36,388 matches
-
părintelui Welsh și a frumosei Girleen Kelleher, interpretați de Florin Piersic Jr, Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu și Ioana Calotă/ Corina Dragomir, iar la sala Horia Lovinescu, de la ora 19,00, spectacolul "Mobilă și durere" de Teodor Mazilu, cu regia, ilustrația muzicală și light-design-ul semnate de Alice Barb; * Teatrul Mic prezintă, de la ora 19,00, spectacolul "Mata Hari — dincolo de legendă" de Philippe Collas și Eric Villedary, în regia Lianei Ceterchi, în timp ce la Teatrul Foarte Mic se joacă comedia gri "Super-Fericiții", un spectacol
Valentine's Day. Concerte și spectacole de teatru în weekend-ul de Ziua Îndrăgostiților by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105157_a_106449]
-
de ani, se consideră "lipsiți de prejudecăți" și "inventivi", dar recunosc în același timp că sunt "nerăbdători" și "încăpățânați". Ei adoptă tendințe care se propagă prin intermediul internetului pe întreaga planetă, de la superproducții americane precum "Hunger Games" și "Divergent" până la stilul muzical K-pop coreean, trecând prin "twerk" - un dans lasciv care face furori pe internet. Vocabularul lor este plin de acronime și cuvinte împrumutate din limba engleză, precum "swag", noul termen pentru "cool". Potrivit fr.news.yahoo.com, idolii lor sunt vedete
Generația Z: două miliarde de tineri "mutanți", în simbioză cu universul digital () [Corola-website/Journalistic/105160_a_106452]
-
povestit pentru cu ce gânduri pornește în aventura Eurovision 2015. DC News: Cu ce gânduri porniți în aventura Eurovision? Liana Stanciu: Pornim cu gândurile pe care le avem de fiecare dată când vorbim despre un nou început în zona concursurilor muzicale. Mergem cu speranța că România va fi între primele țări pentru că, de fapt, este campionatul european de muzică. Nu avem un obiectiv clar pentru că nu putem emite pretenții. De ce? Pentru că eu, spre exemplu, nu am ascultat niciunul din cântecele alese
EUROVISION 2015, ROMÂNIA. Liana Stanciu, INTERVIU despre Eurovision by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105183_a_106475]
-
spectacol plecând de la aceasta. Taină sufletului este un poem virtual pentru șapte actori și marionete, aflat la intersecția viselor, călătoriilor și fanteziilor mele”, se destăinuie Philippe Genty. Taină Sufletului, un spectacol în care spaimă întâlnește poezia. Foto Dragoș Dumitru Creație muzicală: René Aubry. Creație lumini și coordonare generală: Thierry Caperan. Imagini video: Jean-Luc Tourne Efecte speciale și coordonare scenă: Didier Carlier, Christophe Roch, Jean-Luc Tourne, Patrick Muzard Cu (marionetist/dansatori) ): Amador Artiga (Spania), Maja Bekken (Norvegia), Balázs Jerger (Ungaria), Scott Koehler
Philippe Genty și „Taina sufletului” - o stea pe Aleea Celebrităților și un spectacol eveniment by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105398_a_106690]
-
că un muzician într-o permanentă căutare a celor mai profunde sensuri ale muzicii. Înconjurat din fragedă copilărie de un anturaj artistic de excepție prin familia sa alcătuită din pictori, muzicieni, actori și nu numai, Lubnan Baalbaki a descoperit tainele muzicale studiind vioară la Conservatorul din Liban. A ales apoi România ca destinație pentru a-și urma visul de a deveni dirijor, urmând cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde a studiat dirijat cu maestrul Petre Sbârcea și compoziție
Muzică de film cu Orchestra Națională Radio, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105401_a_106693]
-
Peleș, atât de către cuplul suveranilor, cât și de către principii moștenitori. Acolo erau primite misiunile militare din străinătate, acolo aveau loc prânzurile și dineurile de seamă. Regina Elisabeta invita personalități în apartamentele ei, unde se făcea conversație pe teme literare sau muzicale, se broda sau se citea cu glas tare literatură. Sala de teatru, vedere din lojă De-a lungul anilor, Castelul Peleș a găzduit Consilii de Coroană, întruniri care au scris destinul țării noastre pe parcursul a nouă decenii. Unul dintre ele
