37,166 matches
-
Cei fără pămînt, țărani mai săraci, au primit 144 de desetine din moșia boierului Adrianopulo, căruia îi mai rămăseseră pînă în 1884, la Mihuleni, 310 desetine de pămînt arabil și 315 desetine de păduri. Răzeșii mai aveau 6 mori de vînt și trei mori puse în funcțiune de cai. La 1 august 1888 cei care primiseră „nadeluri” din moșia boierească și aveau de plătit așa numitul „vîcup”, au primit de la banca un credit de 273 rub. Pentru a-și răscumpăra nadelurile
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
banca un credit de 273 rub. Pentru a-și răscumpăra nadelurile. Erau 53 de gospodării printre ei, Teodor Scurtu, Andrei Gamarț, Timofei Burlac, Ananie sărăcuță și alții. În 1904 satul avea 577 de vite cornute mari și 3 mori de vînt; în 1910 cei 930 de locuitori stăpîneau 846 de desetine de pămînt propriu din moșia veche răzeșească și 114 de desetine, nadeluri din moșia boierească, care cîndva le aparțineau lor. Reforma agrară înfăptuită de instituția română „Casa noastră” mai întoarce
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
a existat un iaz, care se numea „Iazul lui Vladimir”. Rețeaua hidrografică a localității este săracă, aceasta împiedicînd practicarea agriculturii pe unele suprafețe. Țăranii sunt nevoiți să utilizeze irigația. Moșia satului nu a fost ocolită de diferite calamități naturale: secetă, vînturi, furtuni, cutremure de pămînt. După ultimul cutremur puternic, cel din 4 martie 1977, au avut de suferit mai multe imobile din sat, inclusiv școala și unele case mai vechi. În Alcedar predomină o climă temperată. Cu alte cuvinte, ca și
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
inclusiv școala și unele case mai vechi. În Alcedar predomină o climă temperată. Cu alte cuvinte, ca și în multe alte localități din Republica Moldova, satul benefeciază de o climă blîndă cu mult soare. Pe parcursul anului aici bat patru tipuri de vînturi principale. Vînturile vestice, produse de curentul atlanticului de nord aduc cca. 70-80 % de precipitații. În această zonă cad mai multe precipitații decît în partea sudică a republicii, media anuală fiind de aproximativ 500-600 mm. Iarna predomină crivățul. Menționăm și vîntul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și unele case mai vechi. În Alcedar predomină o climă temperată. Cu alte cuvinte, ca și în multe alte localități din Republica Moldova, satul benefeciază de o climă blîndă cu mult soare. Pe parcursul anului aici bat patru tipuri de vînturi principale. Vînturile vestice, produse de curentul atlanticului de nord aduc cca. 70-80 % de precipitații. În această zonă cad mai multe precipitații decît în partea sudică a republicii, media anuală fiind de aproximativ 500-600 mm. Iarna predomină crivățul. Menționăm și vîntul ce suflă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
vînturi principale. Vînturile vestice, produse de curentul atlanticului de nord aduc cca. 70-80 % de precipitații. În această zonă cad mai multe precipitații decît în partea sudică a republicii, media anuală fiind de aproximativ 500-600 mm. Iarna predomină crivățul. Menționăm și vîntul ce suflă dinspre sud. Temperatura medie în Ianuarie este de -4 °C, iar în unele ierni coboară pînă la -22 ° C. În luna iulie, media este de +21 °C, iar temperatura uneori ajunge pînă la +45 °C (vara anului 2012
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
era foarte greu să achite datoriile, la 1 august 1900 constituiau 660 ruble, prețurile produselor fiind de batjocură. După recensămîntul din 1904 în Alcedar erau 105 case cu 920 de locuitori, care aveau 577 de vite mari cornute, mori de vînt. În 1910 la moara lui Licinschi, pe lîngă cele două pietre, comisia județească din Orhei a descoperit că sînt instalate două valțuri. La 4 noiembrie 1917 ziarul „Свободная Бессарабия” scrie că Alcedarului nu numai că au împărțit pămîntul moșieresc, dar
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de bani au cumpărat pămînturile și moara lui Licinschi, ridicînd pe aceste locuri un hutor care astăzi se numește Odaia. În 1904 satul Alcedar este alcătuit din 105 case cu 920 locuitori, 577 vite mari cornute și 3 mori de vînt. Ianchel Faiber avusese o moară cu motor, pe care o vinde în Orhei și pleacă din sat în direcție necunoscută. În 1904 la răsăritul depărtat mergea războiul ruso-japonez. Pentru răniții și bolnavii de acolo alcedărenii plătesc 4 ruble 10 copeici
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
