. Bănulescu se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
-i rămăsese de la Coco, papagalul care zburase cu câteva zile în urmă, când uitase ușița deschisă. După două săptămâni, rana s-a vindecat și vrăbiuța veselă a început să zboare prin cameră. Ciprian o lăsa liberă. Era veselă și aducea veselie tuturor. Au botezat-o Ciripitoarea. Băiatul și pasărea s-au împrietenit.Când Ciprian își făcea temele, vrăbiuța i se așeza pe umăr și ciripea într-un fel anume.Erau fericiți. Dar fericirea n-a ținut mult. Miaunel, pisoiul, o privea
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
lui Aaron este Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru IsăusîHăristoîs, inspirată de Der Messias al lui Klopstock. E o merituoasă operă de divulgare în versuri bine rostogolite, cu încercări modeste de a sugera paradisiacul, simfonicul, fulgurantul și sfânta veselie a duhurilor: Atunci tot limbul răsună Și saltă de voie bună. De un merit superior este Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă a lui Ioan Popovici Barac, traducător din Halimà, din Shakespeare, editor a o mulțime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și uimiri, cu turburări exprimate naiv, de un sălbatec, rudimentar verlainianism: " Căci la o parte uitîndu-se cinevaș, vede întru acea cuprindere de copaci, o bucată de grădină mare, limpede și slobodă la vedere, în feliurimi înfrumusețări de loze, cari pricinuiesc veselie; și întorcîndu-se la ceialantă parte, întristarea și posomorârea trebuie să-l coprinză, căci se află întru o întunecoasă pădure întocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri și șăderi ascunse, și alte lucruri, care toate aduc întristăciuni și gânduri amestecate." Descrierea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sluga de stăpân nu știe, nici copiii înțeleg, Nevasta în spionlîcuri, toți cum vor așa aleg. N-auzeai mai înainte bonton, ceai și pălării, Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pă pustii. Valoarea piesei stă în veselia verbală, în caricarea limbajului și a gesturilor, deși e de observat că tendința de a interpreta satira ca o parodie vulgară nu e legitimă. Piesa trebuie jucată în mișcări stinse, subtil afectate, fiindcă eroii sunt realmente fini. Tragicomedia lor e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cităm o descripție a carnavalului: Cu-a carnavalului sosire, Să-i de blini unse tare În scârbe să face lipsire; Și o ocă băutură, Căci făcutele nenumărate Să-i de nouă gînditură; Sunt cu beția-ncurcate. Pe la multe făgădăi, Vezi veselii și bătăi, În care dă rusu strigare Deci intră și moldovanul, Căutând în pungă banul, Dar găsind el mărunțele, Strigă să-i de plăcințele. AL. DONICI Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot Nicorești, Șatrarul Săbiuță, Postelnicul Taki Lunătescu, Nastasi Cârcei, Nae Năucescu, Lică Panglică, Tingerică-Rumenică, Curculets Istets, Fărocoastă, Balamucea-Parcea, Toader Buimăcilă, Ghiță Coșcodan, Chir Chirilă, Șatrarul Nărilă etc. Dintre toate aceste piese
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute emoții arheologice. Leonaș cere, de pildă, sub amenințare de sinucidere, portretul Chirițoaei, iar aceasta cu multe mofturi de ingenuă scoate din sân o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-i un simplu jurnal, ci un sistem narativ pe principiul Decameronului, în care planul exterior e mereu străpuns de planuri lăuntrice. Astfel întîlnim acolo o istorie cu bandiți italieni, pe tema monstrului sensibil, de tipul Quasimodo, detestat de lume. Veselia e agreabilă și factice, ținuta generală ușuratică și persiflantă, rezultatul artistic o colecție de planșe impresioniste de un exotism cald, în mijlocul cărora atrage atenția în mod deosebit piața africană cu amestecul de arabi, berberi, negri și evrei, cu grămezile de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vărsând torente de foc. Critica lui Alecsandri, întemeiată pe ideile de progres și conservație cu măsură, care sunt ale lui C. Negruzzi și Kogălniceanu și vor fi ale lui Maiorescu, e numai o varietate, literar vorbind, a operei umoristice. O veselie nestinsă o alimentează, fie că u scurt e pus să se jeluiască redacției, fie că se parodiază pumnuleanul-ciune: Plecăciune, plecăciune, Ciune, ciune, ciune, ciune! Arde-mi-te-ai pe-un tăciune, Ciune, ciune, ciune, ciune! Capitolul X POEȚI MINORI AL. SIHLEANU În 1855
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
așa-zisele lui "țărănii". Plăcerea stârnită de audiția scrierilor lui Creangă e de rafinament erudit și nicidecum de ordin folcloristic, și compararea cu Rabelais, Sterne și Anatole France, oricât ar părea de paradoxală, apare legitimă. Erudiția unui Rabelais încîntă prin veselia care o întreține, prin "joyeuseté", iar mecanismul e paralela continuă între actualitate și experiența acumulată. Prejudecata că autorul livresc trebuie să fie neapărat un umanist face ca Creangă să fie admis cu greu ca erudit, uitîndu-se că există o știință
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ei apoi, zi că nu-i lumea de-apoi. Să te ferească Dumnezeu, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea: Dă-mi, Doamne, ce n-am avut, Să mă mir ce m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict lexicală de cuvinte cu sonuri năstrușnice, mai degrabă cacofonice, precum una de cimilituri și zicători, produse, ca la Anton Pann, pentru aspectul lor bufon: "Lată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atât de obsedat de Divina Comedie. Parisul luat ca exponent al Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un Styx, Sena, pe care trec cadavre de înecați, cu o populație de apași și femei pierdute, cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața acestei bolgii se deschide perspectiva extatică a unei geografii "de porțelan", fragile, dincolo de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imitație după Le colonel Ramollot de Charles Leroy, bufonadă antimilitaristă plăcută dreyfusarzilor, dar pe care umoristul român o menține în limitele unei simple satire moderatoare. Dealtfel, în altă parte (Din viața militară), a zugrăvit cazarma cu brutalitățile dar și cu veseliile ei. Antimilitarist sever este și Paul Bujor, osândind războiul de orice natură, fără talent. Capitolul XVII MICUL ROMANTISM BARBU DELAVRANCEA La frumoasa Revista nouă a lui Hasdeu, apărută la 15 decembrie 1887, începe a se afirma un spirit care va
