38,836 matches
-
în Australia lipsesc multe grupuri de mamifere placentare, care sunt comune pe alte continente (Carnivora, artiodactyls, chițcani, veverițe, lagomorfe), deși au lilieci indigeni și rozătoare, care au ajuns mai târziu. Mamiferele placentare au evoluat în Eurasia și au făcut să dispară marsupialele și monotremele oriunde s-ar răspândi. În Australasia nu au ajuns decât recent. Acesta este motivul simplu de ce Australia are cele mai multe dintre marsupiale din lume și toate monotremele. Acest subiect care l-a preocupat atât pe Charles Darwin, cât
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
fi posibil ca o singură femelă gravidă să colonizeze o insulă, este mult mai probabil să fi fost un grup din aceeași specie. Combinația dintre deriva continentelor și evoluție poate explica ceea ce se găsește în fosile. Glossopteris este o specie dispărută de plante din Permian, de pe supercontinentul antic Gondwana. Fosilele glossopteris se gasesc în stratul Permian din Sud-Estul Americii de Sud, Africa de Sud, toată insula Madagascar, nordul Indiei, toată Australia, toată Noua Zeelandă, și risipite pe marginile de sud și de nord ale continentului Antarctica
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
revista Nature în 21 august 2014, Omul de Neanderthal a apărut în Europa și Asia în urmă cu 250000 ani, domina Europa în urmă cu 50000 ani, a început să conviețuiască cu Homo sapiens acum cca. 45000 ani și a dispărut complet în urmă cu aproximativ 41030 - 39260 ani. Autorii studiului consideră că dispariția neanderthalienilor a fost un proces influențat de mai mulți factori, printre cei mai importanți fiind limitarea resurselor naturale ca urmare a schimbărilor climatice.
Homo neanderthalensis () [Corola-website/Science/302129_a_303458]
-
a menținut autonomia doar până în 1831, când a fost anexat fără drept de apel de statul rus. Ducatul Varșoviei a fost doar unul dintre statele efemere care au fost înființate de Napoleon în timpul dominației franceze asupra Europei și care nu dispărut după înfrângerea împăratului. Totuși, înființarea sa la circa zece ani după a treia împărțire a Poloniei, care ștersese țara de pe harta politică a Europei, a dat noi speranțe patrioților care sperau să vadă renașterea națiunii poloneze. Chiar și după înfrângerea
Ducatul Varșoviei () [Corola-website/Science/302146_a_303475]
-
și șleahtici. Membrii șleahtei aveau datoria personală apere țara ("pospolite ruszenie"), și de aceea au devenit clasa privilegiată a regatului polonez. Șleahtic era persoana care se născuse într-o familie nobiliară, fusese adoptat de o asemenea familie, (această posibilitate a dispărut în 1633), sau fusese înnobilat de rege sau Seim pentru diferite motive (vitejie în luptă, servicii deosebite aduse statului, etc - dar aceasta era cea mai rară cale de a ajunge la statutul de nobil). Mulți nobili erau de fapt niște
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
cele ale familiilor Radziwiłł, Zamoyski, Poniatowski sau Lubomirski, rivalizau deseori cu proprietățile regelui și erau o puternică bază pentru puterea magnaților. Odată cu împărțirile Poloniei, magnații au obținut recunoașterea pozițiilor privilegiate pe care le doriseră atâta vreme. Egalitatea dintre șleahtici a dispărut, iar sistemul legal al împărțirii puterii a fost desfiintat, pentru a lăsa loc numai pentru privilegiile aristocrației, șleahta măruntă fiind tratată precum cetățenii de rând, iar în cazurile extreme, precum țărani. Toate privilegiile șleahtei au fost în cele din urmă
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
disponibile în mod curent și pentru telefoanele analogice, elimiându-se astfel avantajele ISDN-ului. Alt avantaj al telefonului ISDN este posibilitatea unor convorbiri simultane (un apel per canal B), util în cazul unor familii numeroase. Totuși și acest avantaj începe să dispară odată cu reducerea costurilor telefoniei mobile, făcând ISDN-ul o tehnologie neatractivă pentru utilizatorul casnic. Pentru o conexiune de date, în cazul unei linii analogice este nevoie de un modem, iar în cazul unei conexiuni ISDN este necesar un adaptor terminal
ISDN () [Corola-website/Science/302201_a_303530]
-
lor este aproape nul la naștere, devenind detectabili la vârsta de aproximativ 6 luni. Cresc apoi în ritm constant până la 8-10 ani, când ajung la titrul ce se va menține pe tot parcursul vieții adulte. Scad la bătrânețe, dar nu dispar. Este încă incertă calea prin care un organism care nu a luat niciodată contact cu antigenele de grup AB0 ajunge să sintetizeze acești anticorpi. Trei alele sunt implicate în determinismul genetic al sistemului AB0: I (sau A), I (sau B
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
