38,221 matches
-
fiind condamnat la șase luni de serviciu în folosul comunității. Un alt aspect important al verdictului a fost acela ce stipula faptul că lui Brown îi este interzis să se mai apropie de Rihanna. În primăvara anului 2009 Rihanna a colaborat cu Jay-Z și Kanye West, rezultând piesa „Run This Town”, care a câștigat prima poziție în clasamentul UK Singles Chart. La scurt timp Rihanna și-a schimbat înfățișarea, adoptând o frizură și un aspect întunecat, fapt surprins într-unul dintre
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
Vogue" Italia. Ulterior, pentru a promova cântecul „Run This Town”, interpreta a avut un recital împreună cu Jay-Z și West la câteva emisiuni din S.U.A, dar și în arena Madison Square Garden din New York. Pe parcursul anului 2009 Rihanna a colaborat cu diferiți interpreți și producători, pentru a lansa cel de-al patrulea album de studio din cariera sa. Printre colaboratorii săi se numără Akon, Ne-Yo, Justin Timberlake și Slash. Discul a fost lansat la nivel internațional pe 23 noiembrie 2009
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
a determinat-o pe Rihanna să pornească un nou turneu mondial de promovare. Albumul "Rated R" a primit recenzii favorabile din partea criticilor și a ocupat poziții înalte în clasamentele de specialitate din întreaga lume. În vara anului 2010 Rihanna a colaborat cu rapperul american Eminem în vederea înregistrării unui disc single intitulat „Love the Way You Lie”, compoziție care a câștigat prima poziție în prestigiosul clasament "Billboard" Hot 100. De asemenea, „Love the Way You Lie” a fost unul dintre cele mai
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
și „What's My Name?” (în colaborare cu rapperul canadian Drake). Ambele compoziții au cucerit cea mai înaltă poziție în clasamentul Billboard Hot 100, invers proporțional cu data lansării, stabilind astfel un nou record. La începutul anului 2011, Rihanna a colaborat cu Nicki Minaj pentru piesa „Fly” și cu Kanye West pentru piesa „All of the Lights”. De asemenea, de pa albumul „Loud” au mai fost promovate „S&M” și „Man Down” care au devenit șlagăre și în România și mai
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
elementele muzicii hip hop. Albumul de debut al Rihannei îi are ca producători pe Evan Rogers și Carl Sturken, persoane care au creat șlagărul „Pon de Replay” și au ajutat-o să se lanseze în domeniul muzical. Ulterior interpreta a colaborat cu cei doi pentru a produce cel de-al doilea album de studio, însă stilul muzical abordat a diferit, contribuțiile echipei Stargate și ale cântărețului Ne-Yo aducând influențe R&B puternice. Pentru a produce albumul "Good Girl Gone Bad" interpreta
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
și să se alăture coaliției VHS. Philips a dezvoltat un disc laser (CD) pentru vânzarea filmelor, însă i-a întârziat lansarea de teamă să nu acapereze piața și să nu eclipseze vânzările aparatului video de înregistrat. Mai târziu, Philips a colaborat cu MCA pentru a lansa prima reclamă cu discul laser. În 1982, Philips a început colaborarea cu Sony pentru a lansa compact discul; acest format a evoluat de la CD-R, la CD-RW, DVD și, mai târziu Blu-ray, pe care Philips și
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
dirijor asistent. În februarie 1988, debutează oficial cu „Maria Stuarda” (Gruberova, Baltsa, Araiza) și devine dirijor rezident în cadrul Abbado, ca director muzical. Până în anul 1991, dirijează la Operă din Viena un repertoriu extins, de la Mozart, la Alban Berg. La Viena, colaborează cu unii dintre cei mai mari cântăreți ai lumii: Luciano Pavarotti (Un ballo în maschera), Jose Carreras (Carmen), Thomas Hampson, Gundula Janowitz, Hermann Prey (Le Nozze di Figaro), Ruggero Raimondi, Agnes Baltsa (L'Italiana în Algeri), Hildegard Behrens (Wozzeck), Eva
Ion Marin () [Corola-website/Science/309092_a_310421]
-
Norman, Cecilia Bartoli, Placido Domingo, Angela Gheorghiu, Margaret Price, Renee Fleming, Cheryl Studer, Samuel Ramey, Dimitri Hvorostovsky, Elina Garanca, Jonas Kaufmann, Ruggero Raimondi, Roberto Alagna, Piotr Beczala, Kathleen Battle, Katia Riciarelli, Waltraud Meier, Peter Seiffert. Producătorii cu care acesta a colaborat includ: Giorgio Strehler, Român Polanski, David Poutney, Jean Pierre Ponnelle, David Hockney, Elijah Moshinsky, Nicolas Joel, Jerome Savary, Francesca Zambello, Harry Kupfer, Kirill Serebrenikov. Fără a urmări vreodată posturi permanente, în activitatea de dirijor invitat a lui Ion Marin se
Ion Marin () [Corola-website/Science/309092_a_310421]
-
