157,129 matches
-
nervurile, unghiurile pe care le comit la întâlnirea cu pețiolul prelung - un proiect de galeră cu vâsle. Ori poate un roentgen de aur, dar inutil pentru acest trup'șor ca și inexistent, deja în ușoară putrefacție - suportabilă, chiar aromitoare, ai zice - confirmând și el că neapărat moartea nu poate fi decât de unică (ne)folosință - a frunzei ori a sapiensului ce poartă în spate Coloana Finitului limitată între extremitatea fostei cozi (dacă e să-l credem pe Darwin) și vânzoleala filosofică
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
apăsau pe inimă curgeau prin mine seve de eucaliptuși conduceam prin drumuri desfundate pante-pantere aproape verticale apoi deșert apoi junglă simțeam cum mi se termină dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că sunt o imagine îmi dădea senzații de vomă în panică am apăsat pe claxon și a ieșit un sunet de copil de biserică
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
nimic și tot nu sunt sfânt și cuprins de beatitudine vezi am strâns atâta lumină toate valizele sunt pline de lumină apăs și mașina nu se mișcă și a început să vorbească cu vocea mea măi minune așa mi-a zis măi minune - fricoasă ești oare dispus ca eu să trec la volan ești oare dispus să te bucuri de libertățile umbrei hai să-ți spun un secret aici mașina merge cu întuneric și de unde de unde să-mi iau întuneric l-
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
îmi spui că sunt un fel de jean valjean - belmondo ba că aș fi gigolo îmbrăcat în aforisme ba că sunt samaritean plenipotențial ba grădinar ba bețiv orice ai spune între noi mereu vor fi cuvintele când eu tac le zici tu pe ale tale când tu taci zic eu eu și iarăși eu defapt viața această pendulare și cu acest înfiorător sentiment de a nu ști despre ce e vorba în fond știi preabine că niciodată nu mă voi putea
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
valjean - belmondo ba că aș fi gigolo îmbrăcat în aforisme ba că sunt samaritean plenipotențial ba grădinar ba bețiv orice ai spune între noi mereu vor fi cuvintele când eu tac le zici tu pe ale tale când tu taci zic eu eu și iarăși eu defapt viața această pendulare și cu acest înfiorător sentiment de a nu ști despre ce e vorba în fond știi preabine că niciodată nu mă voi putea detașa de nimic și nici exclude ceva eu
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
putea detașa de nimic și nici exclude ceva eu nu sunt gazelă eu nu pot sări peste nimic și niciodată nu voi accepta ideea de transfer de sens sau ca înainte de toate ideea de pasaj aici sunt fanatic de zic sau peste tot rai sau nicăieri iad eu nu cred în acest treptat-spiralat și din ce în ce și din cine în cine eu sunt punctual - oceanic om om om îmbrățișând fapte și amețit de cuvinte așa că până la urmă asta
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
sfîrșitul cel mai cinstit nu-i să înaintezi, din silabă în silabă, să te tîrîi chiar dacă-ți dărîmi viața? Desigur, ai mereu la îndemînă abandonul. Seducător, fermecător... Fleacuri flaște: abandonu-i dobitoc!!! Prea mulți își aranjează chestiile, trestiile gînditoare, fluturătoare, înălțătoare. Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le! A continua, oricît de chinuit, de nemiluit ai fi, îți dă, și ție, și, bănuiesc, și altora, un sentiment de efort dur-întremător, strîngînd putințele rămase, reînnoindu-le, înmuindu-le în
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (2) (monolog) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14542_a_15867]
-
felul de a fi (totdeauna aparent) al omului și expresia lui literară. Gravitatea poeziei Marianei Marin a fost însușirea ei cea mai evidentă de la început. Cînd a debutat, în Cenaclul de luni, a făcut o impresie nefavorabilă. Nu era așa zicînd în ton cu generația ei, care a învățat s-o iubească abia mai tîrziu. N-avea chef să se joace. Avea ceva de spus și o spunea de-a dreptul. Poezia ei n-are ascunzișuri. Dar nici luminișuri. E un
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism etic, acea sete de puritate, sau mai bine zis acea spaimă de compromis și de maculare, care sfârșesc prin a distruge temeiurile înseși ale Ființei. Adriana Babeți oate că și alții care vor scrie despre ea, copleșiți de tristețe, își vor intitula rândurile MADI. Numele acesta a purtat-o
