36,774 matches
-
a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici. Ulterior în partea de sus, a descoperit amprenta completă a unuia lung de aproximativ 1,80 m. Ajuns student la Facultatea de Geologie-Geografie București și-a informat profesorii, ulterior paleontologul Dr. Dan Grigorescu venind împreună cu studentul spre a inregistra
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
externă în 72 de porțiuni egale, ce corespund fiecare unei durate de aproximativ 5 zile. Se regăsesc cei trei decani corespunzători fiecărui semn (6x5 zile). De acest cerc este fix legată o steluță aurită (aflată în prelungirea separației dintre semnele Peștilor și Berbecului, corespunzând datei de 21 martie); ea reprezintă poziția punctului vernal în raport cu Soarele la data considerată. Timpul sideral poate fi citit pe scara timpului fiind marcat cu cifre romane aurite. Acest timp sideral are un decalaj de patru minute
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
în cei cu celiachie). Boala Crohn este de asemenea o cauză neinfecțioasă de gastroenterită (adesea severă). Boala poate de asemenea apare ca urmare a toxinelor. Anumite suferințe legate de mâncare pot include: otrăvirea cu ciguatera care e din cauza consumului unor pești de pradă contaminați, scombroidia care e corelată cu consumul de anumite tipuri de pește alterat, otrăvirea cu tetrodotoxină ca urmare a consumului de Tetraodontidae și botulismul, rezultat tipic al mâncării prost conservate. Gastroenterita este definită drept vomă sau diaree ca
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
adesea severă). Boala poate de asemenea apare ca urmare a toxinelor. Anumite suferințe legate de mâncare pot include: otrăvirea cu ciguatera care e din cauza consumului unor pești de pradă contaminați, scombroidia care e corelată cu consumul de anumite tipuri de pește alterat, otrăvirea cu tetrodotoxină ca urmare a consumului de Tetraodontidae și botulismul, rezultat tipic al mâncării prost conservate. Gastroenterita este definită drept vomă sau diaree ca urmare a infectării intestinului subțire sau a celui gros. Efectele apărute în intestinul subțire
Gastroenterită () [Corola-website/Science/327313_a_328642]
-
crescători și iubitori de dihori. În anul 2004 s-a desfășurat pentru prima dată inedita Olimpiadă a Dihorilor de casă. Date de interes asupra olimpiadei Dihorii se hrănesc cu animale mici precum: șobolani, iepuri, cârtițe, păsări, reptile, amfibieni și crustacee; pești. Pe lângă acestea își mai completează meniul cu semințe, unele fructe, viermi, larve, insecte și ouă. În cazul ouălor, obișnuiește să nu le spargă, ci doar le găurește bând conținutul acestora. Talia joasă și flexibilitatea le permite să vâneze oriunde, chiar
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
au înlocuit în cele din urmă aveau aripi de piele, dar aveau și trăsături primitive, cum ar fi dinții foarte ascuțiți și coadă lungă și subțire, terminată cu o formațiune în formă de romb. Mulți dintre ei se hrăneau cu pește, pescuind probabil din zbor. Ceilalți erau insectivori. Pterodactiloizii erau o grupa de pterozauri foarte răspândită în Jurasicul Superior. Până la începutul Cretacicului, pterozaurii cu coada lungă dispăruseră, pterodactiloizii rămânând singurele reptile zburătoare. Aceștia aveau coadă scurtă, iar unii erau împodobiți cu
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
costumele au fost aspru criticate. Ariel este o tânără și încăpățânata sirenă, plictisita și nemulțumită de viață pe care o duce în mare. Ignorând avertismentul dat de tatăl său, Regele Triton, Ariel și cel mai bun prieten al ei, un pește pe nume Flounder obișnuiesc adesea să iasă din valuri și să ajungă la suprafața oceanului, încercând să descopere lumea oamenilor. Acolo, cu ajutorul unui pescăruș numit Scuttle reușesc să facă rost de mai multe obiecte ieșite din mână oamenilor, care o
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
este fiica cea mai mică a regelui Triton și a reginei Athena, conducătorii Atlanticii, și are șase surori mai mari. Este adesea văzută în compania lui Flounder (Fabius în unele produse Disney disponibile în România, precum cărțile editurii Egmont), un pește, cel mai bun prieten al ei și Sebastian, un rac, sfetnicul tatălui ei, care primește adeseori comanda s-o supravegheze. În seria televizată și primul film, Ariel este fascinată de lumea umană și adesea pleacă în căutarea artefactelor omenești de pe