că și o marcă a Cash Money. Oricum, de la sfârșitul lui 2007, Lil Wayne declară că a demisionat din management-ul ambelor case de discuri și că a predat conducerea Young Money lui Cortez Bryant. În 2006, Lil Wayne a colaborat cu rapper-ul Birdman pentru albumul "Like Father, Like Son", al cărui single, "Stuntin' Like My Daddy", a atins locul 21 în "Billboard" Hoț 100. În locul unui următor album solo, Lil Wayne și-a atins audiență printr-o serie de
Lil Wayne () [Corola-website/Science/309085_a_310414]
-
decid să utilizeze autonomia institutională, majoritatea provinciilor le dau puterea de a stabili forma de guvernământ, prin adoptarea "Cartei Orgánica" sau "Cartei Municipale" cu caracter de instituție municipală. Această structură administrativă este foarte dinamică și are scop dublu: de a colabora în descentralizarea statului (Federalismul Argentinei se ia la nivel municipal) și de a promova colonizarea teritoriilor virgine, în cazul în care așezările create vor servi drept bază în crearea ulterioară a comitetelor municipale sau comisii de promovare detașate de cele
Politica Argentinei () [Corola-website/Science/309105_a_310434]
-
11 iunie, 1910, Saint-André-de-Cubzac, departamentul Gironde, Franța; d. 25 iunie 1997, Paris) a fost un ofițer francez de marină, explorator al vieții subacvatice în domeniul oceanografiei, fotograf, producător de filme și inventator de aparate submarine. A fost de asemenea redactor, colaborând cu scriitori precum (deasemenea marinar și explorator, primul său mentor), , (arheolog submarin), , (biologi), care a devenit cunoscut în întreaga lume în calitate de comandant al navei Calypso. Fiu al lui Daniel Cousteau, avocat internațional și al lui Elisabeth Cousteau, nepot al unui
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
postul de radio 2M+, apoi prezintă o emisiune alături de Cristin Tocan. are la activ mai multe emisiuni de televiziune, cum ar fi: "Bună Dimineața România" alături de Mircea Badea (în 1994 pe Tele 7abc), ca mai apoi cei doi să mai colaboreze odată în 1997, lucrând pentru Antena 1 la emisiunea matinală "Dimineața devreme". În aceeași perioadă realizează alături de Mircea Badea o emisiune de week-end numită "Teo & Mircea Show". În 2001 Teo merge la ProTV unde realizează de-a lungul anilor mai
Teo Trandafir () [Corola-website/Science/309207_a_310536]
-
a operei lui Lucian Blaga, ea s-a implicat puternic, în special în perioada după 1990, în munca de recuperare și valorificare a operei poetului. A contribuit la editarea romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron și a colaborat cu monograful Ion Bălu la redactarea celei mai complete biografii, în patru volume, Viața lui Lucian Blaga. De asemenea, a coordonat publicarea ediției critice a operei complete a lui Lucian Blaga. Dorli Blaga a scris și un volum de memorii
Dorli Blaga () [Corola-website/Science/309204_a_310533]
-
au primit premii Grammy. O compilație de hituri, "The Singles 1992-2003", care include și o preluare după succesul formației Talk Talk, „It's My Life”, a fost lansat în 2003, având vânzări medii. În afara activităților cu No Doubt, Stefani a colaborat cu Moby pentru cântecul „South Side” și cu Eve pentru „Let Me Blow Ya Mind”, pentru care a și câștigat un premiu Grammy în 2002 la categoria „Cea mai bună colaborare rap”. Stefani s-a lansat solo, într-o carieră
Gwen Stefani () [Corola-website/Science/309199_a_310528]
-
single cu videoclip, 3 piese : "În mintea mea", "O mie de gânduri", "Peste sufletul meu" ; Pentru „În mintea mea” formația este nominalizată la Romanian Music Awards 2004, la categoria cel mai bun debutant.Arhivă prafinochi.com în același an, PIO colaborează cu Dana Nalbaru pentru albumul "Zbor" și compun și o piesă împreună,intitulată "Orașul".Dana - Zbor În 2005, Praf în ochi sunt nominalizați în cadrul evenimentului "MTV Romanian Music Awards" la categoria "Best Rock". În 2006 trupa își încetează activitatea, Lazăr
Praf în Ochi () [Corola-website/Science/309230_a_310559]
-
se alătură unei noi trupe rock pe nume "Zero", Ionuț Adrian Radu compune pentru diverși artiști din România și începe o carieră solo cu numele de "John Puzzle", Tibi Topor își deschide un studio de producție muzicală în Constanța și colaborează de asemenea cu diverși artiști de renume din România. În 2009, Tibi Topor și Ionuț Adrian Radu recrutează un nou membru, pe Ștefan Marin la chitară și anunță revenirea trupei pe planul muzical românesc. În același an, cei trei îi
Praf în Ochi () [Corola-website/Science/309230_a_310559]
-
în regia Cătălinei Buzoianu. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare inspirată a actriței cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul "Pelicanul", după August Strindberg (1994), montat într-un spațiu neconvențional (un depozit al Sălii Dalles). În 1998 a colaborat la Teatrul Nottara cu regizorul Alexandru Dabija în spectacolul "Lungul drum al zilei către noapte (E. O'Neill), fiind nominalizată mai apoi la Galele UNITER pentru cel mai bun rol principal feminin. După 2000 apare mai rar pe scenă, fiecare