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret umor" ( cum zicea G. Călinescu despre Bacovia), un umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate și mine anti-literare, iar o conștiință de veghe, spectatoare, punea adesea distanța față de evenimentul "montat", reținea calitatea recuzitei, dezvăluia convenția literar-teatrală. Îndrăznelilor teribiliste, afișate cu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret umor" ( cum zicea G. Călinescu despre Bacovia), un umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate și mine anti-literare, iar o conștiință de veghe, spectatoare, punea adesea distanța față de evenimentul "montat", reținea calitatea recuzitei, dezvăluia convenția literar-teatrală. Îndrăznelilor teribiliste, afișate cu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
o convingătoare translație imaginativă - a ocupației rusești a României după cel de-al Doilea Război Mondial, așa cum a trăit-o autorul, în episodul central al ocupației nemțești a Bucureștiului în timpul Primului Război Mondial care, în ciuda asprimilor sale, e o palidă anticipație, aș zice doar o "umbră" anticipatorie a celei de mai tîrziu. Mai mult, scriindu-și masivul roman, Alexandru George era perfect conștient de faptul că nu va fi publicat curînd, poate niciodată, într-atît comunismul se înfățișa, mitic desigur, ca ireversibil. Oameni și
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
și un roman istoric, cu o cronologie pe cît de inevidentă pe atît de riguroasă, cu portrete evocatoare, cu detalii și anecdote de epocă memorabile, cu multă "atmosferă", văzute toate însă de la o distanță transparent ironică, cu un umor aș zice fără umor (în sensul în care Henry James caracteriza o femeie ca fiind frumoasă fără a fi frumoasă), cu o participare mereu reținută. Inducem din text că naratorul s-a născut în jurul anului 1900 (deci cu aproximativ 30 de ani
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
ceva din acea melancolie care-mi aduce aminte de definiția baudelaireană a frumuseții: "Nu pretind că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe cînd Melancolia e, ca să zic așa, însoțitoarea ei ilustră, pînă într-acolo încît nu pot concepe...un tip de Frumusețe din care să lipsească Nefericirea..." Ceea ce poate constitui o consolare pentru un estetician al umbrei cum este, dacă nu Alexandru George însuși, naratorul pe care
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
efort de rezumare a textului întreg. Am văzut acesta în Căldură mare și lucrurile stau la fel cam în toate poeziile. Tehnica devine mai evidentă atunci cînd e vorba de dialog. Cucoana și avocatul din ART. 214 : ";- Și ce poftești: zi-mi-o / că,-n van, te sforțezi! / - Să mi-l devorțezi / - Pe fimi-o. - De cine? / - De aia / De-o ține creanga / la Otopeanca / la Hurdubiloaia / și alte tanti : / Popeasca, Ioneasca .../ S. c. l." ";Povestea" e, peste tot, cea din Caragiale
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Ivănescu, un poet relativ tînăr, cu faimă de huligan (are o față pămîntie, osoasă, cu ochi sticloși), a început prin a spune că raportul prezentat de Macovescu a fost redactat într-un limbaj "arierat". Apoi a făcut aluzie la Goma, zicînd că "unii dintre colegii noștri" au foste excluși într-o ședință secretă și cerînd să ni se spună și nouă "de ce", nu de alta, dar cu unii dintre ei ne-am fi putut plimba pe stradă, fără să știm că
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
se scuza că-i timidă, dar pentru a declara numaidecît că este una dintre cele mai mari poete din această țară. Dacă iau acum cuvîntul, o fac pentru că sînt la un pas de a face un gest disperat", a mai zis. Disperarea ei e cauzată de atmosfera din viața literară: n-are unde să publice, n-are din ce trăi, criticii o ignoră, ar lucra, dar nu i se dă nicăieri de lucru, etc., etc. Și a adăogat, spre stupoarea celor
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
