37,224 matches
-
de datoria ei să ia parte la evenimentele Primului Război Mondial. Pentru curajul ei a fost răsplătită cu trei medalii „"Sf. Gheorghe"” și gradul de colonel. Scriitorul Aleksei Nicolaevici Tolstoi (1883 — 1945) a aparținut unei ramuri diferite a familiei. Primele lucrări de proză scurtă ale lui, publicate în 1910, au fost puse la zid de critici pentru excesivul naturalism și erotism destrăbălat. După revoluție a emigrat pentru scurt timp în Germania, dar și-a schimbat viziunile politice și s-a întors în Uniunea
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
a lui Stalin, a devenit cunoscut drept "„Contele roșu”" sau "„Tovărașul conte”" și opera sa este recunoscută ca fiind una dintre lucrările clasice ale literaturii sovietice. Nepoata sa, Tatiana Tolstaia, (n. 1951) este printre cei mai importanți autori ruși de proză scurtă. Viktoria Tolstoi (n. 1974) este o cântăreață suedeză de jazz. Ea este fiica lui Erik Kjellberg și stră stră nepoata lui Lev Tolstoi. Una din cele cinci ramuri - mai precis a treia - a familiei celebrului scriitor rus, Lev Nicolaevici
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
Peterborough, UK, 2007; "Count Our Blessings", Forward Press, Peterborough, 2007; "United Press Anthologies" - poezii: "Body and Soul 2005; Flight of Fancy 2006; My Small World 2006; Natural Beauty 2006; The Thought That Counts 2006; Home Thoughts 2007, Tranquil Moments 2007". Proza din reviste literare "Am fost că într-o familie", narațiune publicată în Revista „Orizont,” nr.18 aniversar, 1996, Bacău, 1996; Am fost că într-o familie", narațiune publicată în "Noi, copiii străzii Leca", vol. III, de Dr Iulius Iancu, Editura
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
de care era urmărit este dezvăluit în scrisorile sale din acea perioadă. De Paște în 1830 îl ascultă pe Paganini la Frankfurt. În iulie în același an scrie mamei sale, " Întreaga mea viață a fost o luptă între Poezie și Proză, sau numește-o Muzică și Drept". Până la Crăciun se află încă o dată la Leipzig, luând lecții de pian cu vechiul său maestru, Friedrich Wieck. În anxietatea sa de a accelera însușirea unei execuții perfecte, își accidentează mâna dreaptă. Alte surse
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
un articol intitulat " Noua boală a Estului" ("The east's New malady"), articol ce a fost publicat imediat, în numărul din 30 martie 1992, al acestui prestigios cotidian. Colaborează la Radio Monitor și TCS Monitor TV , Europa Liberă. Publică poezie, proza, reportaje, interviuri, recenzii de cărți, studii și comentarii literare critice, în engleză și în română, în presa românească din UȘĂ ("Lumea liberă românească, ARA Journal, Origini, Meridianul românesc, Clipă", "Lumină Lină" etc.), Canada ("Cuvântul Românesc" și "Luceafărul Românesc"), Anglia ("Românul
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
de lansare a cărții de eseuri “"Cititor în exilul creator"” și a cărții de eseuri “"Evaziuni creatoare"” de la Librăria “Noi” din București, în 2001 și, respectiv, 2004; Nicolae Iliescu, profesor, "Harvard University", în prefață cărții “"În umbră nimănui"” (Poezii, fabule, proza), Ed. Libertatea, New York; Dumitru Ichim, poet și eseist, în revistă "“Cuvântul Românesc"”, februarie 1994, Hamilton, Canada; Gheorghe Istrate, poet și editor, Editura Danubius, București, în cuvântul rostit cu prilejul recepției de lansare a cărții “"Cititor în exilul creator”," de la Librăria
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
în 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, ""lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu"", într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial. „" pentru măiestria artei narative, foarte recent demonstrată în "«Bătrânul și marea»" și pentru influența pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan"” În luna
Ernest Hemingway () [Corola-website/Science/299044_a_300373]
-
indian, fiu de brahman, plasată in timpul vietii lui Gautama Buddha, în timp ce acesta își propovăduia învățăturile. Cartea a fost publicată în 1922 și a constituit un roman ilustrativ pentru interesul lui Hesse în studierea budismului. Finețea și calitatea lirică a prozei lui se regăsesc și în versurile pline de melancolie din "Gedichte" ("Poeme") (1922) și "Trost der Nacht" (1929). Eseurile sale sunt adunate în "Betrachtungen" (1928) și "Krieg und Frieden" ("Dacă războiul va continua") (1946). În 1946 îi este decernat Premiul
Hermann Hesse () [Corola-website/Science/299081_a_300410]
-