Valeria Seciu () [Corola-website/Science/309227_a_310556]
-
unei firme de negoț și împrumut de bani. Marmorosch își începuse activitatea de zaraf și cămătar în anul 1848 în București, într-o casă dintr-un șir de mici prăvălii din străzile Băcani și Blănari. Până în anul 1857, J. Marmorosch colaborase strâns cu cumnatul său Jacob Löbel, cel care, în 1865, a reușit să convingă conducerea Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol (controlată de capitalul englez și francez) să înființeze o sucursală la București sub denumirea de „Banque de Roumanie”. În anul
Mauriciu Blank () [Corola-website/Science/309240_a_310569]
-
noua clădire oferă un spațiu de învățământ ce dublează spațiul anterior. Studenții vor putea opta după anul I pentru specializările pe care facultatea le va oferi pentru studiu. Cercetarea aplicată este reprezentată de cele cinci centre de cercetare, în care colaborează profesori, masteranzi și doctoranzi: Centrul de Studii Europene asupra Ocupării Forței de Muncă și Politicilor Sociale, Centrul de Cercetare a Structurilor și Proceselor Sociale, Centrul de Geopolitică și Antropologie Vizuală, Centrul pentru Vârsta a Treia, Centrul de Studii Media și
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
cu litere chirilice, de Mario Roques (1925), iar apoi integral, în transcriere interpretativă, de Viorica Pamfil (1968) și de Vasile Arvinte, Ioan Caprosu și Alexandru Gafton (2005). În prefață se arată că traducerea se datorează episcopului Mihai Tordași, care a colaborat cu patru cărturari din Banat și Hunedoara: Aceștia ar fi tălmăcit o parte mai mare a "Vechiului Testament", din care nu s-au păstrat decât primele două cărți. Cheltuielile de tipărire au fost suportate de către nobilul maghiar Ferenc Geszti din
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
ultima stagiune: 1992-1993; ultima premieră: "Teatrul comic" de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992). A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu. Numele său este legat de montări celebre: "Clipe de viață", "D-ale carnavalului", "Elisabeta I", "Victimele datoriei", "Puricele în ureche", "Azilul de noapte", "Hedda Gabler", "Interviu
Gina Patrichi () [Corola-website/Science/310528_a_311857]
-
a fost gândită să declanșeze o lovitură de stat care să răstoarne regimul nazist și să scoată Germania din război. Rezistența germană a fost formată din câteva mișcări separate, care au reprezentat diferite segmente ale societății germane și care au colaborat numai sporadic, sau nu au avut niciun fel de contacte între ele. Una dintre ramurile mișcării de rezistență a fost formată din organizațiile social-democraților (SPD) și comuniștilor (KPD), ale căror partide au fost scoase în afara legi. Aceste rețele pot fi
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
de Leopold Trepper, un agent al NKVD intrat în Germania încă din octombrie 1941. Acest grup făcea rapoarte către serviciile secrete sovietice cu privire la concentrările de trupe germane, atacurile aeriene asupra Reichului, producția germană de război și livrările de combustibil. A colaborat cu organizațiile rezistenței franceze de orientare comunistă. Agenții au reușit la un moment dat să pună sub ascultare liniile telefonice ale Abwehr-ului din Paris. Trepper a fot arestat în cele din urmă și grupul lui a fost distrus în primăvara
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
activității mișcării de opoziție din aparatul de stat. Popitz nu era singurul care spera că va avea sprijinul lui Himmler pentru o lovitură de stat. Heinz Höhne, biograful lui Canaris, a sugerat că șeful spionajului german și Himmler ar fi colaborat pentru asigurarea unei schimbări de regim. Himmler știa despre adevăratul nivel al dezvoltării opozițiie mai multe cecât oricare dintre conspiratori. Dacă opozanților li se părea că poporul german crede în continuare în Hitler, indiferent de situația dezastruoasă din economie și
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
de Electronică din Cluj, luîndu-și licență în . Din 1983 este programator la Oficiul de Calcul Romtelecom Albă. Debutează publicistic în 1987 cu proza în revistă "Vatra". Debutul editorial are loc în volumuj colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende". "Discobolul". După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proza: Din nou despre dragoste (Ed. Dacia, 1991), în absența unui personaj secundar (Ed. Calende, 1993), Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Penultimul
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]