36,774 matches
-
dat naștere. Ouăle rezultate în urma fecundării rezistă peste iarnă, din ele se dezvoltă o nouă generație de femele în primăvara următoare. Rotiferele constituie o bună parte a microplanctonului și o hrană prețioasă pentru animale, în special pentru puietul mic de pește, ceea ce este foarte important pentru piscicultură. Prin modul lor de hrană, ele contribuie la curățirea apelor de bacteriile cu care se hrănesc. (incompletă):
Lista alfabetică a rotiferelor din România () [Corola-website/Science/329970_a_331299]
-
Ranunculaceae, "Cimicifuga europaea" (plantă medicinală utilizată în bolile hepato-biliare), brabăn ("Dentaria glandulosa"), poroinic ("Orchis militaris") sau specii de rogozuri și ierburi de mlaștină. Fauna este una bine diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, insecte, reptile și pești astfel: • mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), lup cenușiu ("Canis lupus"), viezure ("Meles meles"); • păsări cu specii de cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vultur pescar ("Pandion heliaetus
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
Meles meles"); • păsări cu specii de cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vultur pescar ("Pandion heliaetus"), vultur codalb ("Heliaeetus albicilla"), uliu ("Accipiter")vânturel ("Falco vespertinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rațe sălbatice; • insecte, pești, reptile (șarpele lui Esculap, șopârla de nisip, șopârla vivipară) și broaște. O atracție deosebită a parcului o constitiue speciile de cai sălbatici (ponei polonezi)aduși aici în anul 1982. Caii trăiesc, se înmulțesc și se hrănesc în sălbăticie (pe perioada
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
că în mod oficial este noul Moș Crăciun. A doua zi, spre deosebire de fiul său, Scott consideră că toate aceste incidente au fost doar un vis; dar curând se va convinge de contrariu: în doar câteva zile crește în greutate cu pește treizeci de kilograme; părul și barbă cresc rapid și albește. Scott va accepta în cele din urmă soarta să. Filmările au avut loc în Oakville, Ontario, un oraș din , care a servit, de asemenea, că orașul Lakeside, Illinois. Filmul a
Cine este Moș Crăciun? (film din 1994) () [Corola-website/Science/328029_a_329358]
-
părul și barbă cresc rapid și albește. Scott va accepta în cele din urmă soarta să. Filmările au avut loc în Oakville, Ontario, un oraș din , care a servit, de asemenea, că orașul Lakeside, Illinois. Filmul a avut încasări de pește 144 milioane dolari americani în Statele Unite și Canada și pește 189 de milioane $ la nivel mondial, fiind un succes de box-office. A devenit un film clasic de Crăciun. and AMC transmit acest film în perioada sărbătorilor de iarnă, beneficiind de
Cine este Moș Crăciun? (film din 1994) () [Corola-website/Science/328029_a_329358]
-
în cele din urmă soarta să. Filmările au avut loc în Oakville, Ontario, un oraș din , care a servit, de asemenea, că orașul Lakeside, Illinois. Filmul a avut încasări de pește 144 milioane dolari americani în Statele Unite și Canada și pește 189 de milioane $ la nivel mondial, fiind un succes de box-office. A devenit un film clasic de Crăciun. and AMC transmit acest film în perioada sărbătorilor de iarnă, beneficiind de un număr mare de telespectatori. În 1994 a fost nominalizat
Cine este Moș Crăciun? (film din 1994) () [Corola-website/Science/328029_a_329358]
-
înaltă, cu caracterele cele mai pronunțat alpine din întregul lanț carpatic și oferă condiții favorabile pentru a fi cunoscut. Munții Tatra găzduiesc o mare diversitate de floră (arbori, arbuști, ierburi, licheni, mușchi, ciuperci) și fauna (mamifere, păsări, insecte, reptile, amfibieni, pești) specifică Munților Carpați, cel mai mare lanț muntos din Europa Centrală. Masivul este acoperit de codri bătrâni până la 1600 m (de fag și brad între 700 și 1250 m, de molid până la 1500-1600 m) și de pășuni hrănitoare între 1800
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
cu exemplare rare de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), barza neagră ("Ciconia nigra"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau specii de șoimi din familia "Falconidae"; • reptile, amfibieni, pești și insecte.
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
Meles meles"), lilieci și rozîtoare; • păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare: șorecar comun ("Buteo buteo"), dumbrăveancă ("Coracius garrulus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"); • insecte, pești (biban, lin, știucă, plătică), amfibieni și reptile.