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
de miercuri, 14 iunie 2017, ora 19.00, la Sala Radio. La pupitrul orchestrei se va afla dirijorul Radu Postăvaru, iar protagonista serii va fi solista Cipriana Smărăndescu, cunoscută și foarte apreciată interpreta la clavecin în România și pe scena muzicală internațională, fondatoare a ansamblului de muzică veche Aliusmodum, cu peste 500 de concerte susținute în mai multe țări europene și nu numai. Programul serii va debuta cu Concertul nr. 4 în la major pentru clavecin și orchestră de coarde de
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
200 de emisiuni de radio și televiziune la care a participat, Radu Postăvaru este în prezent dirijor al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești, iar din 2015 este profesor asociat la specializarea dirijat orchestră la Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. RADU POSTĂVARU. S-a născut la Iași într-o familie de muzicieni, mama artista lirica iar tatăl prim contrabasist al orchestrei simfonice a Filarmonicii Moldova. La vârsta de 5 ani dirijează pentru prima
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
de început o va avea maestrul Ion Baciu, dirijorul și directorul filarmonicii ieșene. Urmează o serie de concerte și turnee în toată țara, fiind considerat de către profesioniștii din domeniu un real talent al muzicii românești. Datorită precocității și aptitudinilor sale muzicale, televiziuni din Japonia, Franța, Cehia, Polonia, realizează filme documentare și artistice. În România, regizorul Alecu Croitoru va face filmul documentar, Ecoul (1974), bazat exclusiv pe activitatea muzicală a tânărului dirijor. De asemenea face parte din distribuția unor filme precum Stejarul
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
din domeniu un real talent al muzicii românești. Datorită precocității și aptitudinilor sale muzicale, televiziuni din Japonia, Franța, Cehia, Polonia, realizează filme documentare și artistice. În România, regizorul Alecu Croitoru va face filmul documentar, Ecoul (1974), bazat exclusiv pe activitatea muzicală a tânărului dirijor. De asemenea face parte din distribuția unor filme precum Stejarul din Borzești (1975) sau Gloria nu cântă (1976), ultimul în regia lui Alexandru Bocăneț. Ca pianist, susține recitaluri și concertează alături de orchestrele simfonice ale Filarmonicilor din Iași
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
sau Gloria nu cântă (1976), ultimul în regia lui Alexandru Bocăneț. Ca pianist, susține recitaluri și concertează alături de orchestrele simfonice ale Filarmonicilor din Iași, Botoșani, Ploiești și Satu-Mare. Din 1987 este student al Conservatorului George Enescu din Iași, specializarea compoziție muzicală, iar din 1990 la București, urmează secția compoziție-dirijat a Universității Naționale de Muzică. Absolvă Universitatea Națională de Muzică din București având studii de Dirijat și Compoziție Muzicală, realizează un Master în Stilistica Dirijorala, la clasa maestrului Horia Andreescu, având ca
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
Satu-Mare. Din 1987 este student al Conservatorului George Enescu din Iași, specializarea compoziție muzicală, iar din 1990 la București, urmează secția compoziție-dirijat a Universității Naționale de Muzică. Absolvă Universitatea Națională de Muzică din București având studii de Dirijat și Compoziție Muzicală, realizează un Master în Stilistica Dirijorala, la clasa maestrului Horia Andreescu, având ca temă de disertație Clasic și modern în simfonia nr.9 op.70 în Mi bemol Major de Dmitri Șostakovich. În anul 2006 obține titlul de Doctor în
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
