36,774 matches
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
printre care un mamifer: popândău (un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); amfibieni și reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); zvârlugă (un pește din specia "Cobitis taenia"); precum și un lepidopter din specia "Lycaena dispar" (fluture purpuriu). La nivelul ierburilor este semnalată prezenața mai multor plante rare cu specii de: pelin ("Artemisia santonicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), ciufă ("Cyperus pannonicus"), trifoi frăguț ("Trifolium fragiferum"), broscăriță
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
Țigănușul ("Umbra krameri") este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator, din ordinul "Esociformes", din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Este o specie endemică a bazinului hidrografic al Dunării și Nistrului. Are o talia până la 10-11 cm. Corpul este ovalar, ușor comprimat lateral, cu spatele
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
dorsală și codală câte o dungă închisă. Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte redusă. Se poate folosi ca pește de acvariu. "Umbra krameri" (Walbaum, 1792) din latină "Umbra" = umbră, în sensul de fantomă, din cauza mișcărilor sale rapide + "krameri" = în onoarea lui Wilhelm Heinrich Kramer, care a descris în 1777 peștele ca Umbra chiar înainte de Linné. Sinonimul "Umbra canina" (Marsigli
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Are valoare economică foarte redusă. Se poate folosi ca pește de acvariu. "Umbra krameri" (Walbaum, 1792) din latină "Umbra" = umbră, în sensul de fantomă, din cauza mișcărilor sale rapide + "krameri" = în onoarea lui Wilhelm Heinrich Kramer, care a descris în 1777 peștele ca Umbra chiar înainte de Linné. Sinonimul "Umbra canina" (Marsigli, 1726) din latină "Umbra" = umbră + "canina" = câinesc. Țigănuș, Pietroșel, Bătrân, Pește negru, Pește țigănesc, Țăgănuș. Ceh.: Blatňák tmavý; Ger.: Europäische Hundsfisch; Rus.: Умбра; Ung.: Lápi póc. Spatele este aproape negru, flancurile
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
în sensul de fantomă, din cauza mișcărilor sale rapide + "krameri" = în onoarea lui Wilhelm Heinrich Kramer, care a descris în 1777 peștele ca Umbra chiar înainte de Linné. Sinonimul "Umbra canina" (Marsigli, 1726) din latină "Umbra" = umbră + "canina" = câinesc. Țigănuș, Pietroșel, Bătrân, Pește negru, Pește țigănesc, Țăgănuș. Ceh.: Blatňák tmavý; Ger.: Europäische Hundsfisch; Rus.: Умбра; Ung.: Lápi póc. Spatele este aproape negru, flancurile (laturile) cafeniu închis, abdomenul gălbui. Aceste culori sunt irizante și strălucesc în violet sau roșu. Peste tot corpul și pe
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
de fantomă, din cauza mișcărilor sale rapide + "krameri" = în onoarea lui Wilhelm Heinrich Kramer, care a descris în 1777 peștele ca Umbra chiar înainte de Linné. Sinonimul "Umbra canina" (Marsigli, 1726) din latină "Umbra" = umbră + "canina" = câinesc. Țigănuș, Pietroșel, Bătrân, Pește negru, Pește țigănesc, Țăgănuș. Ceh.: Blatňák tmavý; Ger.: Europäische Hundsfisch; Rus.: Умбра; Ung.: Lápi póc. Spatele este aproape negru, flancurile (laturile) cafeniu închis, abdomenul gălbui. Aceste culori sunt irizante și strălucesc în violet sau roșu. Peste tot corpul și pe cap se
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
corpului se află o dungă (mai rar 2-6 dungi) longitudinală, albă-gălbuie, care se extinde din spatele operculelor spre pedunculul caudal. Înotătoarea dorsală și caudală sunt traversate, la bazele lor, de o dungă mai închisă, formată din pete alungite. Țigănușul este un pește mic, cu o lungime obișnuită de 5-9 cm, maximum 11,5 cm (la femele s-a observat chiar și 17 cm). Greutatea este de 5-8 g, cel mult 27 g Corpul masiv este alungit, cilindric, ușor comprimat lateral, cu spatele
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
până la Iași), bălțile Dunării, până la gurile Deltei. Aria de distribuție este în prezent foarte fragmentată, țigănușul întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede din județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Iași. Țigănușul este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație foarte abundentă (macrofite
