3,653 matches
-
Iași:102.595; Galați:101.148; Cluj:98.569; Timișoara:91.866; Oradea: 82.355; Arad:77.255; Brăila:68.310; Craiova: 63.063; Constanta 58.288. Reconstituirea cotidianului din istorie capătă iz nu atât din deprindere, cât de necesitate, îmbătați de parfumul de epocă, sălășluit la bibliotecă la sala cu „Periodice", unii încercăm să demonstrăm că ceea ce s-a scris, cu mulți ani în urmă,, are încă valabilitate. Revista „Iconar" de la Rădăuți, scoasă prin anii 1935-1938 este reeditată de noul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau la fel de tensionate, încordate: „...dracul când se îmbăta mă dădea afară, spunea să mă duc în boscheți... să-mi iau copilul... o dată, de două ori... până când mi-a venit tot sângele nebun în cap și atâta bătaie i-am dat, că m-am răcorit pentru toată viața mea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
seama. Omul Renașterii, așa cum ni-l descrie Jacob Burckhardt, este omul instinctelor puternice, aventurierul, exploratorul, condotierul, omul problematic care nu se sfiește a se socoti ca un product al Pământului, al naturii, nu al etericului cer, omul păgân și demoniac, îmbătat de frumusețile realității și târât de năzuințele libere ale vieții. Știința oferă omului liberat mijloacele de a-și croi soarta pe lume numai prin propriile sale forțe, îi conferă libertate de alegere și mai ales, de acțiune. Renașterea începe printr-
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
făcut tradițional din cauciuc natural sau un tip de cauciuc sintetic numit poliizobutilenă. Acesta este folosit mai des din motive economice, dar cauciucul natural este totuși folosit pe plan regional și în Japonia. footnote> și bea whiskey pentru a se îmbăta, râgâind prostește și provocator în cele din urmă. Un prieten stabilit în S.U.A., îmi spunea că americanii nu au în gând decât trei lucruri: banii, mâncarea, pe care o consumă, mai mult procurată din fast-food<footnote FAST-FOOD FÁSTFUD/ s. n. restaurant
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
abili în negocierea intereselor românilor, nu politicieni răsuflați, care au fost șutați la vot și acum se reinventează cu sprijinul mafiei de partid, nici demoazele boite care sar din paturile politicienilor direct pe locuri eligibile sau papagali nesimțiți care se îmbată și fac scandal în baruri de manele. Și, trebuie spus, nici fiica președintelui nu ar avea ce căuta aici, pe locuri servite, chiar dacă ar dovedi calități politice reale și un cursus honorum impecabil în partid. Contrar isteriei mediatice, când a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alege noi, ceilalți, care judecăm neutru, dar având în vedere interesele noastre de ieșeni în condițiile în care sprijinul dat "civililor" de calitate (Cristian Preda și Monica Macovei) înseamnă și un vot în alb dat pușlamalelor de partid care se îmbată și fac scandal în baruri de manele. Eu unul, am cam obosit să tot votez, cum se zice, "ținându-mă de nas". Dumneavoastră nu? 11 iunie 2009 Se vor împlini în acest an, pe 15 iunie, 120 de ani de la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
te lași ostracizat sau înjunghiat de vreun Brutus politic sau de la cadre. La ceas de remaniere nu uita să spui și tu Sic transit gloria mundi (adică "Așa trecu Gloria munții", pre înțeles vanghelicesc) sau alătură-te plebei care se-mbată la schimbarea cezarilor (fie ei Honorius, Severus, Christianus) și strigă și tu cu ea, excitat, "murăturile te salută, bă!". Că, dacă "habemus bibere" (cu papa stăm mai anemic, fiind noi ortodocși), om ieși cu bine din criza asta, cândva. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Acoperindu-și moartea ca iarba-n rădăcină./ La râul Babel plânsem. Din floarea ce se-nchină/ Acestei triste pravili mai stăruie un dor/ Horit în neodihna miresmelor: lumină./ Ucenicindu-i nopții și bând-o prin tăgadă,/ Lucoare nouă, sfântă, ne-mbată și ne pradă./ Aliluia!” (Acatistul Sf. Ioan Valahul, Starea a treia). Volumele următoare, Istorii agrippine (1976), Anamneze (1984) și Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi (1992) se circumscriu, în general, aceluiași univers poetic. Dramaturgia lui A., reunită în două volume publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
povestea cu traducerea manuscrisului grecesc drept "o copilărie nesăbuită", și numeroșii cititori creduli și needucați care au fost pe deplin înșelați de această istorie a manuscrisului inventată aparent fără rea intenție de către un autor serios, și care s-au lăsat îmbătați de așa-zisa licoare antică, o otravă de care și-ar fi dat seama dacă le-ar fi fost oferită într-o formă modernă. (Ibid.:70) Rousseau, desigur, îl consideră pe Montesquieu un mincinos, cu atît mai mult cu cît
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la sine, ca să fie cine să-i păzească puntea. Trimise toate zânele în grădină și lăsă, ca să nu intre-n curte până ce nu o vor vedea pe ea senină; lăsă ca florile să miroasă d-aici înainte un miros, care îmbată orice ființă omenească, ca vânturile să se miște cântând atâta de dureros încât orice suflet omenesc să plângă când le aude, ca izvoarele să curgă apă amară, și lăsă ca soarele pe toată ziua dată de Dumnezeu să arunce câte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe cei mai de aproape ai lor. Șezură, se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua zi, când
