37,049 matches
-
prin ridicarea unei clopotnițe masive, cu foișor deschis și fleșă zveltă. Accesul la interior se face printr-o încăpere scundă, adosată laturii nordice a lăcașului în 1820. Conținutul și cronologia celor patru faze de construcție ale bisericii din Gurasada, un monument încadrat în sfera arhitecturii romanice, singular ca formă în spațiul hunedorean, dar și în zonele învecinate, sunt contestate de cercetătoarea Eugenia Greceanu, în viziunea căreia nucleul originar era prevăzut, încă de la început, cu un vestibul dreptunghiular vestic, încadrat de două
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
, comuna Bunila, județul Hunedoara a fost ridicată în perioada interbelică. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În satul Cernișoara-Florese (format, în 1913, prin contopirea celor două sate, anterior localități distincte), situat pe o vale paralelă, se păstrează o biserică de lemn interbelică, închinată "Cuvioasei Parascheva"; a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul păstoririi preotului Adrian
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
Cetatea Slimnicului (Stolzenburg): incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turndepoartă, bastion, anexe, a fost construită în secolul XIV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Prima mențiune documentară 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic important pe drumul care duce de la Sibiu la Mediaș, reprezentând astfel un avanpost al Sibiului spre nord
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
zidului din spre intrarea sudică a cetății s-a prăbușit, iar doi ani mai târziu s-au prăbușit o porțiune a zidurilor circulare ce apărau fântâna. Între 1958-1959 sunt executate lucrări de consolidare la cetate, finanțate de comunitate și Direcția Monumentelor Istorice prin care s-au restaurat clopotnița, zidurile și turnul de apărare din nord-vest.
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
Biserica cnezilor Cândea se află la marginea satului hunedorean Suseni. A fost ridicată în secolul XIV și este monument istoric de importanță națională, . Are hramul „Duminica Tuturor Sfinților”. În extremitatea sudică a ultimei așezări de pe valea Râușorului, satul Suseni (comuna Râu de Mori), pe un pinten stâncos al Munților Retezat se înalță și astăzi ruinele celei mai mari cetăți
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
Biserica episcopală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Vad, comuna Vad, județul Cluj, a fost construită în secolul al XV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Ipotetic prima biserică în Vad a fost o sihăstrie construită de (sau în timpul fraților) Balc și Drag, cândva, pe la sfârșitul veacului al XIV-lea și începutul celui următor. A doua biserică construită pe locul fostei sihăstrii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
din vremea lui Ștefan și Rareș, chiar dacă amestecul formelor arhitecturale din Moldova și Transilvania în chiar structura construcției îi dau un caracter de unicat. Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate încă în pereți, acoperișul altarului în boltă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
aidoma celor din Moldova. Pentru înălțarea bisericii meșterii - ardeleni și moldoveni - au folosit piatra - adusă cu spatele de la Băbdiu, spun localnicii, desigur pentru a sublinia efortul cerut de o asemenea construcție - multă recuperată din ruinele castrului de la Cășeiu. Fragmente din monumente funerare romane, cu frânturi de inscripții neinteligibile se mai văd încă în zidurile bisericii. Astfel, pe un fragment din colțul nord-vestic se poate citi:”(DJM//...RCELL BRITA//...XLV//...ARIA... IXETAVR//)”. În partea vestică a altarului se află un alt fragment
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
pleanului străin” acestui lăcaș care a fost odinioară “maica altor biserici românești din țara Ardealului”. În anul 1838 biserica a fost încă o data reconstituită, probabil atunci adăugându-se exonartes supraînălțat cu o clopotniță de lemn. Între 1969-1973 specialiști ai Direcției Monumentelor Istorice au efectuat lucrări de restaurare și cercetări arheologice nevalorificate încă într-o lucrare. Într-o notă de cercetare arheologică, Mariana Beldie, șefa șantierului, consemna că, în săptămâna 30 octombrie - 7 noiembrie 1969, au fost descoperite 5 morminte, dintre care
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
