36,774 matches
-
în Oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană. Seamănă, în general, cu un stavrid, de care se deosebește prin lipsa plăcilor țepoase de pe linia laterală. Culoarea corpului este cenușie-albăstrie, iar corpul este încins cu 5-7 dungi verticale negre-albăstrui. Este remarcabilă biologia acestui pește, care i-a atras și numele de pește-pilot. Într-adevăr, s-a remarcat de multă vreme că acest pește însoțește totdeauna rechinii și vapoarele, în deplasările lor, hrănindu-se cu resturile prăzii rechinilor. Peștele pilot are o relație de comensualism
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
țepoase de pe linia laterală. Culoarea corpului este cenușie-albăstrie, iar corpul este încins cu 5-7 dungi verticale negre-albăstrui. Este remarcabilă biologia acestui pește, care i-a atras și numele de pește-pilot. Într-adevăr, s-a remarcat de multă vreme că acest pește însoțește totdeauna rechinii și vapoarele, în deplasările lor, hrănindu-se cu resturile prăzii rechinilor. Peștele pilot are o relație de comensualism semi-obligatoriu cu rechinii mari, batoidele și alți pești.
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
verticale negre-albăstrui. Este remarcabilă biologia acestui pește, care i-a atras și numele de pește-pilot. Într-adevăr, s-a remarcat de multă vreme că acest pește însoțește totdeauna rechinii și vapoarele, în deplasările lor, hrănindu-se cu resturile prăzii rechinilor. Peștele pilot are o relație de comensualism semi-obligatoriu cu rechinii mari, batoidele și alți pești.
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
pește-pilot. Într-adevăr, s-a remarcat de multă vreme că acest pește însoțește totdeauna rechinii și vapoarele, în deplasările lor, hrănindu-se cu resturile prăzii rechinilor. Peștele pilot are o relație de comensualism semi-obligatoriu cu rechinii mari, batoidele și alți pești.
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și răul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română. Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și pește apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani. În România, se întâlnesc două categorii de cutremure, si anume: Activitatea seismică
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
le (s) sunt un ordin de pești batoidei cartilaginoși marini bentonici de mărime mijlocie din subclasa elasmobranhiatelor ("Elasmobranchii") răspândiți în apele temperate, tropicale și subtropicale ale Oceanului Atlantic (inclusiv Marea Mediterană), Pacific și cel Indian. Au corpul discoidal, turtit dorsoventral, și înconjurat de înotătoare pectorale rotunjite. Ochii și spiraculele
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
Pe spate se află două organe electrice reniforme (în formă de rinichi), bine dezvoltate, care mărginesc capul pe toată lungimea. Organele electrice pot să producă descărcări electrice (de la 8 volți până la 220 volți), care doboară animale mai mari decât acești pești. Descărcarea electrică la speciile mai mari poate fi periculoasă chiar și pentru om. Cu ajutorul organele lor electrice, ale căror descărcare crește cu dimensiunea specimenului, pot paraliza prada care trece prin apropiere sau se apăra împotriva unui eventual prădător. Se hrănesc
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
electrică la speciile mai mari poate fi periculoasă chiar și pentru om. Cu ajutorul organele lor electrice, ale căror descărcare crește cu dimensiunea specimenului, pot paraliza prada care trece prin apropiere sau se apăra împotriva unui eventual prădător. Se hrănesc cu pești mici și nevertebrate (polichete, crustacee) care trăiesc pe funduri. Trăiesc în regiunile platoului continental pe fundurile moi ale oceanelor, până la o adâncime de 1000 m, adesea sunt îngropați în nisip sau mâl. Sunt pești vivipari, aplacentari. Înotătoarele ventrale ale masculilor
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
unui eventual prădător. Se hrănesc cu pești mici și nevertebrate (polichete, crustacee) care trăiesc pe funduri. Trăiesc în regiunile platoului continental pe fundurile moi ale oceanelor, până la o adâncime de 1000 m, adesea sunt îngropați în nisip sau mâl. Sunt pești vivipari, aplacentari. Înotătoarele ventrale ale masculilor formează organe de acuplare numite pterigopodii.
