45,023 matches
-
LANSARE GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR. 7 - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE ORA 20.00 CAPETE ÎNFIERBÂNTATE. 13-15 IUNIE 1990 MARȚI 30 SEPTEMBRIE ORA 20.00, TEATRUL LUNI DE LA GREEN HOURS ÎN SFÂRȘIT Documentar de Vlad Andrei Gherghiceanu (Durata: 14 min.) SubPĂMÂNT. VALEA JIULUI DUPĂ 1989 LUNI 6 OCTOMBRIE ORA 20.00, TEATRUL LUNI DE LA GREEN HOURS DUPĂ TRAIAN ȘI DECEBAL LUNI 13 OCTOMBRIE ORA 20.00, TEATRUL LUNI DE LA GREEN HOURS ÎN SFÂRȘIT Documentar de Vlad Andrei Gherghiceanu (Durata: 14 min.) SubPĂMÂNT
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
JIULUI DUPĂ 1989 LUNI 6 OCTOMBRIE ORA 20.00, TEATRUL LUNI DE LA GREEN HOURS DUPĂ TRAIAN ȘI DECEBAL LUNI 13 OCTOMBRIE ORA 20.00, TEATRUL LUNI DE LA GREEN HOURS ÎN SFÂRȘIT Documentar de Vlad Andrei Gherghiceanu (Durata: 14 min.) SubPĂMÂNT. VALEA JIULUI DUPĂ 1989 MARȚI 14 OCTOMBRIE ORA 20.00, TEATRUL LUNI DE LA GREEN HOURS CAPETE ÎNFIERBÂNTATE. 13-15 IUNIE 1990 ADRESE: UNATC, Sala Octavian Cotescu, Palatul Național al Copiilor: Bd. Tineretului 8-10 Teatrul LUNI de la Green Hours: Calea Victoriei 120 Contact rezervări
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
Survivors of the Holocaust în România) 1.00 pm Break 2.30 pm Arnold Schlachter: Changing Identity. The German Minority în Interwar România Jelena Steigerwald: Concepts of Memory culture - a critical approach 5.00 pm Break 7.00 pm Film: Valea Plângerii // Vally of Sights (România 2013, 55 min) Film screening and debate with director Mihai Leaha 18th October Memory politics of fascism and Holocaust în România 11.00 am Veda Popovici: Disavowing the Non-white self. A short history of the
Nationalism, fascism and the Holocaust in Romanian History – a critical approach International Workshop from the 16th to the 20th October 2014 in Bucharest () [Corola-website/Science/295793_a_297122]
-
pentru capitalul contemporan. În mass media cu distribuție largă, sunt(em) de cele mai multe ori prezentați drept niște inadaptați la realitățile curente. Situația se reproduce parțial și în cercuri mai restrânse și presupus mai progresiste. Cum interesul meu pentru comunitățile din Vale a devenit treptat și unul de cercetare, am căutat activ inițiative academice, jurnalistice sau documentaristice în care să văd reflectată măcar parțial realitatea pe care o cunoșteam. Proiecte care să fie interesate de mai mult decat imagini statice, de stereotipul
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
istorice consemnate deja în istoria “oficială” precum grevele, accidentele din mine, mineriadele, disponibilizările intersectate cu momente private, bucăți din viața de zi cu zi și o multitudine de trăiri afective, piesa aduce o contribuție la înțelegerea complexității istoriei recente a Văii Jiului. Performarea narativelor locuitorilor prin intermediul corpurilor actorilor, cu cuvinte, mișcări, gesturi, ritmuri și un decor minimal încărca poveștile cu emoționalitate. Vibrațiile afective înscrise în povești dau putere acestora, le fac memorabile și deci mai rezistente la ștergere, la uitare. [caption
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
adevăruri trăite mai degrabă decât a unui adevăr istoric aduce o contribuție semnificativă tocmai la astfel de lupte asupra conturării istoriei recente în spațiul românesc. Prin forță performativă a acestui demers artistic, amintirile individuale și memoria colectivă a comunităților din Vale scurtcircuitează adevărul istoric dominant, deschid posibilitatea completării acestuia cu perspectiva unor colectivități marginale(izate). Evenimentele capătă înțelesuri multiple, nume, fete, dimensiuni: disponibilizările sunt momente de confuzie profundă, înconjurate de zvonuri și nesiguranță; viață după accidentele din mine este un proces
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
modul în care este percepută Valea Jiului, spectacolul creează posibilitatea ca reprezentări diverse ale vieții și ale dificultăților comunităților să iasă la suprafață și să se articuleze pe discursul istoric. Poveștile de viață performate oferă temporar o voce unor oameni din Vale, iar protagoniștii recapătă, cel puțin pentru acele momente, controlul asupra poveștii lor. Cei care se recunosc în ele se fac auziți și se angajează în discuție, chiar dacă sunt în public, cum s-a întâmplat în cazul unora dintre reprezentațiile din
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
