37,049 matches
-
Băescu, Vasile Popescu și alții. Tot de aceasta parohie ține și Cimitirul din Dobricea. Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul 1814, cu hramul Cuvioasa Paraschiva construită cu contribuția lui Dinu, Vladu și Stan cel Mare. ( Ibidem). Biserica Străchinești - monument istoric - cu hramul ” Intrarea în biserică” a fost zidită între anii 1737-1748 cu sprijinul mamei și soției lui Vlad Romanescu și de Vlăduțu Străchinescu, proprietari. Reparată în anii 1830 și 1903. Pe unul din pereții bisericii este o frescă ce
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
evoluat în liga a V-a, seria Sud. În anul 2007, echipa de fotbal Știința Grădiștea termină campionatul pe locul II. Din 2013 echipa evoluează în liga a IV-a, seria Sud. X. TURISMUL În comuna Grădiștea, se găsesc 6 monumente istorice clasate ce ar fii putut sau ar putea genera turism. Acestea sunt: Cetatea dacică ( sit arheologic, așezare Hallstatt ), Biserica Străchinești ( ctitorită între anii 1737-1748 ), Biserica de lemn din satul Diaconești ( construită în anul 1763), Biserica din satul Valea Grădiștei
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit din vegetale și resturi de pești. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
cetății geto-dacice Tamasidava din perioada Latène (secolele al IV-lea î.e.n.-al II-lea e.n.), precum și o necropolă din aceeași perioadă și urmele unei așezări fortificate din Epoca Bronzului. În rest, alte trei obiecive din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului (cultura
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
secolele al IV-lea î.e.n.-al II-lea e.n.), precum și o necropolă din aceeași perioadă și urmele unei așezări fortificate din Epoca Bronzului. În rest, alte trei obiecive din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și perioada geto-dacică. Celelalte două
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și perioada geto-dacică. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură școala (1910) din satul Pâncești, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1810, cu transformări în 1924 și 1948) aflată în satul Petrești. Până în 2010, comuna Pâncești beneficia de o rețea educațională formată din 8 școli și 6 grădinițe
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
actuală a comunei provine de la râul Oituz în al cărei bazin hidrografic se află. V. Spinei a arătat că numele acestui râu provine, la rândul său, de la uzi sau oguzi (populație turkmenă) care au emigrat în Moldova presați de cumani. Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial se află pe Dealul Coșna din Oituz, județul Bacău și a fost ridicat în anul 1924 de către Societatea „Cultul Eroilor” cu sprijin obștesc. Sculptura a fost realizată de către Vasile Ionescu Varo.
Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/324577_a_325906]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Cimitirul eroilor - ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", în onoarea luptătorilor din primul război mondial. Cișmeaua din sat () - monument închinat luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor. Construit de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum " Nici pe aici nu se trece" sau "Învingem, ori murim", lozincă a ostașilor de la
Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/324587_a_325916]
-
avea o populație de locuitori. Cimitirul eroilor - ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", în onoarea luptătorilor din primul război mondial. Cișmeaua din sat () - monument închinat luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor. Construit de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum " Nici pe aici nu se trece" sau "Învingem, ori murim", lozincă a ostașilor de la Mărăști.
Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/324587_a_325916]
-
Cracovia. Muzeul Stanislaw Wispiański se află în casa Szolayaski, construită în secolul al XVII-lea, aceasta fiind o filială a Muzeului Național din Cracovia denumită câteodată și Muzeul Szolayski. În fața noii clădiri a Muzeului National din Cracovia se află un monument dedicat lui . Anul 2007 a fost numit Anul de către Curtea de Justiție a Parlamentului polonez.
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
de a purta războaie la mare distanță de centrul de putere, reconfirmarea forței tactice a elicopterelor, și nu în ultimul rând, superioritatea antrenamentului forțelor militare britanice, reflectată în disproporția de pierderi, în ciuda faptului că argentinienii se găseau în defensive. În afară de monumentele ridicate în insule, există un memorial în cripta Catedralei Sf. Paul din Londra. În Argentina, s-a ridicat un memorial în Plaza San Martín din Buenos Aires, altul în Rosario, Santa Fe, și al treilea în Ushuaia. În timpul războiului, soldații britanici
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
de eroi între ei fiind: căpitanul Gheorghe Hilohi - în bătălia Odessei, locotenentul Dumitru Ciurea - la Cotul Donului, colonelul Ioan Palaghita în Corban, căpitanul Ioan Fatu la Paulis etc. În memoria lor în 1996 s-a ridicat în curtea școlii un monument de către Cristea Cornel și Gheorghe V. Manea, iar în anul 2010 un alt monument în fața Primăriei Buciumi. În primăvara anului 1944 au trecut prin Buciumi numeroase convoaie de ucrainieni. De la Adjud, convoiul venea compact până la Radeana unde se diviza: cei
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
la Cotul Donului, colonelul Ioan Palaghita în Corban, căpitanul Ioan Fatu la Paulis etc. În memoria lor în 1996 s-a ridicat în curtea școlii un monument de către Cristea Cornel și Gheorghe V. Manea, iar în anul 2010 un alt monument în fața Primăriei Buciumi. În primăvara anului 1944 au trecut prin Buciumi numeroase convoaie de ucrainieni. De la Adjud, convoiul venea compact până la Radeana unde se diviza: cei cu căruțe țineau șoseaua înainte spre Onești și Valea Oituzului; cei fără bagaje luau
