45,023 matches
-
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa Amplasament: pe cursul văii Poiana (cod cadastral II-1.36), afluent al râului Someș, pe valea Goștila (cod cadastral II1.36.01) și a afluentului său Valea cu Mori (cod cadastral II-1.36.01), pe teritoriul localităților Gârlău, Poiana Blenchii și Goștila, județul Sălaj Indicatori tehnico-economici - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA), mii lei 99.069*) din aceasta: construcții-montaj mii lei 82.475 (în prețuri valabile la
HOTĂRÂRE nr. 229 din 30 martie 2016 privind aprobarea obiectivului de investiţii "Amenajare valea Poiana şi afluenţi, judeţul Sălaj" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270679_a_272008]
-
I INV mii lei 45.200 C+M mii lei 40.900 Anul II INV mii lei 40.000 C+M mii lei 38.000 Anul III INV mii lei 13.869 C+M mii lei 3.575 - Capacități: - acumulare Valea cu Mori milioane mc 0.78 - amenajare albie valea Poiana și afluenți km 19,105 - sprijiniri și consolidări de maluri km 21,683 - Durata de realizare a investiției luni 36
HOTĂRÂRE nr. 229 din 30 martie 2016 privind aprobarea obiectivului de investiţii "Amenajare valea Poiana şi afluenţi, judeţul Sălaj" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270679_a_272008]
-
lei 40.900 Anul II INV mii lei 40.000 C+M mii lei 38.000 Anul III INV mii lei 13.869 C+M mii lei 3.575 - Capacități: - acumulare Valea cu Mori milioane mc 0.78 - amenajare albie valea Poiana și afluenți km 19,105 - sprijiniri și consolidări de maluri km 21,683 - Durata de realizare a investiției luni 36
HOTĂRÂRE nr. 229 din 30 martie 2016 privind aprobarea obiectivului de investiţii "Amenajare valea Poiana şi afluenţi, judeţul Sălaj" precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270679_a_272008]
-
nr. 801 din 11 noiembrie 2011, conform alin. (2) al art. 1 din același act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ---------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
nr. 801 din 11 noiembrie 2011, conform alin. (2) al art. 1 din același act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ---------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
bogat, plin de pradă din provinciile de la sud de fluviu. Afirmația aceasta ne interesează în mod deosebit, deoarece ea se referă la întreaga țară carpato-dunăreană, deci și la partea ei de răsărit, la aria viitoarei Brăile. La sud de Brăila (valea Chioveanul) s-a propus identificarea localității Chiovița, ocupată temporar de varegii slavizați dar alungați curând de localnici (sec.X). Chiovița fost menționată în Cronică lui Nestor Populația de pe aria Brăilei, atestata arheologic, încă din secolul al IV-lea , nu dispare
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
traseze fie de-a lungul râului Kemijoki, care reprezenta limita dintre comitatele suedeze Västerbotten și Österbotten (Ostrobothnia) la acea vreme - așa cum au propus suedezii la negocierile pentru pace - fie de-a lungul râului Kalix, cuprinzând astfel și partea finofonă din valea Torne - așa cum au cerut rușii. Limita, care urma râul Torne și râul Muonio până la Saana și Halti în nord-vest, a fost un compromis, care ulterior a ajuns să definească ceea ce înseamnă Finlanda - cel puțin după ce țarul Alexandru I al Rusiei
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
a doua jumatate a sec-. IV Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare. Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini. Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei. O altă explicație cu privire la
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brassovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porți fortificate și 32 turnuri de apărare (numite și „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Brașov era foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă comună "Rodj" în județul Timiș în veacul al XV-lea." În județul Neamț se afla o pădure și un hidronim "Brașovana". Lângă Vaslui existau o vale și un sat Brașovenița. Lângă Buzău era "Izvorul Brașovului" și "Poiana Brașovului". Lângă Ialomița era toponimul 'Brașovița" "Nicolae Drăganu" atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui propriu "Brașa" (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia). Sextil Pușcariu
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi și reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale. Etimologic, ei considerau numele "Barasu" ca provenind din slavonul "baras", însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a celor două toponime, "Corona" și "Brașov", după lucrarea lui F. Philippi: "krun", care ar fi însemnat
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș. Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
(în , în ) este municipiul de reședință al județului Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Blidari, Firiza și Valea Neagră. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la poalele Munților Gutâi. Cele mai importante centre miniere ale județului Maramureș sunt localizate în teritoriile ce înconjoară orașul Baia Mare. Regiunea este cunoscută nu doar pentru bogățiile
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' longitudine estică. Structura acestui municipiu este alcătuită și din localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând astfel o suprafață de 23.471 ha. La nord se învecinează cu Munții Igniș și Gutâi, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu orașul Tăuții Măgherăuș
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
la o altitudine medie de 228 m față de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' longitudine estică. Structura acestui municipiu este alcătuită și din localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând astfel o suprafață de 23.471 ha. La nord se învecinează cu Munții Igniș și Gutâi, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu orașul Tăuții Măgherăuș. Suprafață teritoriului
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
brune de pădure, soluri montane acide, etc. Rețeaua hidrografica este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, si a pârâurilor "Sf. Ioan", "Usturoiul", "Valea Roșie" și "Borcut". Pe râul Firiza, la 5 km distanță de centrul orașului, s-a construit Barajul Strâmtori-Firiza (52 m înălțime) prin care s-a creat un lac de acumulare în suprafață de 110 ha ce asigura necesarul de apă
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Bodi Ferneziu" și "Lacul Bodi Baia Sprie" (numit și "Lacul Mogoșa" sau "Lacul Pintea Viteazul"), create prin baraje artificiale în secolul al XVIII-lea. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existența unor izvoare de apă minerală pe Valea Borcutului, Valea Usturoi și Firiza. Din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, măi aparte, datorită existenței lanțului carpatic ce îndeplinește rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflată la adăpost, depresiunea are un climat de nuanță mediteraneană
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
și "Lacul Bodi Baia Sprie" (numit și "Lacul Mogoșa" sau "Lacul Pintea Viteazul"), create prin baraje artificiale în secolul al XVIII-lea. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existența unor izvoare de apă minerală pe Valea Borcutului, Valea Usturoi și Firiza. Din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, măi aparte, datorită existenței lanțului carpatic ce îndeplinește rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflată la adăpost, depresiunea are un climat de nuanță mediteraneană, cu ierni
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
bronz și de fier. Trecerea de la nivelul de așezare rurală la cea de târg, se va face mai târziu, odată cu dezvoltarea agriculturii și a comerțului în această parte a țării, precum și creșterii importanței drumurilor comerciale ce veneau din Transilvania pe valea Oltului la Dunăre și al Craiovei și Bucureștilor, ce se întretăiau la Caracal. În timp devine orașul capitală a fostului județ Romanați. În ceea ce privește numele orașului Caracal, s-au emis două ipoteze. Orașul Caracal a fost ridicat la rangul de municipiu
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
spre Cluj-Napoca, pe partea dreaptă a șoselei actuale E60, înainte de intersecția cu drumul care duce spre satul Copăceni. Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare . Orașul a
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]