performance-ul Ficțiune de la Teatrul Spălătorie</b>, Ion Borș, actor și simultan șofer pe cursa de Italia, ne-a oferit câteva indicii, mulțumită celei de-a doua munci a șoferilor de cursă înșiși, care rămân peste weekend în zona Tor di Vale a Romei ("rebotezata "trali-vali") și se ocupă cu organizarea coletelor și a banilor trimiși. Din Moldova vin vin, semințe anti-stress, hrișca, pufuleți Cristinuța și un pieptene; din Italia vin paste, electrocasnice și bani. Anumite lucruri au devenit nume, au puterea
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
de workshop-uri (precum cel la care am asistat, organizat de compania Motus), spectacole, dezbateri, prezentări, proiecții de filme (chiar și pe subiectul Roșia Montana), concerte și alte evenimente și solidarizări. Există inclusiv evenimente dedicate copiilor, cum este Valle dei ragazzi (Valea copiilor). Se organizează de asemenea tururi, ghidate de ocupanți, în teatru, care prezintă istoria și prezentul Teatro di Valle. Așa cum susține și site-ul TVO, “după 14 iunie, atitudinea defensivă s-a transformat într-un act constituent performativ: adunări publice
Cum ajungi să dormi într-un teatru ocupat? Teatro di Valle Ocupato (Roma) () [Corola-website/Science/295622_a_296951]
-
de ideile socialiste și mobilizați de scumpirea traiului, muncitorii din mai multe orașe industriale au declarat greva. Astfel, aproximativ 25.000 de ceferiști au intrat în grevă în mai 1919, iar două luni mai târziu, 25.000 de petroliști din Valea Prahovei încetau lucrul. Ministerul de Interne consemna că în primăvara anului 1920 numai în București aveau loc 50 până 60 de greve pe zi. Lupta muncitorilor a culminat în octombrie 1920, când 400.000 de angajați din industrie și transporturi
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
statutul de victime ale Holocaustului. Însă suferințele lor sunt mai puțin prezente în cultura memoriei. În acest sens, există diverse proiecte și inițiative care susțin demersurile supraviețuitorilor de a primi despăgubiri și de a da glas poveștilor lor, precum filmul Valea Plângerii sau proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria.</i> Pe 22 iunie 1941, Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică, declanșând un război distrugător. La așa-numita „Operațiune Barbarossa” au participat peste 4 milioane de soldați ai Axei (Axa Roma-Berlin-Tokyo
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
au fost stabiliți în estul Transnistriei, pe malul Bugului, în raioanele Baltă, Berezovka, Golta și Otchakov. Situația din aceste regiuni era foarte grea. Primii romi ajunși acolo și-au construit singuri colibele. „Acolo când am oprit la Moldovka, pe o vale mare așa, vara a fost, n-a fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună jumate. Și au venit și ne-au luat caii, ne-au luat căruțele și ne-au
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună jumate. Și au venit și ne-au luat caii, ne-au luat căruțele și ne-au lăsat pe câmpuri. [...] La Moldovka acolo, pe valea aia, au murit acolo...că șoarecii. [...] Acolo am stat la bordeie, fără coș, fără lumină, fără apă. Mi-a murit o soră mai mare ca mine, a avut o fetiță de vreo 12-13 ani și s-au luat în brațe
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
și a murit pe câmp acolo.” (Margareta Adam) „Am stat acolo [satul Moldovka în Transnistria] vreo luna de zile. Ei ne făceau bordeie în timpul ăsta, cât am stat noi acolo, mai departe, la o sută și ceva de kilometri de la Valea Plângerii. Ne-au băgat acolo în bordeie. Aia care au rămas afară...s-a terminat, au murit. Morți! De viscol, de frig, de foame.” (Mihai Istrate) În timpul deportării, romilor nu li se permitea să aibă asupra lor lucruri personale, iar
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
bază de date să fie folosită pentru cercetare și proiecte educaționale care să contribuie la o mai bună înțelegere a romilor și a istoriei lor, și să reducă intoleranță față de romi. Istoricul Petre Matei a fost consilierul științific pentru filmul Valea Plângerii, produs de Mihai Andrei Leaha, care este de asemena voluntar în proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria. Regizorii Mihai Andrei Leaha, Andrei Crișan și Iulia Elenă Hossu au mers în Transnistria și Ucraina pentru realizarea documentarului. Filmul are
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
the Bug River în the counties of Baltă, Berezovka, Golta and Otchakov. The situation în these regions was very harsh. The first Romă hâd to set up their huts by themselves. „Acolo când am oprit la Moldovka, pe o vale mare așa, vara a fost, n-a fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună jumate. Și au venit și ne-au luat caii, ne-au luat căruțele și ne-au