din biserica de odinioară și la 12 octombrie s-a pus piatra de temelie. Catedrala mitropolitană SF. Mare Mucenic Dimitrie a fost restaurată de arhitectul francez Emile André Lecomte du Nouy. Arhitectul constructor a refăcut de jos și până sus monumentul cu elemente din cele vechi, imitând pe cât se putea linia generală, adăugând uneori și elemente noi. Du Nouy a restaurat mai multe biserici din țară printre care și mânăstirea Curtea de Argeș, dar și biserica Sf. Treime din Craiova. Toate bisericile refăcute
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
și biserica Sf. Treime din Craiova. Toate bisericile refăcute de el au aceeași metodă: se dărâmă complet și construiește clădirile din nou. ] În situația dată catedrala a fost dărâmată întrucât nu se mai putea face nimic pentru a repara acest monument. Aceasta era crăpată în numeroase locuri și legată cu un cerc de fier, ca să nu se surpe. În biserică ploua peste tot, iar pe acoperiș crescuse un dud. Planul clădirii actuale este dreptunghiular în cruce greacă, cu arcade oarbe caracteristice
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
cu un cerc de fier, ca să nu se surpe. În biserică ploua peste tot, iar pe acoperiș crescuse un dud. Planul clădirii actuale este dreptunghiular în cruce greacă, cu arcade oarbe caracteristice. Turlele mărețe se înalță desăvârșind perfecțiunea generală a monumentului. Biserica actuală este lungă de 34,65 m, lată de 16m. Lungimea este măsurată din centrul absidei principale a altarului până în partea de răsărit a pridvorului. Temelia este din blocuri de piatră de calcar paralelipipedice, neegale și e înaltă de
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
p 583 ] August Pessiacov, "Schițe din istoria Craiovei," Craiova 1902, pp. 59-60, apud idem ] Ibidem, pp. 53-58 ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...," p. 585. ] N. Ghika Budești, "Evoluția arhitecturii în Muntenia și în Oltenia," în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXV, 1932, pp. 48-49. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...,"p. 577. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...," p. 578-579. ] Diac. Ioniță Apostolache, "Oameni și locuri din Istoria Bisericii Oltene: colecție de texte jurnalistice-interviuri
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
(în , "Madarski konnik") este un relief sculptat în Evul Mediu timpuriu într-o stâncă de pe platoul Madara, la est de Șumen, în nord-estul Bulgariei, lângă satul Madara. Monumentul datează din preajma anului 710 e.n. și este înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO din 1979. Relieful reprezintă un călăreț, la înălțime, pe o stâncă aproape verticală, de înălțime. Călărețul, cu fața spre dreapta, aruncă o suliță într-un leu aflat
Călărețul din Madara () [Corola-website/Science/326745_a_328074]
-
înălțime, pe o stâncă aproape verticală, de înălțime. Călărețul, cu fața spre dreapta, aruncă o suliță într-un leu aflat la picioarele calului. În fața lui zboară o acvilă și după el aleargă un câine. Scena reprezintă simbolic o victorie militară. Monumentul a fost realizat în timpul hanului bulgar Tervel, și reprezintă probabil chiar pe han și o faptă a bulgarilor, trib turcic nomad de războinici stabilit în Bulgaria de nord-est la sfârșitul secolului al VII-lea și, după ce s-a amestecat cu
Călărețul din Madara () [Corola-website/Science/326745_a_328074]
-
care s-au păstrat doar câteva fragmente, și pe lângă celebrul strat al doilea de picturi din 1259, biserica mai are și câteva fresce ulterioare, din secolele al XIV-lea până în secolele al XVI-lea-al XVII-lea, precum și din 1882. Monumentul a fost adăugat la lista patrimoniului mondial UNESCO în 1979. Frescele au fost restaurate și curățate în 1912-1915 de un specialist austriac și unul bulgar, precum și în anii 1934 și 1944. Biserica a fost închisă publicului în 1977 pentru a
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]
-
a râului Rilska la o altitudine de peste nivelul mării. Mănăstirea a fost botezată după fondatorul ei, pustnicul Ivan din Rila (876 - 946 e.n.). Înființată în secolul al X-lea, mănăstirea Rila este considerată a fi unul dintre cele mai importante monumente culturale, istorice și de arhitectură din Bulgaria și din toată Europa de Sud. Doar în 2008, a atras 900.000 de vizitatori. Mănăstirea apare pe aversul bancnotei de 1 leva, emisă în 1999. Tradiția spune că fondatorul mănăstirii a fost