scuti de impozit pentru via ce o posedase, din cauza că o stîrpise încă în 1914.” După datele statistice din 1925 Alcedarul numără 420 case cu o populație de 1150 de locuitori (500 barbați și 650 femei), aveau o moară de vînt, 4 cîrciume, o școală primară, agent și post de jandarm, primărie. În 1933 Alcedarul era format din 1708 locuitori. Agricultorii înstăriți pe atunci erau Gheorghe Balaban, Botnaru Gheorghe, și Vasile Fotescu, Marandici Gheorghe și cîrciumarii Garber, Ițîc, Rozemblium, Avrum. La
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
nivelul mării la 361 m, la Dealul Murray. Insula este acoperită în principal de pădurea tropicală, din care 63% este Parcul Național. este atolul cu cea mai mare suprafață de uscat. Climatul este tropical, cu căldură și umiditate moderată de vânturi. Începând cu anul 2006, populația estimată este 1493. (Biroul Australian de Statistică raporta o populație de 1508 la Recensământul din 2001). Compoziția etnică este de 70% chinezi, 20% europeni și 10% malaezieni. Religiile practicate pe Insula Crăciunului includ budismul 67
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
l "(Pinus cembra)", este un arbore conifer, specific zonelor montane. Acest arbore poate atinge o înălțime de până la 20-25 m și un diametru de 2 m, înrădăcinare pivotantă cu o bună rezistență la doborâturile de vânt; are coroana în tinerețe îngust-piramidală, apoi largă și rotunjită, adesea neregulată, cu multe vârfuri. Scoarța este verde-cenușie, netedă. l are acele subțiri, în trei muchii, rigide și grupate câte 5 pe un brahiblast, cu o lungime de până la 10 cm
Zâmbru () [Corola-website/Science/306063_a_307392]
-
(n. 3 septembrie 1937, Roșiile, județul Vâlcea) este o interpreta de folclor românesc. Repertoriul sau cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și TV: „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamii”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată mare” ș.a. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu. În data de 23 octombrie 2014, într-o
Maria Ciobanu () [Corola-website/Science/306074_a_307403]
-
100-120 mm, iar în ianuarie numai jumătate din această cantitate (50-60 mm). Numărul de zile ploioase este, în medie, de 140, iar al celor cu ninsoare 20-30. Stratul de zăpadă durează aproximativ 80 de zile anual. În zonele înalte, circulația vântului se face în sens meridian, cea mai mare frecvența având-o vântul dinspre sud (peste 22%). În condiții speciale se declanșează un vânt local, Cosava, care atinge viteze mari (uneori 50 m/s) doborând copaci și dezvelind case. Vegetația din
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Numărul de zile ploioase este, în medie, de 140, iar al celor cu ninsoare 20-30. Stratul de zăpadă durează aproximativ 80 de zile anual. În zonele înalte, circulația vântului se face în sens meridian, cea mai mare frecvența având-o vântul dinspre sud (peste 22%). În condiții speciale se declanșează un vânt local, Cosava, care atinge viteze mari (uneori 50 m/s) doborând copaci și dezvelind case. Vegetația din Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
celor cu ninsoare 20-30. Stratul de zăpadă durează aproximativ 80 de zile anual. În zonele înalte, circulația vântului se face în sens meridian, cea mai mare frecvența având-o vântul dinspre sud (peste 22%). În condiții speciale se declanșează un vânt local, Cosava, care atinge viteze mari (uneori 50 m/s) doborând copaci și dezvelind case. Vegetația din Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au permis existența unor originalități în vegetație. Zona muntoasă este ocupată în
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
einen Rechtsanwalt" (Țăranul caută un avocat), publicată în 1934 în revista Klingsor din Brașov. Au urmat povestirile "Die Straße neben dem Strom" (Strada de lângă cursul de apă) (1941); "Der gelbe Windhund" (Ogarul galben) (1944) și romanul "Wind in der Tenne" (Vânt pe arie) (1944). La inițiativa lui Erwin Neustädter, în anul 1942, lui Andreas Birkner i s-a decernat premiul revistei de propagadă nazistă "Volk im Osten - Zeitschrift des Südostens", fapt cunoscut opiniei publice abia în 1943, după ce Birkner s-a
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
la purtarea hainelor negre timp de un an pentru persoanele apropiate. Statele Unite În Statele Unite, în general, se respectau regulile britanicilor. În statele din Sud înaintea Războiului Civil se puteau observa regulile stricte în ceea ce privește doliul. Într-o scenă din Pe aripile vântului personajul Scarlet O'Hara a scandalizat asistența acceptând invitația la dans a lui Rhett Butler în ciuda faptului că era în doliu în urma decesului ultimului ei soț. În triburile indiene nord-americane pierderea capului familiei atrăgea mari consecințe, în unele triburi exista