a devenit un vis, aproape în 1992, mai departe în ceilalți ani. În 1992 multele SA-uri care trăiau din petrol nu au mai dorit să întrețină echipa și aceasta a renunțat la numele de Petrolul, luând numele altei echipe dispărute în 1948: FC Ploiești. Numele „Petrolul” a revenit în 1993, antrenor este numit Ion Marin, format ca antrenor la Flacăra Moreni. Acesta a reușit să aducă la Ploiești Cupa României în 1995, jucând împotriva Rapidului și reușind să câștige în urma
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
existență cu mamiferele care tocmai își făcuseră apariția, o erupție vulcanică de mari proporții, un meteorit care a lovit Terra... Însă, la o analiză atentă, nici una dintre aceste teorii nu lămurește pe deplin misterul. Nu se poate explica de ce au dispărut dinozaurii, în timp ce alte animale, contemporane lor (rechini, broaște țestoase, crocodili) au supraviețuit. Așa că dispariția acestor animale care au stăpânit cândva planeta noastră rămâne în continuare o enigmă. Unele rase de dinozauri erau carnivore - teribile animale de pradă, ca, de exemplu
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
era mai mare decât un câine. Se hrănea cu ouăle altor dinozauri. Grație rapidității sale, fugea de îndată ce fura oul. Pterodactylul era o altă reptilă zburătoare, dotată cu aripi, dar nu avea pene. Era un prădător destul de agresiv. Toate aceste creaturi, dispărute de mult, au fost făcute din nou să se miște, dar, din fericire, numai pe pelicula de film, de unii cineaști cu fantezie. Cel mai recent film populat cu dinozauri este binecunoscutul “Jurassic Park”.
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
́мирско-Су́здальская Русь) a fost unul dintre cele mai importante cnezate care au apărut după destrămarea Rusiei Kievene, în secolul al XII-lea fiind cel mai puternic stat al slavilor răsăriteni până în secolul al XIV-lea, când a dispărut, devenind parte a Cnezatului Moscovei. Cnezatul Vladimir-Suzda este considerat ca fiind leagănul limbii Rusiei Mari și a naționalității ruse. Principatul a ocupat un teritoriu întins în partea de nord-est a Rusiei Kievene, având ca granițe (aproximative) râurile Volga, Oka și
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
creatura singură, fără ajutorul Său, nu va izbuti niciodată să își poarte de grijă. Această purtare de grijă cuprinde mai multe aspecte foarte importante. Astfel, există o creație continuă, prin care Dumnezeu ține lumea în existență - pentru că altfel aceasta ar dispărea, fiind creată din nimic. În același timp, Dumnezeu conlucrează cu Creația Sa, și în mod special cu ființele raționale, îngerii și oamenii, atât pentru a-i ajuta să-și satisfacă nevoile imediate, cât și pentru a-i ajuta să se
Proniere () [Corola-website/Science/302512_a_303841]
-
ale Imperiului Otoman, și nu s-au mai întors. În timpul conflictului, mai multe clădiri și centre culturale musulmane au fost distruse. O bibliotecă mare cu cărți turcești vechi din Tărnovo a fost arsă în 1877. Multe moschei din Sofia au dispărut, șapte dintre ele fiind distruse într-o noapte din decembrie 1878 când o furtună a mascat sunetele exploziilor puse la cale de armata rusă. Și populația creștină a avut de suferit, mai ales în primele faze ale conflictului, când mare
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
cu care începe o relație strânsă de prietenie între ele pentru multă vreme. Mimi este interpretată de Dana Rogoz. Personajul e interpretat de Dana Rogoz.În serial Suzana Curcă pleacă în America pentru a deveni star de cinema așa a dispărut din serial.Mimi s-a mutat în apartamentul fetelor (Roxana și Adina) după plecarea mamei ei.Mimi era genul de fată fără viitor dar totul s-a schimbat după ce Suzana a plecat.Ea a dat la facultatea de actorie și
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
alți corbi. Sunetele înregistrate includ strigăte de alarmă, de urmărire sau de zbor.Printre cele non-vocale sunt vâjâitul aripilor și pocnetele ciocului. Aceste bătăi și ciocănituri au fost întâlnite mai des la femele decât la masculi. În caz că un membru a dispărut, sunetele sunt folosite de partenerul său pentru a-l încuraja să se reîntoarcă. Creierul corbilor este unul dintre cele mai mari creiere ale păsărilor. Concret, hyperpallium-ul este mare. Pentru o pasăre au capacitatea de a rezolva probleme, precum și alte procese
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
Moscova, au început să vadă (...) Maică-mea a dat la Medicină, tata la Franceză. Au fost chemați atunci de secretarul general al P.C.d.R. de la Moscova - care era pe vremea aceea, până în ’41, când a venit Ana Pauker, Boris Ștefanov. A dispărut și el după aceea, în împrejurări ciudate. I-a preluat pe ai mei și a insistat să lucreze la Radio "Moscova". Mama pe post de crainic, tata ca redactor”. După revenirea în România, în martie 1948, Leonte Tismăneanu a fost
