4,017 matches
-
populează peșterile din arealul parcului: Peștera Veterani, Peștera Ponicova, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera fără Nume. Carnivorele populează suprafețele montane împădurite din parc. Sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni cum ar fi ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Vulpes vulpes"), râsul ("Lynx lynx") cât și prin speciile de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele: dihorul de casă ("Putorius putorius"), viezurele ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"). Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, fiind reprezentate prin cerb ("Cervus elaphus
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
ajutorul lui Hitler pentru a putea respinge atacul aliat care amenința să ocupe Tunisia, de unde era de așteptat un atac direct împotriva Italiei. Hitler a răspuns cererii aliatului său și i-a trimis pe generalul Erwin Rommel, (poreclit mai apoi „Vulpea deșertului” pentru faptele sale de arme din Africa), și Regimentul V Panzer, cel care, după primirea de întăriri, avea să devină cunoscut ca Afrika Korps. Atunci când generalul Rommel a sosit în Africa, el avea ordine clare să mențină liniile defensive
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
al lui David Fleay, ce prezenta un lup marsupial într-o grădină zoologică în anul 1933. Fălcile erau puternice și musculoase, conținând 46 de dinți. Urmele lupului marsupial puteau fi distinse de cele ale altor specii native sau introduse; spre deosebire de vulpi, pisici, câini, wombat sau diavoli tasmanieni, aceștia aveau pernița din spate foarte mare, iar cele patru din față aranjate într-o linie aproape dreaptă. Membrele posterioare erau similare cu cele din față, dar aveau patru degete în loc de cinci. Ghearele nu
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
incapabilă să zboare, ce împărțea habitatul cu lupul marsupial; a fost vânată excesiv, ceea ce a dus la extincția sa în 1850, fiind posibil în raport direct cu declinul numărului de lupi marsupiali. Pasărea era vânată și de câinii dingo și vulpi. De-a lungul secolului al XX-lea, lupul marsupial a fost descris ca fiind un băutor de sânge, dar nu există mărturii clare legate de această trăsătură; popularitatea poveștii pare să fi fost cauzată de o singură întâmplare. Coloniștii europeni
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
fi Garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț ("Leontopodium alpinum") și ghințura galbenă ("Gentiana lutea"). Printre speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnita polara, hermina, lupul.
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
celui de-al doilea război mondial, fiind totodată unul dintre cei mai mari comandanți militari germani. Rommel a fost comandatul general al trupelor germane din Africa, trupele Wehrmacht-ului cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps, ceea ce i-a atras porecla "vulpea deșertului" (în germană, "Wüstenfuchs", ) datorită campaniilor militare reușite pe care le-a repurtat pentru armata germană în Campania din Africa de nord. Mai târziu, a fost numit comandantul forțelor germane menite să se opună invaziei aliaților din Normandia. Feldmareșalul Rommel
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
un alt reprezentant a pădurilor de conifere și este la fel un mamifer. Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să fie acide, deoarece rășina căzută pe
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
de altfel) este curățenia de pe străzi, de prin parcurile întinse și de oriunde. Există și multe zone, in jurul Londrei, în care s-a păstrat vegetația naturală, așa cum era ea de sute de ani. Nu întâmplător, pe străzi poți întâlni vulpi și alte animale sălbatice. In Richmond Upon Thames (o zonă selectă unde locuim), am văzut cu ochii mei o ditamai vulpea pe stradă, ziua,în amiaza mare și nimeni nu o huiduia. Prin parcuri, sunt interesante de văzut cârduri, cârduri
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
care s-a păstrat vegetația naturală, așa cum era ea de sute de ani. Nu întâmplător, pe străzi poți întâlni vulpi și alte animale sălbatice. In Richmond Upon Thames (o zonă selectă unde locuim), am văzut cu ochii mei o ditamai vulpea pe stradă, ziua,în amiaza mare și nimeni nu o huiduia. Prin parcuri, sunt interesante de văzut cârduri, cârduri de ciori, care ”pasc” împreună cu cârduri de porumbei, parcă mai mari decât ciorile. Se pare că în Anglia, ciorile și porumbeii
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei este curat românească. În 1784 o inscripție bisericească notă existența a 79 familii (aproximativ 395 locuitori). Populația a crescut ca urmare a șporului natural și a imigrației. Recensămintele au evidențiat acest fapt. Astfel, în
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
de profil, dar sunt condiții pentru turism cu motivații că: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vină cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreana și clean. Iubitorii turismului, vânatului și pescuitului vor avea momente de neuitat dacă vor veni să se bucure de ceea ce oferă comună Straja. Calea ferata Suceava-Nisipitu străbate comună de la est la vest, în Straja