în Gază". După război Huxley semnează cronici literare și plastice în mai multe reviste, printre care "Atheneum", condusă de criticul John Middleton Murry, și "Westminster Gazette". În 1916 publică volumul de versuri "he Burning Wheel" (Roată în flăcări). Debutul în proza se produce patru ani mai tarziu, în 1920, cu un volum de nuvele, "Limbo", iar în anul următor apare primul său roman, "Crome Yellow" (Galben crom). Admirator al literaturii franceze (numeroasele cronici literare și recenzii publicate o dovedesc pe deplin
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
-a. Opera lirica poate fi cultă (are autor cunoscut sau are originalitate) sau populară (are caracter anonim, colectiv, oral). În literatura contemporană nu se mai poate vorbi de o asociere între genul liric și poezie, existând și opere lirice în proză. Mai mult chiar, în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de versificație. Lirismul este un concept care nu se aplică doar literaturii. Lirismul reprezentat de "cântecul" pe care
Genul liric () [Corola-website/Science/299148_a_300477]
-
rămas cu sufletul la Oradea și la prietenii lui dragi. În prezent este director al revistei „Acolada” din Satu Mare. Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”, „Viața românească”, în „Contemporanul”, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la „România literară”, în ieșenele „Convorbiri literare”. Unul dintre cei mai importanți critici români
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
septembrie 1972, Lima, Peru) a fost un compozitor, diplomat, grafician, ilustrator, memorialist, muzician, poet, violonist clasic și scriitor român. S-a născut la Roznov, unde a învățat limbile germană, română, spaniolă, franceză și și-a scris o mare parte din proza sa satirică. A fost fiul Anei Țîncu (fiica lui Nicolae Țincu, poet și scriitor) și al medicului , fratele Matildei Cugler-Poni, o poetă de la cenaclul Junimea, condus de Titu Maiorescu. Ștefan Baciu, sub titlul "Apunake (autobiografie)", în volumul "Vi-l prezint
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
ce se mai cheamă și scriitura) este interminabil, infinit, dar, pentru nevoile tipografice, trebuie tăiat în bucăți de diferite lungimi. În acest tip de român intra postmoderniștii (generația 80 și 90 - printre care : Mircea Cărtărescu - "Orbitor", Nedelciu etc., neomodernistii în proza lui H. Simionescu, O. S. Crohmalniceanu, , dar și precursorii direcți și indirecți ai acestora - dandistii și generația 1900 - Mateiu Caragiale: "Craii de Curtea Veche".) Potrivit lui Milan Kundera istoria românului european (născut pe acest continent odată cu cărțile unor Francois Rabelais sau
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
Tragedia este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri, reprezentând personaje puternice, angajate în lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existentă a lumii ori cu proprile lor sentimente, acest conflict soluționându-se cu moartea eroului. Tragedia este o formă de dramă caracterizată de seriozitate și demnitate
Tragedie () [Corola-website/Science/299183_a_300512]
-
cu cel familiar, dar poate să recurgă și la resurse lexicale comice. Componenta esențială a acestei specii literare rămâne însă conflictul prin care se conturează personalitatea eroilor dramatici. Definiție: Drama este o specie a genului dramatic, în versuri sau în proză, caracterizată prin ilustrarea vieții reale printr-un conflict complex și puternic al personajelor individualizate sau tipice, cu întâmplări și situații tragice, în care eroii au un destin nefericit. Drama are o mare varietate tematică: socială, istorică, mitologică, psihologică. Limbajul solemn
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
Un roman (din franceză "nouvelle", adică "nou") este o scriere narativă, în proză. În secolul 18 cuvântul se referă, în mod specific, la scurte ficțiuni despre dragoste și intrigi, opuse "romanțelor"; lucrări epice mai lungi despre dragoste și aventuri. Devenind una dintre cele mai importante specii literare din ultimii 200 de ani, romanul
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
mai adânc în istorie, până la "Epopeea lui Ghilgameș". Este și mai dificil să vorbești despre influența unor construcții mai scurte, de povestire, cum se găsesc ele în tradiția medievală, care duc la apariția romanului. Există o a treia tradiție în proza de ficțiune, într-o manieră satirică ("Satiricon" de Petronius și incredibilele povești ale lui Lucian din Samosata) sau propunând un stil eroic (romanțele lui Heliodorus din Emesa și ale lui Longus). Romanul idilic grec din Antichitate este readus la viață
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