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
talie mai mare: gamaride ("Gammaridae"), izopode ("Isopoda") și melci. Se hrănesc și cu organisme semipelagice sau de pe suprafață apei: gândaci de apă și alte insecte, mai rar cu vegetație ("Lemna" sp.). Se pot hrăni și cu alevinii altor specii de pește. Este un pește fricos și caută să se ascundă cât mai bine de ochii dușmanilor, stă pe fundul apei ascuns în mocirlă, ferindu-se de lumină, unde se poate adună în mici cârduri. Este un pește teritorial și nu tolerează
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
gamaride ("Gammaridae"), izopode ("Isopoda") și melci. Se hrănesc și cu organisme semipelagice sau de pe suprafață apei: gândaci de apă și alte insecte, mai rar cu vegetație ("Lemna" sp.). Se pot hrăni și cu alevinii altor specii de pește. Este un pește fricos și caută să se ascundă cât mai bine de ochii dușmanilor, stă pe fundul apei ascuns în mocirlă, ferindu-se de lumină, unde se poate adună în mici cârduri. Este un pește teritorial și nu tolerează conspecifici. Înotul țigănușului
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
alevinii altor specii de pește. Este un pește fricos și caută să se ascundă cât mai bine de ochii dușmanilor, stă pe fundul apei ascuns în mocirlă, ferindu-se de lumină, unde se poate adună în mici cârduri. Este un pește teritorial și nu tolerează conspecifici. Înotul țigănușului este foarte caracteristic: în timpul înotului, peștele mișcă înotătoarele sale perechi (pectorale și pelviene) în mod alternativ, asemenea unui patruped de pe uscat (de ex. un câine), din care cauză i s-a și dat
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
ascundă cât mai bine de ochii dușmanilor, stă pe fundul apei ascuns în mocirlă, ferindu-se de lumină, unde se poate adună în mici cârduri. Este un pește teritorial și nu tolerează conspecifici. Înotul țigănușului este foarte caracteristic: în timpul înotului, peștele mișcă înotătoarele sale perechi (pectorale și pelviene) în mod alternativ, asemenea unui patruped de pe uscat (de ex. un câine), din care cauză i s-a și dat numele specific de Umbra canina. Înotătoarea dorsală se mișcă mereu, ondulând, ca și cum fiecare
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
vena portă ca la alți teleosteeni. Acest lucru subliniază funcția respiratorie a vezicii înotătoare. Țigănușul poate coloniza habitate cu concentrații foarte scăzute de oxigen deoarece este capabil să respire aer. El poate supraviețui în condiții cu oxigen foarte scăzut. Acest pește este foarte rezistent și poate supraviețui fără apă mai mult de două zile în timpul iernii (Berg, 1948). Acest pește trăiește mai mult de 2 ani. Vârsta maximă este 5-6 ani. Determinarea vârstei se face după numărul de inele de creștere
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
concentrații foarte scăzute de oxigen deoarece este capabil să respire aer. El poate supraviețui în condiții cu oxigen foarte scăzut. Acest pește este foarte rezistent și poate supraviețui fără apă mai mult de două zile în timpul iernii (Berg, 1948). Acest pește trăiește mai mult de 2 ani. Vârsta maximă este 5-6 ani. Determinarea vârstei se face după numărul de inele de creștere anuale de pe solz. La sfârșitul primului an ajunge la 30-50 mm lungime totală. Femelele sunt puțin mai mari decât
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
de 2 ani. Vârsta maximă este 5-6 ani. Determinarea vârstei se face după numărul de inele de creștere anuale de pe solz. La sfârșitul primului an ajunge la 30-50 mm lungime totală. Femelele sunt puțin mai mari decât masculii. După Berg, peștele trăiește 5 ani, la sfârșitul cărora măsoară 115 mm și cântărește 27 g, la sfârșitul primului an peștele măsoară 50 mm și cântărește 1,4—2,0 g; Maturitatea sexuală. Maturitatea sexuală la masculii și femele este atinsă la sfârșitul
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