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și să analizeze. Sistemul lui "științific" de cercetare literară bazat pe capodoperă, fenomen psihofizic ideal, studiabil în fantomele sale, adică în recepțiile pe care fiece conștiință le are de la opera absolută, socotită ca o speță, ca un prototip, a stârnit veselie. Percepția capodoperei (moment mistic) e supusă unei inextricabile clasificări tricotomice. Opera e spintecată longitudinal și transversal din punct de vedere al fondului (originalitate elementară), al armoniei (originalitate subiectivă) și al formei (originalitate plastică), aceste aspecte fiind și ele considerate sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
următoare din La Medeleni, care se întemeiază, ca și Emile de J. J. Rousseau, pe un program pedagogic de aplicat în cazul lui Dănuț. De pe acum încep să supere locvacitatea și bombasticul, clocotul de cuvinte, verbozitatea monstruoasă, prolixitatea. Dar oricum, veselia aceea clamoroasă, sensuală, suavă câteodată, mai adese grotescă, e și ea expresia unei faze a copilăriei. Portretele temperamentale și fiziologice ale suavei Monica și artemidicei Olguța domină volumul III printr-o prezență simpatetică. De acum încolo producția lui Ionel Teodoreanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Niculce. Contrafacerea nu e savantă, dar fiindcă autorul e moldovean are o savoare lingvistică firească. Nuvelele sunt niște divagații în scopul de a se dovedi îndemînarea verbală, nodul lor vital fiind de obicei un calambur enorm ori o vorbă memorabilă. Veselia este uneori extravagantă. Izbește între altele snobismul gastronomic și oenologic, mai mult nominal. Toader Zippa vine din străinătate cu o întreagă "pivniță pe roate", adică cu 101 antale, 39 butoaie mai mici, 317 balerci și mai multe mii de sticle
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
n-ar fi mai bolnavă Dac-aș fi băut otravă. Cu Flori de mucigai Arghezi începe o poezie de savoare, presu-punînd un cititor pregătit. Punctul de plecare îl formează observarea limbajului, cu un puternic miros argotic, al pușcăriașilor. Impresia de veselie, dealtfel savant dozată cu cel mai autentic lirism, nu e falsă. Amestecul seriozității cu bufoneria e în linia Anton Pann. Efectul artistic constă în surprinderea suavității sub expresia de mahala. E vorba de un dialectalism, asemănător aceluia napolitan al lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piesa Păcatul. Ticu Archip a scris nuvele cu înclinări spre fantastic și alegoric și piese de teatru (Inelul, Luminița, Gură de leu). O mențiune deosebită se cuvine Georgetei Mircea Cancicov pentru nuvele zugrăvind noua viață a satelor moldovene cu o veselie malițioasă și un simț al grotescului, constatabil în alegerea numelor proprii: Madam Pușlenghe, Hantadura, Purhedia, Sevastița, Ilioaia, Măriuca, Ozonofia, Virginica, Vasîlca, Măndița. Tabloul sociologic e sălbatic, scena ușurării țaței Ioana de un pitoresc african. Ioana naște greu și toată lumea îi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
indică la timp, prin senzația oboselii, când este Îndestulat. Senzația oboselii nu produce dureri, din contră este chiar plăcut, el ne predispune la odihnă și În urmă la somn. Somnul omului sănătos este dulce, liniștit și neîntrerupt. La deșteptare, lasă veselie deplină, vioiciune, mulțumire, dar nicidecum oboseală și indispoziție. Omul sănătos, când este atins de vreo durere sufletească, Învinge ușor. Natura nu i-a dat zadarnic lacrimile, ele servesc Într-adevăr spre a potoli durerile. Toate aceste semne pot fi observate
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
din cetatea lui Aetes era scris ,,cum mai întîi regele Sesostris, a dus războaie împotriva geților”. Trebuie să fii nebun să poți crede că anticii greci și romani și chiar mai înainte fenicienii au luat-o razna și într-o veselie și prosternare fără margini față de geți, le-au făcut o cîntare de să le meargă vestea peste șapte mări și țări și peste veșnicia vremurilor! Mai spun ei că această povestioară a cion- dănelii geților cu egiptenii era scrisă pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie . (Istoria Românilor de Floru, pag. 181-182) ȚĂRÂNA de la SUCEAVA, CETATEA NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la aceste patru cetăți și puncte de glorie ale românilor și s-a vărsat pe fața albă a mesei, deasupra țărânei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Se produce descărcarea de tensiune cognitivă, exteriorizată prin râs. Și ideea originală poate produce o reacție de râsete. Însuși autorul poate să emită ideea și să se descătușeze prin râs. Grupurile creative și persoanele creative sunt, de obicei, pline de veselie. Asta nu înseamnă că activitatea de creație este o distracție, ci faptul că umorul este un ingredient important în creativitate. [41] * rațiunea, logica, utilitatea, caracterul practic sunt considerate „bune”, iar sensibilitatea, intuiția, evaluările calitative, plăcerea sunt „rele”. Acest blocaj se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]