titlul de Doctor în Muzică, tema tezei de doctorat fiind Concepte dirijorale în interpretarea poemelor simfonice din creația compozitorilor Franz Liszt și Richard Strauss, sub îndrumarea prof. univ. dr.Viorel Munteanu. Printre profesorii săi se numără personalități marcante ale vietii muzicale românești, ca Ion Baciu, Ovidiu Bălan, Horia Andreescu, Viorel Munteanu, Vasile Spătărelu, Mihail Cosmei, Dan Constantinescu, Nicolae Beloiu, Dan Buciu, Vasile Iliuț, Dinu Ciocan, Petru Andriesei, Mihail Diaconescu. Preocupat de artă dirijorala, urmează cursuri de măiestrie în Germania cu profesorul
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
de articole și cronici de specialitate în reviste și ziare importante, precum: Corriere della Seră, Îl Giornale, Cultură e spettacoli (Italia), Le Matin, Le temps du Maroc (Maroc), L`Aurore du Jardi (Franța), Prensa Latină (Spania), Kulturmagazin (Germania), Muzica, Actualitatea Muzicală, Cronică Română (România). Este laureat al unor importante concursuri și festivaluri de dirijat, compoziție și pian în țară și străinătate unde obține importante premii și distincții dintre care amintim: Premii de compoziție în cadrul concursului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, edițiile 1988
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
Dirijat de la Douai (Franța) și premiul Clubului „Rotary” din același district (1994); Diplomă de Merit oferită de Societatea Română de Radiodifuziune pentru promovarea valorilor radiofoniei românești; Diplomă de Excelență primită la cea de-a 25 ediție jubiliara a Festivalului „Vacante Muzicale” de la Piatră Neamț (1997); etc. În perioada 1992-1995 ocupa postul de regizor muzical al Studioului de Radiodifuziune din Iași iar în perioada 1995-2002 este cadru universitar al Universității de Arte “George Enescu”. Între anii 1999-2001 este profesor la Conservatorul de
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
de Merit oferită de Societatea Română de Radiodifuziune pentru promovarea valorilor radiofoniei românești; Diplomă de Excelență primită la cea de-a 25 ediție jubiliara a Festivalului „Vacante Muzicale” de la Piatră Neamț (1997); etc. În perioada 1992-1995 ocupa postul de regizor muzical al Studioului de Radiodifuziune din Iași iar în perioada 1995-2002 este cadru universitar al Universității de Arte “George Enescu”. Între anii 1999-2001 este profesor la Conservatorul de Muzică "Salmon" din Casablanca (Maroc) unde susține concerte împreună cu alți profesori și studenți
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
ocupă prin concurs postul de dirijor al orchestrei simfonice a Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploiești, iar între anii 2014-2015 a fost Managerul acestei instituții. Din anul 2015 este profesor asociat la specializarea dirijat-orchestră în cadrul Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din Universitatea Națională de Muzică din București. Cipriana Smărăndescu CIPRIANA SMĂRĂNDESCU. Născută la Alba-Iulia, studiază muzică de la vârsta de 4 ani și jumătate, cu Erna Glantz și mai apoi cu Gabriela Enășescu. Este laureata în clavecin și muzicologie la Universitatea
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
concerte: pe 24 iunie, la București, la Sala Palatului, și pe 26 iunie, la Timișoara, în Parcul Rozelor. Artista a pornit în turneul de promovarea a celui mai recent album intitulat chiar Patricia Kaas, un proiect cu o nouă abordare muzicală. Patricia Kaas a susținut 5 concerte în România. Primul a avut loc în iunie 1992, în cadrul festivalului internațional Cerbul de Aur. A urmat apoi concertul din 1998, show ce a făcut parte din turneul Dans ma chair. Cel de-al
Patricia Kaas, “rockerița în rochie de mătase” concertează la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105409_a_106701]
-
din 2009 și 2013, desfășurându-se la Sala Palatului. Patricia Kaas este primul album omonim din cariera sa, al zecelea disc de studio, prima colecție de titluri originale după 13 ani. Un nou drum, o nouă viață, o nouă abordare muzicală, după doi ani de absență provocată de o depresie, de așa numitul sindrom burnout, care a fost un punct de renaștere artistică și personală. De altfel, atât noul album, cât și turneul de promovare al Patricia Kaas aduc un suflu