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună jumate. Și au venit și ne-au luat caii, ne-au luat căruțele și ne-au lăsat pe câmpuri. [...] La Moldovka acolo, pe valea aia, au murit acolo...că șoarecii. [...] Acolo am stat la bordeie, fără coș, fără lumină, fără apă. Mi-a murit o soră mai mare ca mine, a avut o fetiță de vreo 12-13 ani și s-au luat în brațe
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
și a murit pe câmp acolo.” (Margareta Adam) „Am stat acolo [satul Moldovka în Transnistria] vreo luna de zile. Ei ne făceau bordeie în timpul ăsta, cât am stat noi acolo, mai departe, la o sută și ceva de kilometri de la Valea Plângerii. Ne-au băgat acolo în bordeie. Aia care au rămas afară...s-a terminat, au murit. Morți! De viscol, de frig, de foame.” (Mihai Istrate) During the deportation, the Romă were not allowed to carry personal belongings and
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Nezahualcóyotl a murit cu douăzeci de ani înainte de sosirea lui Columb pe plajele Americii. Era regele din Texcoco, în marea vale a Mexicului. Aici și-a făcut auzită vocea: Se rupe, chiar dacă e aur, Se sparge, chiar dacă e jad, Se rupe, deși e pană de quetzal. Aici nimeni nu va trăi pentru totdeauna. Chiar și principii au venit pentru a muri
7 IUNIE. REGELE POET (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295894_a_297223]
-
casă socială măcar! [Sabina] Să nu mai fie prea multe proiecte... [Adina] Că sunt foarte multe proiecte care nu-s câștigate. Cum se zice, că era vorba că din Partidul Romilor că.. ne mută, că... [Sabina] ...că ne duce în Valea Chintăului mai departe că... acuma se fac mai multe proiecte din câte am auzit, o să să facă la noi un parc mai mare ceva de genu... dar eu vreau să mă mute de-acolo! [...] [Adina] Măcar de vreo două camere
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
de Valer Simion Cosma Dacă ne gândim la tematica aleasă pentru această ediție a ”Conferințelor de vară de la Telciu”, cred că cu greu se poate găsi o locație mai potrivită decât acest sat de pe Valea Sălăuței. În acest sens o să înșir câteva argumente care-mi vin degrabă în minte. Un prim argument, de ordin istoric, ar fi faptul că Telciu reprezintă una dintre comunele militarizate de către administrația habsburgică în a doua jumătate a secolului al
Despre modernizare și decolonizare la Telciu () [Corola-website/Science/295942_a_297271]
-
care-mi vin degrabă în minte. Un prim argument, de ordin istoric, ar fi faptul că Telciu reprezintă una dintre comunele militarizate de către administrația habsburgică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Iar acest proces de militarizare a văii Someșului a avut o importantă dimensiune colonizatoare, în sensul transformării ”bunilor sălbatici” de la periferia estică a monarhiei, în cetățeni loiali și utili Imperiului Habsburgic. Urmele acestui proces se pot vedea atât în păstrarea vechiului slogan grăniceresc ”Virtus Romana Rediviva” în
Despre modernizare și decolonizare la Telciu () [Corola-website/Science/295942_a_297271]
-
se știe în Africa și în America indigenă, familia ta este satul tău întreg, cu toți viii și morții. Iar rubedeniile tale nu sunt doar oamenii. Familia ta îți vorbește și în trosnetul focului, în murmurul apei care curge la vale, în respirația pădurii, în vocile vântului, în furia tunetului, în ploaia care te sărută și în cântecul păsărilor care îți salută pașii.
11 AUGUST. FAMILIA. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295965_a_297294]
-
-se de-a dreptul. - Numai în sus să n-o iau, mai spuseomul nostru, acolo nu mai e capăt!" Tornada Mai întîi s-a prezis cutremur, dar n-a fost decît potop de ploaie, încît au luat-o casele la vale, călare pe viitură. Pluteau pe coama valului albii și blide și scoare, copaci, capre și găini moarote, saltele, și cîini, și pisici. Bătrînii stăteau temători, dar împăcați pe prispă, părea că s-a ciuruit căldarea cerului, o dată pentru totdeauna, stăteau
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
ca îngerii, ca liliecii peste cîmp, prin dreptul turnului bisericii, cu mioare cu tot. Mare noroc că n-am luat-o în altă parte, ci am aterizat, șleampezi și frînți, cu capetele răsucite la spate și gurile strîmbe, drept în Valea Seacă și-acolo așa am rămas.
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]