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
cont de aceste documente, momentul edificării acestei biserici poate fi plasat într-un interval de timp destul de îngust delimitat de anii 1760-1763. Cu toate acestea biserica lipsește din studiile dedicate edificiilor de cult din lemn, neregăsindu-se nici în lista monumentelor istorice. Așezată la o margine de pădure, mica biserică din Măleni se lasă greu descoperită de cel care dorește să o viziteze. Drumul de pământ, anevoios, ce poate fi parcurs doar pe jos sau cu carul, urmează firul pârâului ce
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Biserica de zid cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Ribița, comuna Ribița, județul Hunedoara, a fost construită la începutul secolului al XV-lea (1417). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Ribița este consemnat în documente în anul 1439, sub numele de „Ribicza”. În centrul localității, pe o colină scundă, se înalță o altă ctitorie cnezială hunedoreană, asemănătoare din punct de vedere arhitectural, cu lăcașurile de
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
în localitatea de origine cât și după strămutare, biserica avea hramul „"Sfinților Arhangheli"”, acesta fiind semnalat până în anul 1972. Ulterior există posibilitatea ca acesta să fi fost schimbat cu hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Apărut în perioada interbelică în urma împroprietăririlor din anul 1923, cătunul ce inițial se numea Piatra Hărcăni iar mai pe urmă Hărcana nu a avut o biserică proprie de la începuturile sale. Niciodată prea numeros, cătunul a avut momentele sale de
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
schițe, publicate de către cercetătorul maghiar Téglás István în revista Művészet din anul 1904. Lăcașul mai bătrân (cel al ortodocșilor) a fost strămutat în localitatea sătmăreană Lazuri, după ce un alt lăcaș, tot din lemn i-a luat locul. În situațiile Comisiunii Monumentelor Istorice - secția pentru Transilvania, pe anii 1926-1928, printre bisericile care primesc acordul de demolare pe motiv că deveniseră neîncăpătoare sau se aflau în stare de ruinare se numără și cea de-a doua biserică de lemn din Poșaga de Jos
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
și fleșa înaltă (în fotografie se poate citi forma planului: dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi). A fost strămutată lângă Turda, la Hărcana, în urma acestui proces suferind transformări importante. Cu toate acestea, prin HCM 1160/1955 se declară monument istoric poziția 928, o biserică de lemn din Poșaga de Jos. Putem presupune că este vorba despre biserica strămutată la Hărcana în anul 1955 căci aceasta este considerată în inventarul din 1972 drept un bun de valoare tocmai datorită vechii
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
din țară și prin susținerea financiară a Ministerului Culturii și Cultelor precum și a unor sponsori, lucrările de restaurare, efectuate la construcțiile care au avut de suferit de pe urma dezastrului, au fost finalizate într-un termen relativ scurt, iar o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare. Cauzele declanșării incendiului nu au fost descoperite. Casa de la care a pornit incendiul era închisă și nu fusese racordată la rețeaua de curent electric, ceea ce exclude posibilitatea unui scurtcircuit drept cauză a incendiului. O
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
din țară și prin susținerea financiară a Ministerului Culturii și Cultelor precum și a unor sponsori, lucrările de restaurare, efectuate la construcțiile care au avut de suferit de pe urma dezastrului, au fost finalizate într-un termen relativ scurt, iar o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare. Casele afectate parțial au fost restaurate folosind aceleași tehnici și materiale. Ziarul Ziua a deschis un cont bancar („Dați un leu pentru muzeu”) pentru donații și a publicat în fiecare număr un apel: Conform
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
numele acestuia este aceea de a nu fi luat măsurile corespunzătoare prevenirii incendiilor. După 2002, numărul de vizitatori a crescut an de an, acțiunile adresate publicului s-au înmulțit și au devenit mai interesante, cercetarea a fost reluată, iar restaurarea monumentelor a devenit activitatea de căpătâi. Prin grija unor oameni cu totul deosebiți, muzeul continuă să fie una dintre preferatele destinații turistice ale Capitalei, încărcat de semnificații și de istorie, aici desfășurându-se și diverse alte activități interesante în tot timpul
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
al comunei cu același nume din județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în partea centrală a județului. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" datează din 1860 și este monument istoric (cod:"TR-II-m-A-14308"). Alte monumente istorice din localitate sunt Ruinele școlii vechi (cod: "TR-II-m-B-14309"), Primăria (cod: "TR-II-m-B-14310") și Halta C. F. R. (cod: "TR-II-m-B-20214"). Toate datează din secolul al XIX-lea.
Buzescu, Teleorman () [Corola-website/Science/324766_a_326095]
-
din județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în partea centrală a județului. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" datează din 1860 și este monument istoric (cod:"TR-II-m-A-14308"). Alte monumente istorice din localitate sunt Ruinele școlii vechi (cod: "TR-II-m-B-14309"), Primăria (cod: "TR-II-m-B-14310") și Halta C. F. R. (cod: "TR-II-m-B-20214"). Toate datează din secolul al XIX-lea.
Buzescu, Teleorman () [Corola-website/Science/324766_a_326095]
-
150 de ani și înălțime de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), specie floristică declarată monument al naturii. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]