ar fi "Romanul trandafirului", scris în franceză și celebru astăzi, datorită traducerii lui Geoffrey Chaucer Aceste "romane cavalerești" originale erau scrieri în versuri, care adoptau un “limbaj elevat” considerat pe măsura faptelor eroice și potrivit pentru a inspira emulația virtuțiilor; proza era considerată “de speță joasă”, mult mai potrivită pentru satiră. Versul permitea să dăinuie cultura tradițiilor orale, devenind, cu toate acestea, limbajul autorilor care-și compuneau cu grijă textele - texte care să fie răspândite în scris, păstrând totuși forma artistică
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
orășenești bănoase, dezvoltate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea, pentru care aventurile cavalerilor era în mod clar o lume a ficțiunii și fanteziei. Secolele al XIV-lea și al XV-lea au resimțit nevoia primelor povetiri în proză, un gen care s-a ridicat odată cu o altă “piață a cărții”. Această piață s-a dezvoltat încă înainte să fie introduse primele avantaje aduse de tipar: autorii de proză puteau utiliza un limbaj nou, un limbaj care să evite
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
și al XV-lea au resimțit nevoia primelor povetiri în proză, un gen care s-a ridicat odată cu o altă “piață a cărții”. Această piață s-a dezvoltat încă înainte să fie introduse primele avantaje aduse de tipar: autorii de proză puteau utiliza un limbaj nou, un limbaj care să evite repetiția inerentă în rime. Proza putea risca un ritm nou și idei mai lungi. Cu toate acestea era nevoie de cartea scrisă pentru a conserva formulările întâmplătoare pe care le
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
a ridicat odată cu o altă “piață a cărții”. Această piață s-a dezvoltat încă înainte să fie introduse primele avantaje aduse de tipar: autorii de proză puteau utiliza un limbaj nou, un limbaj care să evite repetiția inerentă în rime. Proza putea risca un ritm nou și idei mai lungi. Cu toate acestea era nevoie de cartea scrisă pentru a conserva formulările întâmplătoare pe care le alegea autorul. S-a dezvoltat o afacere din producția unei cărți comerciale încă înainte de apariția
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
lungi. Cu toate acestea era nevoie de cartea scrisă pentru a conserva formulările întâmplătoare pe care le alegea autorul. S-a dezvoltat o afacere din producția unei cărți comerciale încă înainte de apariția tiparniței. Legendele, viețile sfinților și viziunile mistice în proză erau obiectul principal al noi piețe de producții în proză. Elita orășenească, femeile cititoare din familiile din clasa superioară și mănăstiri citeau proză religioasă.Romanele în proză au apărut ca și modă nouă și costisitoare pe această piață. Nu puteau
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
a conserva formulările întâmplătoare pe care le alegea autorul. S-a dezvoltat o afacere din producția unei cărți comerciale încă înainte de apariția tiparniței. Legendele, viețile sfinților și viziunile mistice în proză erau obiectul principal al noi piețe de producții în proză. Elita orășenească, femeile cititoare din familiile din clasa superioară și mănăstiri citeau proză religioasă.Romanele în proză au apărut ca și modă nouă și costisitoare pe această piață. Nu puteau înflori cu adevărat decât prin inventarea tiparniței și dacă hârtia
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
afacere din producția unei cărți comerciale încă înainte de apariția tiparniței. Legendele, viețile sfinților și viziunile mistice în proză erau obiectul principal al noi piețe de producții în proză. Elita orășenească, femeile cititoare din familiile din clasa superioară și mănăstiri citeau proză religioasă.Romanele în proză au apărut ca și modă nouă și costisitoare pe această piață. Nu puteau înflori cu adevărat decât prin inventarea tiparniței și dacă hârtia devenea un mijloc mai ieftin. Ambele realizări au avut loc la sfârșitul secolului
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
cărți comerciale încă înainte de apariția tiparniței. Legendele, viețile sfinților și viziunile mistice în proză erau obiectul principal al noi piețe de producții în proză. Elita orășenească, femeile cititoare din familiile din clasa superioară și mănăstiri citeau proză religioasă.Romanele în proză au apărut ca și modă nouă și costisitoare pe această piață. Nu puteau înflori cu adevărat decât prin inventarea tiparniței și dacă hârtia devenea un mijloc mai ieftin. Ambele realizări au avut loc la sfârșitul secolului al XV-lea, când
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]