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
Maestru al Ordinului Teuton și eroul poemului lui Adam Mieckiewicz ”Kornad Wallenrod”. Înafară de funcția sa militară (fortul era o bază importantă pentru războaiele duse împotriva Lituaniei), castelul a servit de asemenea ca și centru administrativ și economic, furnizând Ordinului pește, miere și vânat. În ciuda locației strategice, zidurilor groase și construcției masive, castel s-a predat în urma asediului condus de Asociația Prusacă la mijlocul secolului 15. Fiecare cavaler care a supraviețuit, sau care a fost prins fugind din castel a fost înecat
Castelul din Ryn () [Corola-website/Science/328130_a_329459]
-
Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), nagâț ("Vanellus vanellus"). (sit de importanță comunitară suprapus în mare parte ariei de protecție specială avifaunistică) găzduiește mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), popândăul
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
între 15 - 25 ani ar exista efectiv în sat atunci piramida vârstelor s-ar modifică , în sensul creșterii numărului de copii cât și a populației de varsta 25-44 ani . Lipsa corelațiilor este explicabila prin plecarea în masă a tinerilor de pește 14 ani { când termină clasa VIII-a } ,dar care ramin în continuare cu domiciliul în Aruncuta pînă în jurul virstei de 25 ani , după care-și schimba domiciliul în orașele unde lucrează . Din păcate datele statistice consemnează numărul persoanelor din localitate
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
în apă, suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești: țiparul electric ("Misgurnus fossilis"), avat ("Aspius aspius"), țigănuș ("Umbra krameri", specie de pește răpitor), petroc ("Gobio kessleri"), fâsă mare ("Cobitis elongata").
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești: țiparul electric ("Misgurnus fossilis"), avat ("Aspius aspius"), țigănuș ("Umbra krameri", specie de pește răpitor), petroc ("Gobio kessleri"), fâsă mare ("Cobitis elongata").
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
-și efectueze practică de vară în satul Viișoara. Părinții săi, Varvară și Toderaș (Dem Rădulescu), îl așteaptă cu fanfara la gară din Pogoanele în ziua anunțată a sosirii, dar tânărul coboară din mocănița în stația anterioară și merge pe jos, pește dealuri, prin râul Arieș și prin pădure. El intra în sat călare pe măgărușul Valjean, provocând râsul sătenilor și rușinea mamei sale. În anii scurși de la evenimentele relatate în filmele anterioare, Toderaș devenise din președinte al CAP-ului Viișoara, brigadier
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
că și Pasul Bicaz) este o trecătoare din Carpații Orientali localizată la o altitudine de 1256 m și aflată la limita dintre Munților Hășmaș - la sud și Munții Giurgeului - la nord. Pasul asigura legătură dintre valea Bistriței și Depresiunea Giurgeu, pește culmile estice ale Carpaților Orientali. Șoseaua care traversează pasul, DN12C, face legătura între orașele Bicaz și Gheorgheni, traseul sau de 58 km trecând prin Lacul Roșu și Cheile Bicazului. La sud de trecătoare se gaseste vârful Pângărați (1364 m), iar
Pasul Pângărați () [Corola-website/Science/328401_a_329730]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și, reprezintă o zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Inițial, rezervația a fost declarată arie de interes local în 1971. În 1992 Academia Română publica lista ariilor protejate
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
înghite cărțile de joc, banii și punguța. Tâlharii și circarul prind cocoșelul și vor să-l taie gâtul, dar îl scapă într-o fântână. Cocoșelul înghite toată apa din fântână și apoi apa din mare, dar, dându-și seama că peștii o să moară, o scuipă afară. El este așteptat pe malul mării de zână care-l strânge de gât și-i scoate punguța. Zâna găsește în punguță două pietre în loc de cei doi bănuți de aur. În acel moment, zmeul intră în
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
de hrană. Scufundători și înotători au fost atacați de acest rechin. Unii scufundatori au afirmat ca este o creatură timidă care fuge la apropierea omului. Este un prădător lacom și de temut . Prada sa constă într-o largă varietate de pești osoși , alți rechini , păsări de mare broaște țestoase de mare , mamifere marine cum ar fi focile , leii de mare , vidrele și altele . Strategia sa constă într-un atac surprinzător și rapid din spate , provocând o rană mare . Cel atacat de
Rechinul alb () [Corola-website/Science/327594_a_328923]
-
Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă (Cotul Bran) pe cursul râului Prut, cu scop de protejare a mai multor specii de pești, în vederea reproduceri și a dezvoltării puietului.
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]