și vorbind cu dificultate (ori era beat, ori bolnav, sau și una și alta) a început prin a-l omagia pe Bogza, care i-a încurajat primii pași. A spus apoi că "scriitorul e structura patriei, nu o suprastructură, cum zic unii mărginași ai culturii". Și a cerut să se acorde o mare atenție tinerilor, "floarea țării". La 27 mai au continuat discuțiile. Ion Lăncrănjan a vorbit "ca proletar al scrisului", pentru a critica situația lamentabilă a literaturii în ultimii ani
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
proletar al scrisului", pentru a critica situația lamentabilă a literaturii în ultimii ani. "Literatura nu e o simplă floare, pe care să o pui la pălărie, cînd vrei și s-o arunci, cînd nu mai ai nevoie de ea", a zis el cu gravitate. Apoi i-a criticat pe critici, care fac discriminări între scriitori și lansează mediocrități sau distrug adevăratele valori. Șt. Aug. Doinaș a vorbit foarte bine despre "spaima de cuvinte și consecințele ei asupra poeziei românești". Citînd exemple
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
a vorbit foarte bine despre "spaima de cuvinte și consecințele ei asupra poeziei românești". Citînd exemple grozave, a demascat "alergia irațională față de anumite părți ale limbii române" și "pudibonderia" cenzurii. "Spiritul logic" e frate bun cu "spiritul pudibond", a mai zis Doinaș. Iar "spiritul dulceag" și "optimist" e văr bun cu ambele. Spiritul de suspiciune" le tutelează. Există un "complex de subversivitate". În încheiere a cerut libertatea de creație. Ioan Alexandru, vorbind ca un popă din amvon, cu o gesticulație patetică
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
artă veche. Paul Anghel a început prin a spune că are "sentimentul inutilității discursurilor" rostite acum și în alte ocazii, căci "nu s-a făcut și nu se face nimic". "A apărut la noi un fel de calofilie a discursurilor", zice. Nu e rostul nostru să vorbim frumos, nici să scriem frumos. Rostul nostru este să spunem adevărul". Scriitorii noștri, adaugă Anghel, au aderat sincer la socialism. Ei trebuie, deci, să fie stimați. De unde provin neînțelegerile? Explicația e falsa mitologie despre
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
ani încoace "într-o atmosferă de insecuritate". Revistele sînt dominate de ranchiunele unora. Face aluzie la Fănuș Neagu, care-l atacase în ajun, calificîndu-l drept "mic Stalin", care-și face de cap la Editura Cartea Românească. Fără să-l numească, zice despre el că e unul din "huliganii activi ai Uniunii Sciitorilor". Vorbind de "infernul singurătății", care caracterizează condiția scriitorului din Occident, Preda spune că există și la noi un infern: să fii nevoit să stai în aceleași Case de creație
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
ne îndrumă, socotindu-ne un fel de paria. Ei decid ce să publicăm și cît să cîștigăm. Scriitorul nu poate trăi din scrisul lui. Îl atacă și pe Eugen Barbu, "care publică mai mult decît scrie" și care i-a zis odată că breasla trebuie lichidată. Ileana Mălăncioiu mai spune că nu vrea "să scrie lozinci". "Muncitorul e dus la manifestație după ce-și termină lucrul, pe cînd scriitorul e silit să scrie lozinci în timpul lucrului lui..." Ultimul căruia i se
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
vreo 13 ani îi spune: Ich kann ihnen meine Jause geben, pot să vă dau gustarea mea. Scoate din rucsac un pachet făcut de o mamă iubitoare, învelit în diverse punguțe și foi de staniol. Bărbatul îl apucă fără să zică nimic, îl despachetează tacticos după ce a ocupat cîteva scaune cu sacul lui și, într-un gest de silă, îl aruncă pe jos. E singura scenă dură pe care am văzut-o la Viena. Dar poate am avut eu noroc.
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
Domnul Apostolescu, librar bătrîn de înaltă ținută... Sînt toți aduși în carte de o amintire culinară și toți lasă în carte o rețetă. Descoperă cititorul preferințele gastronomice ale lui Sergiu Singer. Un gust pentru mîncare de fel boieresc s-ar zice, pentru că sînt puse alături firesc, fără reținerea pe care o dă întotdeauna contrastul, rețete elaborate, mirosind a rafinament franțuzesc, și rețete primitive, improvizate în spirit autohton, dar nelipsite de fastul balcanic al preparării, cu gust spectaculos și amintire de neșters
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]