anuale de pe solz. La sfârșitul primului an ajunge la 30-50 mm lungime totală. Femelele sunt puțin mai mari decât masculii. După Berg, peștele trăiește 5 ani, la sfârșitul cărora măsoară 115 mm și cântărește 27 g, la sfârșitul primului an peștele măsoară 50 mm și cântărește 1,4—2,0 g; Maturitatea sexuală. Maturitatea sexuală la masculii și femele este atinsă la sfârșitul primului an, când se reproduc pentru prima dată, și peștii măsoară 50 mm și cântăresc 1,4—2
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
și cântărește 27 g, la sfârșitul primului an peștele măsoară 50 mm și cântărește 1,4—2,0 g; Maturitatea sexuală. Maturitatea sexuală la masculii și femele este atinsă la sfârșitul primului an, când se reproduc pentru prima dată, și peștii măsoară 50 mm și cântăresc 1,4—2,0 g. În acvarii maturitatea sexuală este atinsă la zece luni. Raportul între sexe. Masculii sunt ceva mai mulți (54-63 %) în majoritatea populaților. Perioada de depunere a icrelor. Depun icrelor de obicei
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
la zece luni. Raportul între sexe. Masculii sunt ceva mai mulți (54-63 %) în majoritatea populaților. Perioada de depunere a icrelor. Depun icrelor de obicei primăvara devreme, în martie-aprilie, atunci când când temperatura apei ajunge la 12.5—16.5 °C. Acest pește se reproduce în toată viața lui odată sau de două ori. Numărul de icre. Numărul de icre, depuse de o femelă este de 241- 2528, în medie 1626. După Berg (1948) numărul de icre, depuse de femele, ce măsoară 82-104
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
eclozare, uneori chiar mai mult. În timp ce păzește cuibul femela prezintă un comportament teritorial. Hrănirea nu este limitată în acest timp. Un parazit specific al țigănușului este viermele lat "Gyrodactylus slovacicus" din clasa "Monogenea". Răpitorii țigănușului sunt insectele mari de apă, peștii răpitori și păsările care se hrănesc cu pești. Importanța economică a acestui pește este foarte redusă: carnea este mediocră, iar cantitățile prinse, mai mult de femei și copii, sunt mici. În timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
femela prezintă un comportament teritorial. Hrănirea nu este limitată în acest timp. Un parazit specific al țigănușului este viermele lat "Gyrodactylus slovacicus" din clasa "Monogenea". Răpitorii țigănușului sunt insectele mari de apă, peștii răpitori și păsările care se hrănesc cu pești. Importanța economică a acestui pește este foarte redusă: carnea este mediocră, iar cantitățile prinse, mai mult de femei și copii, sunt mici. În timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Hrănirea nu este limitată în acest timp. Un parazit specific al țigănușului este viermele lat "Gyrodactylus slovacicus" din clasa "Monogenea". Răpitorii țigănușului sunt insectele mari de apă, peștii răpitori și păsările care se hrănesc cu pești. Importanța economică a acestui pește este foarte redusă: carnea este mediocră, iar cantitățile prinse, mai mult de femei și copii, sunt mici. În timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ natural, atunci când era prins în
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
mediocră, iar cantitățile prinse, mai mult de femei și copii, sunt mici. În timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ natural, atunci când era prins în număr mare. Se folosește ca pește de acvariu, fiind comercializat. Se pescuiește prin mocirle cu coșurile și la cotețe; iarna, sub gheață, cu vârșa deasă (Băcescu). Cerințe pentru creșterea în acvarii: necesită bazine individuale de cel puțin 75-100 litri, cu fund mâlos - nisipos, dens plantate cu
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
disponibil în comerțul teraristic. Țigănușul fiind o specia acidofilă necesită un adaus de extract de turbă în apă pentru scăderea nivelului pH-ului sau dispunerea de substrat de pământ de turbă nefertilizat. Adulții pot fi hrăniți cu furaj concentrat pentru pești răpitori, de granulație adecvată și cu conținut ridicat în proteine. Alevinii se pot hrăni cu crustacee vii ("Daphnia pulex", "Artemia salina") la câteva zile după ecloziune și ulterior cu același tip de furaj pentru adulți, la granulația adecvată. Țigănușul figurează
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]