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
Just Be Good To Green, acesta aflându-se și în topul Billboard. La o săptămână după, apare oficial și albumul și noua lui melodie intitulată Monster, un featuring cu rapper-ul britanic Example. Albumul sau a primit certificat GOLD cu pește 500,000 de vânzări. Professor Green devine ambasadorul Puma din Marea Britanie. Acesta urmează să-și deschidă propria colecție de haine Honey Badger by Professor Green. Al doilea album semnat Professor Green apare pe 31 Octombrie 2011 și este intitulat At
Professor Green () [Corola-website/Science/330817_a_332146]
-
septembrie 2011 până la data de 9 noiembrie 2012, când și-a dat demisia din funcție. Înainte de a fi fost numit direct al CIA, Petraeus a fost general de armată, care fusese activ în United States Army pentru o perioadă de pește 37 de ani. Ultimele sale funcții în "Armata de uscat a Statelor Unite" fuseseră cea de comandant al "Forțelor internaționale de asigurare a securității" (cunoscute că sau sub acronimul de ISAF și cea de "Comandant al forțelor Statelor Unite din Afganistan" ("Commander
David Petraeus () [Corola-website/Science/330853_a_332182]
-
le sau scombroideii (i) sunt un subordin de pești teleosteeni marini pelagici, răpitori, de talie mijlocie sau mare, buni înotători, care trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Unele specii fac migrații sezoniere în apele temperate sau reci, altele formează bancuri foarte mari. Au corpul fusiform, puțin comprimat lateral, acoperit
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
două înotătoare dorsale. Înotătoarea pectorală și vârfurile înotătoarei caudale mult prelungite. Înotătoarea ventrală (când este prezentă) cu poziție pectorală. Vezica înotătoare mare; uneori lipsește. Scombroidele sunt cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii. Se hrănesc cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
pectorală și vârfurile înotătoarei caudale mult prelungite. Înotătoarea ventrală (când este prezentă) cu poziție pectorală. Vezica înotătoare mare; uneori lipsește. Scombroidele sunt cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii. Se hrănesc cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Corpul acoperit parțial cu solzi cicloizi mici, subțiri sau deseori
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Corpul acoperit parțial cu solzi cicloizi mici, subțiri sau deseori golaș, fără solzi
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
hipurală. Oasele epiotice ale craniului sunt separate unele de altele prin osul supraoccipital. Premaxilarele sunt ascuțite în partea anterioară, în formă de cioc sau de sabie. Maxilare fălcii superioară sunt fixate la premaxilare, aceasta fiind o modificare secundară care adaptează peștele pentru a se hrăni cu o pradă mare, și falca superioară devine neprotractilă. Dentiția este completă, uneori, însă, slabă. Oasele predorsale pierdute (cu excepția unui os mic la "Ruvettus", "Thyrsites" și "Tongaichthys" și trei oase bine dezvoltate la "Gasterochisma"). Al doilea
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
situată între branhii pe partea inferioară a capului). Preoperculul, la formele adulte, nu are țepi. 24 sau mai multe vertebre. Comisura interorbitală al canalelor supraorbitale ale liniei laterale este incompletă sau absentă. Vezica înotătoare uneori este mare, alteori absentă. Acești pești sunt răspândiți în apele marine și estuariene din zonele tropicale și temperate ale oceanelor. O specie de macrou spaniol ("Scomberomorus sinensis") se deplasează pe distanțe lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
marine și estuariene din zonele tropicale și temperate ale oceanelor. O specie de macrou spaniol ("Scomberomorus sinensis") se deplasează pe distanțe lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Endotermia, capacitatea de a menține temperatura ridicată a corpului prin mecanisme metabolice, a evoluat în
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Endotermia, capacitatea de a menține temperatura ridicată a corpului prin mecanisme metabolice, a evoluat în mai multe direcții
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Endotermia, capacitatea de a menține temperatura ridicată a corpului prin mecanisme metabolice, a evoluat în mai multe direcții. Aceasta se realizează la
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
Thunnini") într-un mod similar celui de la păsări și mamifere, în timp ce endotermia craniană, în care doar creierul și ochii sunt încălziți, are loc la "Gasterochisma", "Xiphiidae" și "Istiophoridae". Cele mai multe scombroide sunt răpitori activi, hrănindu-se cu o mare varietate de pești, calmari și crustacee, dar unele (de ex. scrumbia albastră) filtrează organisme planctonice mici din apă cu ajutorul spinilor branhiali lungi. Speciile mai mici de scombroide, cum ar fi scrumbia albastră, cad pradă animalelor răpitoare de mare mai mari. Balenele, marsuinii ("Phocoenidae
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
animalelor răpitoare de mare mai mari. Balenele, marsuinii ("Phocoenidae"), rechini, tonii ("Thunnini"), pălămidele ("Sardini"), lufarul ("Pomatomus saltatrix") și lavracul vărgat ("Morone saxatilis") provoacă pagube importante scombroidelor. Codul ("Gadus") mănâncă de multe ori macroul mic; calmarii distrug un număr mare de pești tineri și multe păsări de mare urmează și înhăța peștii din cârduri, atunci când aceștia sunt la suprafață. Scombroidele de talie mijlocie, cum ar fi pălămidele ("Sardini") și tonul dungat ("Katsuwonus pelamis") cad pradă tonilor ("Thunnini"), peștilor spadă ("Xiphiidae" și "Istiophoridae
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
tonii ("Thunnini"), pălămidele ("Sardini"), lufarul ("Pomatomus saltatrix") și lavracul vărgat ("Morone saxatilis") provoacă pagube importante scombroidelor. Codul ("Gadus") mănâncă de multe ori macroul mic; calmarii distrug un număr mare de pești tineri și multe păsări de mare urmează și înhăța peștii din cârduri, atunci când aceștia sunt la suprafață. Scombroidele de talie mijlocie, cum ar fi pălămidele ("Sardini") și tonul dungat ("Katsuwonus pelamis") cad pradă tonilor ("Thunnini"), peștilor spadă ("Xiphiidae" și "Istiophoridae") și rechinilor. Răpitorii tonilor mari, cum ar fi tonul roșu
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]