37,166 matches
-
primăvara, vara și toamna. Temperatura medie a aerului oscilează vara între +18° și + 30 °C, iar iarna între -3° și -13 °C . Pe întreg parcursul anului predomină vânturile cu direcțiile dinspre nord-vest și nord și, precum și din sud și sud-est. Vânturile nord-vestice sunt cele mai frecvente, predomină în lunile mai - iunie și octombrie. Majoritatea precipitațiilor sunt aduse de aceste mase de aer. Iarna vânturile nordice cauzează apariția viscolului și chiciurei, carcateristice pentru lunile decembrie și iarnuarie. Vânturile sud-estice sunt frecvente în
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
întreg parcursul anului predomină vânturile cu direcțiile dinspre nord-vest și nord și, precum și din sud și sud-est. Vânturile nord-vestice sunt cele mai frecvente, predomină în lunile mai - iunie și octombrie. Majoritatea precipitațiilor sunt aduse de aceste mase de aer. Iarna vânturile nordice cauzează apariția viscolului și chiciurei, carcateristice pentru lunile decembrie și iarnuarie. Vânturile sud-estice sunt frecvente în lunile iulie - august, aducând ridicarea temperaturii, în unii ani și caniculă. Aceste vânturi, de asemenea, se intensifică și în luna noiembrie. Presiunea medie
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
din sud și sud-est. Vânturile nord-vestice sunt cele mai frecvente, predomină în lunile mai - iunie și octombrie. Majoritatea precipitațiilor sunt aduse de aceste mase de aer. Iarna vânturile nordice cauzează apariția viscolului și chiciurei, carcateristice pentru lunile decembrie și iarnuarie. Vânturile sud-estice sunt frecvente în lunile iulie - august, aducând ridicarea temperaturii, în unii ani și caniculă. Aceste vânturi, de asemenea, se intensifică și în luna noiembrie. Presiunea medie anuală este cea generală pe republică - 763 - 764 mm a coloanei de mercur
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Majoritatea precipitațiilor sunt aduse de aceste mase de aer. Iarna vânturile nordice cauzează apariția viscolului și chiciurei, carcateristice pentru lunile decembrie și iarnuarie. Vânturile sud-estice sunt frecvente în lunile iulie - august, aducând ridicarea temperaturii, în unii ani și caniculă. Aceste vânturi, de asemenea, se intensifică și în luna noiembrie. Presiunea medie anuală este cea generală pe republică - 763 - 764 mm a coloanei de mercur . Cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice este de 500 mm. Suma precipitațiilor atmosferice pentru perioada de vegetație
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
află mahalaua Fundătură - poiană din fundătura codrilor. Mahalalele satului poartă următoarele denumiri: Fundătură (poiană din fundătura codrilor), Ivașcova (de la numele unui boier de la Iași - Ivașcu, care a acaparat cu forța această moșie), Dealul Morilor (erau peste 20 de mori de vânt), Vălicica Veche (o vîlcea slab pronunțată), Vălicica Nouă (sector nou), Basaraba (de la Basarabia, e partea de sud a satului), Centru. Structura etnică a satului Trușeni conform recensământului populației din 2004:
Trușeni, Chișinău () [Corola-website/Science/305128_a_306457]
-
-3C, iar a lunii iulie 22C. Temperatura pe parcursul anului se schimbă în funcție de latitudinea geografică. Presiunea medie anuală este egală cu 763-764mm coloana de mercur. Presiunea cea mai ridicată se înregistrează iarna, iar cea mai joasă vara. Viteza medie anuală a vânturilor este mică (3-5m/sec). În timpul deplasării cicloanelor și al schimbării bruște a aerului cald cu cel rece, în atmosferă deseori se formează vârtejuri și furtuni puternice cu viteză de 15-20 și chiar 30m/sec. Cantitatea de precipitații diferă atât de la
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
de soluri nisipoase acoperite cu concrețiuni sferice de litotamniu peste care s-au depus resturi calcaroase de moluște, briozoare, diatomee care au format recife - mărturii ale întinderii Măriii Sarmatice și Tortoniene peste acest ținut. Pe versanții acestor stânci apa și vântul au creat câteva peșteri. De asemena, pe malul drept al Lopatnicului, chiar la marginea nordică a satului, este amplasată "Stânca Țiglău", formațiune ocrotită a cărei existență este amenințată în prezent de faptul că de două decenii localnicii sapă la temelia
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de ucraineni (52 de bărbați și 37 de femei; 89 persoane). Ruteni au fost românizați cu desăvârșire, astfel că descendenții lor de astăzi nu vorbeau o altă limbă decât cea română. În același an, în Brânza funcționau 3 mori de vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din 1878 populația satului constituia 593 de oameni, activau: școală public, 8 mori de vânt și tracțiune de cai, o cârciumă. Fondul funciar includea 2076 de desetine de teren arabil. Localnicii dețineau 140 de cai, 180 de vite, 445 de vite. În 1890 se deschide o școală mixtă, pentru băieți și fete, în care au
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
predomină o climă temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi. Satul este scăldat de râul Nistru. Prin localitate curge râuletul Recea. La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 2081
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
Basarabiei” se menționează: „Jăvreni, sat în județul Orhei, plasa Criuleni, așezat pe partea dreaptă a văii Răutului, spre sud de Răculești. Are 152 de case, cu o populație de 790 suflete, biserică, 220 de vite mari. Sînt multe mori de vînt și vii. „Această descriere a fost făcută la începutul secolului XX. În anul 1797 a fost construită biserica de piatră cu hramul Sfântului Arhanghel Mihail. În 1852 cu sprijinul enoriașilor a fost reparată clădirea bisericii. În Anuarul Eparhiei Chișinău pentru