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
literatură ca elev. După terminarea liceului s-a înscris la Conservatorul ieșean și, pentru un timp, la Facultatea de Drept; devine pedagog la Liceul Internat pentru a-și asigura situația materială. Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire de critică socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au
Victor Ion Popa () [Corola-website/Science/302600_a_303929]
-
Idee des Rechts"). Aici este necesară și definirea "modului de a duce un război" ("Hegung des Krieges"). Pentru Schmitt "minimul etic al ideii de drept" ("Das ethische Minimum der Rechtsidee") este principiul de "reciprocitate" ("Gegenseitigkeit"), care nu ar trebui să dispară niciodată în cazul unui război. Conform acestui principiu, orice beligerant trebuie să-i recunoască inamicului aceleași drepturi cu cele a căror recunoaștere o pretinde pentru el însuși. Contextul istoric în care Schmitt și-a început activitatea a fost perioada interbelică
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
rămase își păstrau în întregime prerogativele, pe când statele învinse făceau obiectul unor intervenții destabilizatoare a suveranității lor nominale, sub formă de sancțiuni, de embargouri, de supraveghere internațională a datoriei externe și de intervenții punitive pentru neconformare. Drept consecință, începe să dispară deosebirea anterioară dintre război și pace, dintre soldați și ne-combatanți, dintre beligeranți iar ordinea internațională rezultată reflectă din ce în ce mai mult modul controversat în care toți acești termeni sunt utilizați. Schmitt mai susținea că, după primul război mondial, a devenit evident
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
al lui Schmitt nu a fost încă creat. Schmitt întrevede, în principiu, trei posibilități de realizare a unui asemenea nomos pentru întreg globul: Schmitt prognozează o dispariție a organizațiilor statale. În dispariția ordinii statelor suverane, Schmitt vede următorii factori: întâi dispar statele și apar subiecte noi de drept internațional. În al doilea rând războiul devine "ubicuu" adică omniprezent și permanent disponibil, și astfel și-ar fi pierdut caracterul convențional și limitat. Cum Schmitt constată apusul acestei ordini a statelor, se ridică
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
perfect aplicabil la Uniunea Europeană și raportul dintre Uniune și statele membre este descris perfect." În același timp, după analiza lui Schmitt, statele își pierd monopolul de a declara și a conduce războaie: "dreptul de a face război" ("ius ad bellum") dispare. De altfel, în noua ordine a lumii conflictele armate clasice nu mai au sens. Schmitt nu discută modul de rezolvare a conflictelor între superspații, dar după definiția lui, superspațiile nu reprezintă state mai mari, ci entități diferite. Astfel, raționamentul lui
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
nu reprezintă state mai mari, ci entități diferite. Astfel, raționamentul lui Schmitt care susține inevitabilitatea războaielor dintre state, nu se mai aplică la superspații. Schmitt nu analizează însă problema unor asemenea conflicte și nu specifică dacă în noul nomos, ele dispar din cauza stabilității mai mari a sistemului sau pentru alte motive, de exemplu, pentru că ar avea efecte distructive excesive. După Schmitt însă apar noi tipuri de războaie, datorite apariției a noi combatanți nestatali ca participanți la războaie. În centrul acestei noi
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
duc în mod paritar" ("paritätisch geführter Krieg"), pe baza unui princiu al reciprocității. Noul tip de dușmănie are un caracter ontologic sau intrinsec , iar noul tip de "război este dus în mod discriminatoriu" ("diskriminierend geführten Krieg"). În cadrul unui asemenea război, dispare caracterul de reciprocitate și inamicul este identificat pe baza unor definiții a dreptății și nedreptății. Într-un asemenea conflict total, se părăsește "sfera politicului" ("Sphäre des Politischen") - în care diferențele sunt negociabile - și se întră în "sfera teologiei" ("Sphäre des
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
mod diferit. Reglementările existente pentru un război convențional (cum sunt de pildă convențiile de la Geneva, care fac o distincție clară între combatanți și populația civilă) își pierd valabilitatea în cazul unui război total, din moment ce diferențierea clară între cele două grupuri dispare. Teoria despre generalizarea războiului de partizani a fost publicată de Carl Schmitt în 1963, înainte de războiul din Vietnam. La vremea publicării ea nu a generat foarte mult interes. Totuși, la 40 de ani după publicare ea apare ca a o
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]