Patricia Kaas, “rockerița în rochie de mătase” concertează la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105409_a_106701]
-
melodiile atât de îndrăgite și conferindu-le un nou suflu. Chiar vocea ei a devenit mai matură. Pot fi ascultate piese ca Entrez dans la lumière, Une fille de l'Est sau Ceux qui n'ont rien, cu un ton muzical mai contemporan, mai sobru. Fără lunga sa pauză de recuperare, Patricia Kaas ar fi continuat să nu fie mai mult decât interpreta arhipopulară, marea doamnă a scenei, capabilă, prin carismă, eleganță și profesionalism să încarneze de una singură întreaga Franța
Patricia Kaas, “rockerița în rochie de mătase” concertează la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105409_a_106701]
-
Menage și Waka Chire Band, în timp ce Geschwister Weisheit - High a ridicat nivelul adrenalinei spectatorilor din Piața Mare a orașului. Misia, încântătoarea artistă portugheză, a adus liniștea și farmecul în sufletele tuturor, într-un concert emoționant în care a parcurs drumul muzical de la fado la tango. Dansul Urșilor din Pirinei Prima seară FITS 2017 s-a încheiat cu tradiționalul foc de artificii oferit de organizatori tuturor celor care asistă în aceste zile la bucuria de a dărui iubire prin artele spectacolului. Incursiune
Un spectaculos foc de artificii deasupra Sibiului a deschis FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105417_a_106709]
-
invită la un concert extraordinar susținut de către baritonul Ștefan Ignat, soprana Renata Vari și pianista Liana Mareș în ziua de vineri, 16 iunie 2017, ora 18:00, la Sala Martinů a Facultății de muzică și dans a Academiei de Arte Muzicale din Praga (Malostranské nám. 13, Praha 1). Evenimentul va fi completat de expoziția foto-documentară „ENESCU - LIPATTI - mentor și discipol" realizată de Cristina Andrei, director general al Muzeului Național “George Enescu” din București. La finalul concertului, invitații vor putea degusta o
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
de Cristina Andrei, director general al Muzeului Național “George Enescu” din București. La finalul concertului, invitații vor putea degusta o selecție de vinuri românești. Dinu Lipatti s-a născut la 19 martie 1917 la București într-o familie cu tradiție muzicală - tatăl său, Theodor, era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo de Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelentă pianistă, iar naș la botez i-a fost George Enescu. "Un artist de o spiritualitate divină", cum l-a numit Francis
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
Anna Lipatti, o excelentă pianistă, iar naș la botez i-a fost George Enescu. "Un artist de o spiritualitate divină", cum l-a numit Francis Poulenc, Dinu Lipatti rămâne un reper, stilul său interpretativ inconfundabil este caracterizat de o înțelegere muzicală incredibil de profundă, o sublimitate aristocratică, un sentimentalism emoționant, o tehnică de o rară finețe, o grație poetică și de efortul de a păstra autenticitea fiecărei lucrări abordate. Alfred Cortot i-a apreciat interpretarea ca fiind pur și simplu perfectă
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
de recuperare a timpului pierdut... o luare de bun-rămas? Cine știe? Montarea pune spectatorul la încercare... cu convingerea că el, publicul, este un musafir care are dreptul la propriile analogii, la deschideri reale spre propriul său imaginar. Spectacolul fiind unul muzical, pe versurile nostime ale lui Constantin Abăluță și pe muzica originală a lui Ioan Dobrinescu, trimite spre călătoria lui Orfeu. Și toate acestea trebuie să se întâmple... Ceasornicarul va fi, într-un fel sau altul, salvat. Și nu se știe
CĂLĂTORIA, un spectacol inedit care se joacă într-un autobuz supraetajat by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105428_a_106720]