35,699 matches
-
alt orizont de așteptare, propriu unor grupuri de tineri care-mi e contrar, marcat de gustul pentru deriziune și grotesc. Totul se raliază, evident ironic, unui limbaj mediatic actual și se termină printr-o scenă unde moartea Medeei devine accident urban și poliția interzice prin benzi lipite pe colțurile platoului accesul circulației. În fața unei asemenea versiuni mă simt "străin", ca în fața unor spectacole din Franța, și îmi asum neputința de a răspunde la aceste tratări bazate pe derizoriu și nevrotica nevoie
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
cărești a fost fondată în anul 2014 și este alcătuită din oamenii care au inițiat proiectul înființării primului parc natural urban din România. Membrii fondatori ai asociației șunt Cristian Lascu, geolog, speolog și fost redactor șef al revistei Național Geographic, Helmut Ignat, fotograf de natură și manager al Companiei Konica
Expo Foto Parc Natural Văcărești în Sun Plaza by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105974_a_107266]
-
media și comunicare, juriști. Ei și-au unit eforturile într-un cadru instituțional care le va permite coordonarea activităților de transformare a zonei într-un obiectiv urban dedicat protecției mediului, educației pentru natură și petrecerii sănătoase a timpului liber. www.parculnaturalvacaresti.ro
Expo Foto Parc Natural Văcărești în Sun Plaza by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105974_a_107266]
-
de români ar muri la un cutremur major. Inginer constructor, avertisment-sumbru Echipamente de salvare lipsă "Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare", sunt aspecte trecute la capitolul vulnerabilități. Impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
Avertisment teribil în caz de cutremur major. Inginer constructor, scenariu apocaliptic încă de anul trecut by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/105981_a_107273]
-
perioada 1924-1925. Un sensibil portret este semnat de Ștefan Dimitrescu în 1931-1932. Personajul este Lily (soția lui Ionel Teodoreanu) Căutările lui Ștefan Dimitrescu în regimul estetic aveau să se resfrângă asupra întregului spectru al creației sale. Dacă în cazul peisajului urban căuta simplitatea și proximitatea cu omul de rând, pictând târgurile și străduțele Iașului interbelic și portretul avea să fie elaborat prin aceeași prismă. Modelele sale sunt fie țărani, oameni simpli, tătari din Dobrogea sau prietenii apropiați, toți fiind zugrăviți într-
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
aceluiași fenomen. Mijloacele se schimbă mereu, prețul urmînd a fi plătit în continuare de oameni nevinovați. Vieți contra bani sau contra scopuri politice scăpate din marja negocierilor. Consecința: un sentiment de insecuritate care ajunge pînă la extrem în mari aglomerări urbane. Indiferent de religie, tipul de societate sau caracterul mizei. Între un popor disperat și un individ căruia i-a sărit siguranța e o distanță enormă, imposibil de controlat cu mijloace logice, legale sau educaționale.[...] Terorismul este încă departe de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă a
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
indivizilor umani. Această natură intrinsecă este percepută ca o sursă de semnificație, ca o interioritate invizibilă pe care o exterioritate vizibilă o exprimă, o dezvăluie treptat, o materializează. Potrivit acestei concepții, faptul că subiectul este incapabil de a învesti spațiul urban cu semnificație arată că relația dintre eu și mediu s-a dezechilibrat. Astfel, premisa de la care am pornit ne conduce la o concluzie firească: presupunând că identitatea autentică este cea pe care subiectul o recunoaște ca fiind expresia eului său
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
că eroul lui Musil nu are conștiința acestui lucru, atunci ajungem la concluzia că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui laborator virtual, în care valori, corpuri, procese sociale se combină permanent formând noi configurații. Problemele pe care le ridică abordarea expresivistă se ivesc în momentul în care obsevăm că orașul modern, așa cum apare el la începutul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
încât alături de acestea simțeai că ești doar o ceață inutilă, o anemică răsuflare pentru care Dumnezeu nu mai are timp. În acest moment, își dori să fie un om fără însușiri." Pasajul aduce o înlănțuire de metafore ce asociază spațiului urban densitatea și soliditatea unei pietre, ariditatea unui peisaj selenar, rigiditatea "paravanelor pliante", duritatea și durabilitatea unei matrițe tipografice. În contrast cu acesta, ființa umană apare ca o inimă pulsând gingaș, ca o ceață străvezie, ca o invizibilă răsuflare de viață. Un om
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
să rămână. Dacă ar dobândi însușiri, atunci s-ar trezi fixat într-un rol, imobilizat. Omul fără însușiri reprezintă polul opus față de paradigma expresivă și față de Bildungsroman, ambele ilustrând adaptarea armonioasă a individului la social. În romanul lui Musil, spațiul urban pare să facă imposibilă existența semnificației fenomenologice, personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
pare să facă imposibilă existența semnificației fenomenologice, personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort. Conștiința acestei opoziții constituie un fel de Grundstimmung a vieții și operei lui Musil. Idealul spre care se tinde este o subiectivitate care rămâne doar în ipostaza de răsuflare dătătoare de viață, ein Atemzug
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un tip
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