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
i (Ostariophysi) (din greacă "ostarion" = oscior, os mic, diminutiv de la "osteon" = os + "-physi" = vezică, burduf ) este un supraordin mare de pești de apă dulce, care cuprinde aproximativ 7931 de specii, caracterizați prin prezența aparatului lui Weber, un șir de oscioare, care leagă vezica înotătoare cu labirintul urechii interne și a substanță de alarmă. Peștii din acest grup au o reacție de
Ostariofizi () [Corola-website/Science/330519_a_331848]
-
vezică, burduf ) este un supraordin mare de pești de apă dulce, care cuprinde aproximativ 7931 de specii, caracterizați prin prezența aparatului lui Weber, un șir de oscioare, care leagă vezica înotătoare cu labirintul urechii interne și a substanță de alarmă. Peștii din acest grup au o reacție de spaimă provocată de o substanță de alarmă. Aceasta a fost prima dată documentată de Karl von Frisch în 1938 și descrisă în detaliu de către Wolfgang Pfeiffer în 1963 și 1977. Substanța de alarmă
Ostariofizi () [Corola-website/Science/330519_a_331848]
-
seria "Otophysi". Supraordinul "Ostariophysi" cuprinde 5 ordine, 68 familii , 1075 genuri și aproximativ 7931 de specii. Cele patru mari familii ale supraordinului - "Cyprinidae", "Characidae", "Loricariidae" și "Balitoridae" - reprezintă 4656 (sau 59%) de specii. Ostariofizii conțin aproximativ 28% dintre speciile de pești cunoscute în lume și acum reprezintă aproximativ 68% din speciile de apă dulce.
Ostariofizi () [Corola-website/Science/330519_a_331848]
-
Pe 19 octombrie 2013, Mihai Sturzu a fost ales Președinte al Tineretului Social Democrat . Sub conducerea să, în ianuarie 2014 a fost înființată filiala TSD Republică Moldova, care are drept scop promovarea valorilor europene și social-democrate în rândul tinerilor de pește Prut. În primăvara lui 2014, TSD a revenit la statutul de membru deplin al YES (Young European Socialists), iar Mihai Sturzu a fost ales membru al biroului politic al YES. În 29 martie 2014, la Chișinău, Mihai Sturzu a semnat
Mihai Sturzu () [Corola-website/Science/330559_a_331888]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: patru specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus") râs ("Lynx lynx") și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
os hioid fracturat indică sugrumarea sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când mamiferele (totodată
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
lungi. Nu are solzi alari la înotătoarea caudală. Spatele este cenușiu-negricios, bătând în verzui; laturile sunt albe-argintii sau galbene-aurii; irisul este auriu. Se hrănește în apele dulci cu zooplancton, iar în mare cu mici crustacei (copepode și cladocere). Este un pește de cârd, care trăiește în ape salmastre și marine. Se reproduce la începutul verii în Marea Azov, iar în aprilie-iunie în cursul inferior al râurilor (Dunărea, Nipru, Nistru, Bugul de Sud, Don, Kuban), lacurile litorale și zonele salmastre. Depune icre
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
are loc o migrația inversă dinspre apele dulci către cele marine. Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Se consumă aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași .
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
reproducere al cladocerelor, care dau mai multe generații partenogenetice pe an, este foarte rapid, din care cauză, aceste animale se găsesc în bălți în mari cantități. În apele piscicole cladocerele prezintă mare importanță, întrucât constituie hrana de bază a multor pești.
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de pești aflate în sit: morun ("Huso huso"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedtii"), cambulă ("Pleuronectes flesus"), calcan ("Scophthalmus maximus"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna"), vatosul ("Raja clavata"), câine de mare
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de pești aflate în sit: morun ("Huso huso"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedtii"), cambulă ("Pleuronectes flesus"), calcan ("Scophthalmus maximus"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna"), vatosul ("Raja clavata"), câine de mare ("Squalus acanthias"). În arealul sitului este semnalată și prezența mai multor nevertebrate cu
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]