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
cooptat Mihai (Mișu) Cernea (pe atunci, elev în clasa a XII-a). Totuși, primul disc EP al formației (cuprinzând piesele "Primăvara", "Romanță fără ecou" - cunoscută publicului și prin primul ei vers: „Iubire, bibelou de porțelan”, "De va veni la tine vîntul" și "Atît de fragedă"), lansat în același an, conține înregistrări în studio cu Florin Dumitru la tobe (ceea ce indică întârzieri din partea producției). Împreună cu Cernea, Mondial înregistrează noi succese, printre care: "Departe sînt de tine", "Pe harta Europei", ciclul "Vîntul-Nopți de
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
decât cele ale altitudinii. Diferența de temperatură între munte și stațiunile din vale poate fi mare. Temperatura scăzută de pe munte poate fi compensată de lumina soarelui pe cer senin, dar își face efectul puternic în condiții de nori. Combinat cu vântul, impactul acesteia este puternic chiar și dacă nu plouă sau ninge. Vârful dispare între nori uneori în multe zile, ceea ce înseamnă că la altitudini mari este ceață care poate duce la dezorientare. Temperaturile fiind mai joase pe vârful Gerlachovský din cauza
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
AM și maxime între 2-3 PM, scăzând din nou după ora 6 PM. Frecvența furtunilor cu descărcări electrice pe vârful muntelui Gerlach și pe celelalte creste înalte nu este foarte diferită de cea de la altitudini mici, dar persoanele expuse la vânt, ploaie rece, și fulgere sunt puse în dificultăți mai mari. Cel mai apropiat adăpost pentru cei care urcă pe Gerlach este Hotelul Sliezsky Dom, neexistând adăposturi naturale pe traseu.
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
multe ori ca temperatura din Poiana Brașov să ajungă până la +15°C (la soare, oferind posibilitatea efectuării de băi solare. În perioadele cu regin baric anticiclonic inversiunile termice se extind până în zona alpină. Depresiunea Bârsei nu prea este străbătută de vânturi, curenții de aer fiind slabi ca intensitate. Direcțiile predominante sunt sud-vest și nord-est. Vânturile dinspre vest aduc ploi, în timp ce vânturile din nord și nord-est păstrează timpul frumos. Pe versantul estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări de aer cu caracter
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
oferind posibilitatea efectuării de băi solare. În perioadele cu regin baric anticiclonic inversiunile termice se extind până în zona alpină. Depresiunea Bârsei nu prea este străbătută de vânturi, curenții de aer fiind slabi ca intensitate. Direcțiile predominante sunt sud-vest și nord-est. Vânturile dinspre vest aduc ploi, în timp ce vânturile din nord și nord-est păstrează timpul frumos. Pe versantul estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări de aer cu caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. Datorită
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
În perioadele cu regin baric anticiclonic inversiunile termice se extind până în zona alpină. Depresiunea Bârsei nu prea este străbătută de vânturi, curenții de aer fiind slabi ca intensitate. Direcțiile predominante sunt sud-vest și nord-est. Vânturile dinspre vest aduc ploi, în timp ce vânturile din nord și nord-est păstrează timpul frumos. Pe versantul estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări de aer cu caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. Datorită condițiilor topografice și climatice, inversiunile de
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
slabi ca intensitate. Direcțiile predominante sunt sud-vest și nord-est. Vânturile dinspre vest aduc ploi, în timp ce vânturile din nord și nord-est păstrează timpul frumos. Pe versantul estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări de aer cu caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. Datorită condițiilor topografice și climatice, inversiunile de vegetație constituie un fenomen des întâlnit în zona Postăvarului. Astfel, în Poiana Brașov, la altitudinea de 1.050 m, "gorunul" crește alături de "molid". Tot aici
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
masivă decât Soarele și de patruzeci de ori mai mare decât acesta. Se rotește în jurul axei sale, cu o viteză de două sute de kilometri pe secundă, la ecuator, și pierde, în fiecare an, o parte din masa sa, producând un "vânt stelar" de zeci milioane de ori mai important decât vântul solar. π Puppis / Pi Puppis, cu magnitudinea aparentă de 2,71, este o stea dublă compusă dintr-o supergigantă portocalie și dintr-o stea albă, foarte departe una de cealaltă
Pupa (constelație) () [Corola-website/Science/306255_a_307584]