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30-40 mm/an. Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei în special, vara și toamna. Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă răcirea vremii, apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei în special, vara și toamna. Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă răcirea vremii, apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei în special, vara și toamna. Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă răcirea vremii, apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
incidența a razelor solare. Factorii dinamici reprezintă circulația aerului în atmosferă, care asigura transportul de căldură și, în cinsecință, determină starea vremii și particularitățile climei. Pentru regiunea climatică în care este Petrunea, circulația generală a atmosferei se caracterizează prin predominarea vînturilor nord-vestice și vestice. O frecvență mai mică au vînturile din celelante direcții. Pe teritoriul satului pătrund 5 tipuri de mase de aer, iar circulația acestora are un caracter sezonier. În perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul oceanului Atlantic se deplasează
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
în atmosferă, care asigura transportul de căldură și, în cinsecință, determină starea vremii și particularitățile climei. Pentru regiunea climatică în care este Petrunea, circulația generală a atmosferei se caracterizează prin predominarea vînturilor nord-vestice și vestice. O frecvență mai mică au vînturile din celelante direcții. Pe teritoriul satului pătrund 5 tipuri de mase de aer, iar circulația acestora are un caracter sezonier. În perioada caldă a anului, dinspre nord-vestul oceanului Atlantic se deplasează spre est mase de aer temperat-maritim. Vară aceste mase
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
temperat-continental uscat dinspre est. Impactul local al reliefului se manifestă prin diferențierea unor elemente meteorologice în funcție de particularitățile reliefului. Vegetația, îndeosebi masivele silvice are un impact local asupra climei prin reducerea amplitudinilor temperaturii anului, creșterea umidității și a precipitațiilor, micșorarea vitezei vîntului ș.a. În perioada contemporană o influnță însemnată asupra climei o exercita omul. Activitățile industriale, transporturile, prin amisia în cantități mari a dioxidului de carbon și a altor gaze, defrișările masive ș.a. contribuie la încălzirea globală și a climei. Desecările duc
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
pe 152 nevoiași din comuna Cazangic cu 789 ha de pământ. Doar după un an de la înfăptuirea reformei agrare statistica va înregistra aici 219 case și o populație de 969 de suflete, o moară de aburi și o alta de vânt, o școală primară, două cârciumi, primărie, post de jandarmi. În 1933 Cazangicul avea deja un număr de 1137 locuitori. Printre gospodarii de frunte ai satului erau Gheorghe Vineș (150 ha de pământ arabil și 3 ha de vie), Dumitru Butuc
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
locuitorii din Ciocâlteni au obținut gratis 1125 ha de pământ fertil. Tot în Ciocâlteni a fost constituită cooperativa agricolă „ Traian”, la 5 octombrie 1924. Dicționarul statistic menționează că, la începutul anilor 20, erau 2 grădini de zarzavaturi, 4 mori de vânt, poșta de cai a zemstvei, telefon, poștă. În fiecare marți se făcea târg de vite și manufactură. În ceea ce privește instituțiile administrative, acestea constituiau: reședința de voloste, postul de jandarmi, agentul sanitar, judecătoria rurală de ocol, primăria, agenția de percepție, cooperativa de
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
înălțime de 142,64 stânj. deasupra n. m. după harta st. maj. rus. Numărul caselor 343; biserică, școală cu 1 clasă elementară rusească. La 1896, avea prisăci cu 685 stupi, iar la 1900 cu 53 stupi. Grădini; 6 mori de vânt. Medic ("Sora Medicala") 0-230-41247 Azilul de bătrâni 0-230-41430 3 km - distanța directă până la Satul "Grigorăuca" din Raionul Soroca. 3 km - distanța directă până la Satul "Sobari" din Raionul Soroca. 4 km - distanța directă până la Satul "Livezi" din Raionul Soroca. 4 km
Bădiceni, Soroca () [Corola-website/Science/305205_a_306534]
-
de cai, 320 de cite cornute mari, peste o mie de oi. Din cauza secetei, însă, țăranii erau nevoiți dă ia cu împrumutul cantități mari de grâne pentru sămănat. La sfârșutul secolului al XIX-lea în sat funcționau 4 mori de vânt. În 1892 se deschide o școală de alfabetizare. Între anii 1896 și 1898 a ffost înalțată noua biserică de piatră. În 1904 Cărlătenii făceau parte din volostea Slobozia-Bălți. În sat erau 169 case, cu o populație de 1245 suflete. Țăranii
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
un conținut sporit de carbon. Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca și celebrele podgorii Bordeaux. Rădăcina viței-de-vie pătrunde adânc prin straturile de carbon, în căutarea apei. Aceste pământuri, încălzite de un soare blând, sunt
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
numărul desetinelor care aparțineau puhoienilor a crescut de 2 ori. În acea perioadă ei cultivau grâu, orz, ovăz, porumb. Pentru asigurarea familiei cu făina locuitorii Puhoiului măcinau cerealele lor la moară. În anul 1902 în Puhoi erau 5 mori de vânt, o moară de aburi, o moară cu benzină. O altă ocupație a puhoienilor la începutul secolului XX era pomicultura. Ei cultivau diferite soiuri de mere (cele mai bune erau merele domnești), pere, prune, nuci grecești, abricoase, caise, cireșe, vișine. O
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
lor pământ îndeajuns. La recensământul din 1870 s-au înregis¬trat 31 de gospodării cu 75 de bărbați și 73 de femei. Ei aveau 14 cai, 72 de vite cornute mari, 80 de oi. In sat exista o moară de vânt. De fapt, erau oameni săraci, dar nu din vina lor. în 1872 au avut de îndurat holera, unii decedând în consecință. Satul Buzdugeni nu era mai mare nici în 1875, când s-au înregistrat 38 de gospodării cu 93 de
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]