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
turnul lui Hrelyu s-a adăugat în 1844 o clopotniță. Tot atunci, Neofit Rilski a înființat o școală în cadrul mănăstirii. Complexul monastic, considerat a fi una dintre cele mai de seamă capodopere ale arhitecturii renașterii naționale bulgare, a fost declarat monument istoric în 1976 și a devenit loc în patrimoniul mondial UNESCO în 1983. Din 1991, este subordonat în întregime Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare. La 25 mai 2002, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat mănăstirea Rila în timpul
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
Cetatea din Feldioara, comuna Feldioara, județul Brașov, a fost construită în secolul XIII, cetatea de la Feldioara fiind cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania. Cetatea este monument istoric, . Cetatea este în prezent numai o ruină și urmează să fie restaurată. Pe malul stâng al Oltului se află satul Feldioara, la 17km nord de orașul Brașov. Conform cercetărilor arheologice teritoriul a fost locuit încă din neolitic, trecând prin
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
Biserica evanghelică fortificată din Felmer, comuna Șoarș, județul Brașov, a fost construită în secolul XIII și este monument istoric, . Denumirea își are originea în numele unui preot care s-a stabilit în acel loc, împreună cu mai multe familii de coloniști, venite în anul 1206, și care au întemeiat un sat, căruia i-au dat numele preotului: Felmer, ulterior numele
Biserica fortificată din Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/326770_a_328099]
-
acoperișului casei parohiale. Au început și lucrări de renovare interioară a bisericii. Se intenționează realizarea unui nou tablou pentru altar, pentru a-l înlocui pe cel furat cu câțiva ani în urmă. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Brașov la nr. crt. 631 cod LMI: BV-II-a-B-11697, având la nr. crt. 632 cod LMI: BV-II-m-B-11697.01 "Biserica evanghelică fortificată" și la crt. 633 cod LMI: "Incintă fortificată cu două turnuri". Fortificația prezintă o incintă poligonală cu
Biserica fortificată din Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/326770_a_328099]
-
Ruinele Curții nobiliare a Cândeștilor se află în localitatea Râu de Mori din județul Hunedoara. Ansamblul, care cuprinde curia, capela și zidul de incintă, figurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Curtea cnezială a familiei Cândea (cneaz al Țării Hațegului înaintea administrației maghiare din Ardeal), a fost construită în secolul al XIV-lea pe ruinele unor vechi edificii romane. Monumentul se află în centrul localității, fiind format
Curtea nobiliară a Cândeștilor din Râu de Mori () [Corola-website/Science/326793_a_328122]
-
de incintă, figurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Curtea cnezială a familiei Cândea (cneaz al Țării Hațegului înaintea administrației maghiare din Ardeal), a fost construită în secolul al XIV-lea pe ruinele unor vechi edificii romane. Monumentul se află în centrul localității, fiind format dintr-un ansamblu de construcții care cuprinde o clădire rezidențială, capela de curte, grajd, anexe, moara și biserica. Materialele descoperite pun în evidență o evoluție din preistorie, perioada romană și Evul Mediu, până în
Curtea nobiliară a Cândeștilor din Râu de Mori () [Corola-website/Science/326793_a_328122]
-
după 1250 de ani pe același loc, la o profunzime de 7 metri și rupt în trei bucăți. Săpăturile s-au întreprins, în 1587, din dispoziția papei Sixtus Quitus (Papa Sixt al V-lea), care a avut grijă să restaureze monumentul și să-l așeze în Piața Sfântul Ioan de Latran, în anul următor, 1588. Lucrările au revenit inginerului Domenico Fontana, care a reușit ridicarea pe data de 3 august. Inaugurarea a avut loc pe data de 10 august 1588, constituind
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
spina din Circus Maximus, unde urma să-i țină companie un alt obelic, cel de la Latran, începând cu anul 357 e.N, deci după mai bine de trei secole și jumătate. Ulterior, în lunga perioadă a devastărilor Romei, celor două monumente li s-a pierdut urma, fiind, probabil, răsturnate la o dată necunoscută. Ambele au fost regăsite de papa Sixtus al V-lea pe timpul săpăturilor din 1587 și transportate, ca și altele, pentru a ornamenta piețe ale fostei capitale. Acesta a fost
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]