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
întins dinspre est spre vest, la limita sudică a satului întâlnim arealele bine împădurite numite Padeș(fag și castanul comestibil),Pădurea Mare(fag, gorun și molid)și Vârful Stogul(fag secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
întâmplător un topor de aramă cu gaură de înmănușare în prima jumătate a secolului XX, care ulterior s-a pierdut. La circa 4km depărtare, în cătunul Ferigile al satului vecin Costești au fost descoperiți în anul 1958, de către arheologul Alexndru Vulpe, cinci tumuli cu urme de ceramică, tot din aceeași epocă a bronzului. În același sat Costești, dar și în peșterile situate la circa trei km pe valea râului Bistrița, s-au descoperit vase ceramice din culturile Coțofeni (aproximativ de la sfârșitul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
În comuna predomina formă de deal, iar climă este temperat-continentală. Din punct de vedere al florei se poate spune că există o mare varietate de specii, însă nimic care să fie remarcat în mod deosebit. Că animale sălbatice putem menționa: vulpi, căprioare, lupi, porci mistreți, si iepuri. Există pârâul Verdea care trece la câțiva zeci de metri de centrul comunei. În apropiere se află și pârâul Pesceana, cu care se unește, la ieșirea din comuna, spre orașul Drăgășani. Prima mențiune a
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
față și patru degete la picioarele din spate. În acea vreme existau mai multe păduri în lume decât în prezent. Acest cal a trăit în păduri, mâncând frunze, nuci și fructe cu dinții săi simpli. Era la fel de mare ca o vulpe. Aproximativ cu 30 de milioane de ani în urmă, lumea a început să devină mai rece și mai uscată. Pădurile s-au redus, pășunile s-au extins și caii s-au schimbat. Ei au mâncat iarbă, au crescut mai mari
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
vie, spirit fin și iscusit”. Gelos, Andronache Tuzluc, îl trimite pe Dinu Păturică să o slujească pe Duduca, în realitate cu porunca sa o supravegheze. Întâlnirea dintre Duduca și Dinu Păturică realizează o scenă de mare măiestrie: „vicleană ca o vulpe, aceasta înțelege adevăratul rol al slujnicarului trimis”. Cei doi se înțeleg dintr-o privire și își fac planuri să-l aducă la sapă de lemn pe postelnic. Pentru a-și realiza scopul, cei doi au nevoie de un intermediar, astfel
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
nedigerate ale fecalelor de animale, sau mâncare stricată.Ei depozitează surplusele de mâncare, mai ales cele cu un conținut ridicat de grăsimi, și învață să le ascundă de alți corbi.Deasemenea fură mâncarea prinsă de alte animale, precum cele ale vulpii polare. Sunt asociați cu un alt canin, lupul cenușiu, ca cleptoparaziți (mânâncă mâncarea altui animal). Unii corbi cuibăresc pe lângă șosele pentru a consuma vertebratele călcate de mașini.Alții își construiesc cuiburile în preajma deșeurilor, pentru a se hrăni cu mâncare stricată
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
in romanul Iubirea in vremea holerei), Cristian Vasile a devenit si personaj literar, in povestirea Zaraza, de Andrei Ruse. Datorita succesului acestei povestiri pseudo-documentare, a devenit mai apoi si personaj de film Supraviețuitorul, de Sergiu Nicolaescu) si de teatru (La vulpea roșie, de Pușa Roth)
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
cu Sfânta Anastasia din Sirmium (Vindecatoarea de Boli). Sfântul Niceta din Dacia Mediterranea a fost un episcop care a propovăduit Evanghelia în Dacia și a preschimbat neamuri barbare, în popoare blânde († pe la 414). Nicolae Iorga, Constantin C. Giurăscu și Radu Vulpe au scris că activitatea de evanghelizare a lui Niceta s-a realizat atât la nord cât și la sud de Dunăre. Săpăturile arheologice din anul 1971 sub bazilica paleocreștină de la Niculițel (lângă anticul "Noviodunum", în Sciția inferioară) au dezgropat un
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert fără populație. Floră este xerofila, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, cocotieri etc. Fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, șerpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de deșert. Potrivit lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3 procente din lumina solară din Sahara și
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
sunt un grup etnic din Mali, Africa de Vest, au cunoștințe tradiționale astronomice despre Sirius, care în mod normal ar fi considerate imposibile fără utilizarea de telescoape. Potrivit cărților lui Marcel Griaule "Conversations with Ogotemmêli" ("Conversații cu Ogotemmêli") și "The Pale Fox" ("Vulpea Palidă") ei știau despre perioada orbitala de cincizeci de ani al lui Sirius și de însoțitorul său înainte de astronomii occidentali. Ei de asemenea se referă la a treia stea care-l însoțește pe Sirius A și B. Cartea lui Robert
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), corb ("Corvus corax"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluturi, dar și „17 specii rare sau
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]