în interiorul sau în afara uneia sau alteia, sentimentul că sinele s-a împrăștiat în lume și eul a încetat să mai fie un agent de sine stătător.[...] Analiza pe care o realizez aici, aceea a tensiunii dintre subiectul musilian și spațiul urban, merge, însă, într-o altă direcție. De fiecare dată când naratorul lui Musil se aventurează să reprezinte această stare existențială (der andere Zustand - n.t.), întotdeauna sfârșește prin a reprezenta experiența modernității. [...] Contrar presupozițiilor făcute de majoritatea comentatorilor, sursa energiilor
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
În luna septembrie a acestui an va avea loc o nouă ediție, cea de-a treia, a unui eveniment inedit: „RuralFest”, manifestarea urbană care are în prim-plan refacerea legăturii dintre orășeni și toate componentele dezvoltării durabile din „România profundă”. „RuralFest” îi așteaptă, așadar, pe locuitorii Capitalei să se reconecteze la sursa lor de hrană, încurajând alegerile sănătoase în ceea ce privește alimentația, militând pentru protecția
„RuralFest” – Reconectarea cu farmecul naturii () [Corola-website/Journalistic/296325_a_297654]
-
băcănii să fie închise din lipsă de clienți. În acest mod, afacerile s-au oprit, iar negustorii au rămas fără obiectul muncii. Un studiu realizat de revista „Capital” arată că există multe exemple de mall-uri construite în apropierea centrelor urbane, a căror destinație inițială a fost schimbată sau urmează să fie modificată din cauza performanțelor economice foarte slabe. Este cazul mall-ului de la Arad, unde germanii de la grupul „Leoni” au deschis o fabrică la „Armonia”. În aproape o treime din spațiul
Conversia mall-urilor în fabrici by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296334_a_297663]
-
asociate cu sărăcia și speranța scăzută de viață sunt mult mai răspândite în cazul romilor decât în cazul populației majoritare, iar condițiile locative ale romilor sunt mult mai proaste decât cele ale populației majoritare (70% din gospodăriile romilor din mediul urban nu sunt racordate la apă, canalizare sau gaze, în comparație cu 20% sau chiar 10% în cazul celorlalți cetățeni)”, arată un studiu al Fundației Soros. În fața unor asemenea lipsuri majore, realizările sunt puține și disparate, constând mai ales în programe de acordare
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
persoane erau imigranți născuți în România antebelică. După primul război mondial, în SUA au continuat să trăiască o serie de români. Recensământul din anul 1920 consemna 102.823 persoane născute în spațiul românesc. Dintre acestea 93.456 trăiau în mediul urban, iar 42.225 dobândiseră deja cetățenia americană. În anul 1930, în SUA se aflau 146.393 foști imigranți români, dintre care 26.102 veniseră în SUA după 1920. Masa principală a grupului românesc continua să trăiască în principal în orașe
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
parizienii care, răsculați, îl siliseră să se refugieze în adolescență la Saint Germain, și a părăsit practic Parisul, mutând curtea regală la Versailles, ceea ce a agravat dramatic tensiunile între monarh și parizieni. În vremea lui Ludovic al XVI-lea, răscoalele urbane amenință să izbucnească în fiecare clipă, iar colportorii împrăștie în întregul oraș pamflete crâncene contra „austriecei”, regina Maria Antoaneta; Parisul e gata de revoluție. Și într-adevăr, odată cu 14 iulie 1789, parizienii se lasă cuprinși de febra contestării violente, făcând
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
de febra contestării violente, făcând din Orașul Lumină o capitală scăldată în sânge. Parisul de azi păstrează cu pietate relicve ale Parisului Marii Revoluții, după cum cultivă la fel de atent și memoria revoluțiilor de la 1830 și 1848, ca și a marii revolte urbane din timpul Războiului franco-prusac, Comuna din Paris, a cărei violență revoluționară i-a inspirat și pe Marx, și pe Lenin. Comuna a triumfat pentru câteva luni, în pofida faptului că orașul fusese reclădit aproape din temelii după planurile Baronului Haussman, în
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
ridica baricade și în Parisul lui Napoleon al III-lea, și în cel al lui Charles de Gaulle. Acestei îndelungate și rebele istorii Parisul contemporan i-a adăugat mereu noi și noi capitole. Câteva dintre ele se referă la mitologia urbană a banditului romantic, înfloritoare pe seama lui Villon, dar și a bandelor din istoria recentă a orașului, „banda lui Bonnot”, clanurile din Montmartre sau și mai recentele imperii ale drogurilor din cabaretele „chic” ale orașului. Dar această lume pestriță și pitorescă
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Obiceiul de a părăsi marile aglomerări urbane pe timp de caniculă este, probabil, la fel de vechi ca și marile aglomerări înseși. Pentru Europa, el e atestat încă din Antichitate: Cicero se retrăgea pe colinele de la Tusculum, împărații - la vilele de la Capri sau Baiae - localitate al cărei nume înseamnă
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
apă, cu mozaicuri și pavaje de marmură, uimesc călătorii și azi. A urmat apoi, la începutul celui de-al doilea mileniu, renașterea orașelor, astfel că, secole de-a rândul, nobilii de pe toate meridianele își vor împărți acum timpul între reședința urbană și cea de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
societate, cu efecte notabile și în peisajul vacanțelor. Cea mai spectaculoasă se situază la joncțiunea dintre apariția concediilor remunerate și creșterea spectaculoasă a importanței sporturilor în viața cotidiană. După secole de latență, educația fizică și sportul revin în rândul practicilor urbane curente; medicii încep să facă elogiul razelor solare, acompaniind astfel creșterea explozivă a celor care se expun la plajă. Dincolo de tradiționalul repaos duminical, apare acum un timp dedicat propriei persoane: societatea inventează ceea ce se numește loisir, timpul consacrat divertismentului. Acum
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]