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
au fost găsiți ascunși în ocolul vitelor, aduși în cetatea geților iar adăposturile lor au fost dărîmate cu berbecul. Pu-țina cenușă a fost dată Țării Sfînte și sfîntului Donizeto. Cei din neamul lui Goi s-au speriat și s-au îmbătat ca niște putori! Eu Otis împreună cu preoții am mers la ei și le-am strigat: liniște! Cercetată și păstrată de boero Bisto credinciosul în sfînta cruce și conducătorul geților. Sfîntul toiag al geților care merge și bate în sfîntele porți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sarmise. ,,Conducătorul Bezine, uns ca leu ocrotitor, a spus că a visat cum neamul nobil al geților trebuie să se adune în jurul sfîntului Zabelo, să-i pese de sine pentru că stă în cetatea getă a lui boeri Bisto. Neamul se îmbată și se bate rău iar cei cu stare se duelează ca fiul lui Coe Sobo. Eu am încercat să-l iau pe Ilo să fie cu mine la Roma și să cerem să dea drumul solilor noștri din captivitate. La
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Pentru a pune iapa sfinției sale la adăpost de orice primejdie, o urcă în clopotniță. Uitând de ea, o lasă acolo până a treia zi când, alertați de dangătele clopotului stârnite de captivă, o hrănesc și o adapă cu alcool tare, îmbătând-o. Cele mai poetice istorisiri ale lui V. se cantonează într-o lume a eresurilor, cu tărâmuri de basm chiar. O țărancă bolnavă de cancer crede că a intrat în ea un șarpe (Șarpele Aliodor). Urcând în munți spre a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
un săcăluș, sunt pagini de roman. Spectaculos este episodul reîntoarcerii lui Vasilie cu cazacii. Timuș taie pe Cotnarski pisarul. Boierii vor să se ascundă pe lângă domn, care "cu greu suspina, și-și frângea mînele de ginere ca acesta". Cazacul se îmbată, taie, arde, nu-i om de înțeles: "Ce cui să zici aceste? sau cu cine să sfătuiești? Cu un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
orice nivel. PROZATORI ȘI POEȚI N. N. Beldiceanu (1882-1923) și-a umplut opera în proză, moldovenizând fără savoare, cu "chipuri de la mahala", tratând subiecte mărunte și despre lume refractară: o fetiță persecutată, o alta sedusă de un căpitan, păsări de ogradă îmbătate cu vișine din vișinată. I. C. Vissarion din Costești prezintă țărani munteni fără simț moral, în stare continuă de delicvescență. I. Dragoslav (1875-1928), fălticenean, era mai interesant personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
interesant, mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de rîpi", fânul plin de mireasmă udă", bălăcirea porcilor în noroi, răcoarea cărnii cartofului, izul vinului din cramă, parfumul gutuii, aburul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atitudini produc rezultate bune”. De aici derivă caracterul „triumfalist” al celui corupt, care „integrând în personalitatea sa situații stabile de degenerare a ființei, o face în așa manieră că stimulează un sens optimist al existenței până la punctul de a se îmbăta cu acea anticipare a escatologiei care este triumfalismul”. 6. Corupția religiosului În mod natural, nici omul religios nu este imun la răul obișnuit al corupției, fie în calitate de cleric, fie mai în general ca simplu credincios. Și în acest caz, obișnuința
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
din materie, o acumulare de moliciuni, jocuri, gesturi grațioase care se transformă repede Într-o adevărată teroare. O isterie a albului, dulcelui, răsfățului etc. Spațiul liric este, În orice caz, copleșit de: ...„culori suave, magice, divine ce Încîntă ochii, inima Îmbăt”... Bolintineanu părăsește valea romantică, nu rămîne fidel nici stîncii singuratice, mîndre, fantezia nu se leagă de cîmpie sau de colină, n-are apetit pentru o categorie specială a realului; imaginația vrea să-și apropie o lume mirifică În care cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În mod misterios cu apa și pămîntul Într-o Îmbătătoare simbioză: „cer, aer, valul mării, e-o palidă coloră”... Peste tot se simte freamătul corespondențelor secrete: „cer, pămînt, eter și lună aiurează, se-nfior... .................................. și aerul ce varsă răcoarea, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață”... Putem spune, văzînd și aceste exemple, că figura poetică a lui Bolintineanu se bazează pe un permanent extaz, pe o programatică Îmbătare. „Simțualismul” este conceptul care definește starea de beție În mijlocul unei naturi magice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iar delfinii sprinteni trec ușori prin valuri urmărind caiacul și al lor amor”. Imagine superbă ce ne face să uităm stîngăciile versului, răsturnările acelea de topică atît de ridiculizate de comentatori. Marea este un element euforizant. Înspumată sau lină, ea Îmbată simțurile, provoacă imaginația. Nașterea lumii din apele Bosforului este primită cu o vie senzație de beție albă, o copleșire dulce a ochiului: „Din azurul mării luna naște plină, Ochiul vede dulce discul aurit Și prin albe valuri pare și dispare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
primită cu o vie senzație de beție albă, o copleșire dulce a ochiului: „Din azurul mării luna naște plină, Ochiul vede dulce discul aurit Și prin albe valuri pare și dispare Ca surîs ferice p-un chip suferind; Ochiul se Îmbată: vă uitați pe mare, Valul alb de spumă trece clocotind... Ce, treherat de delfini cu aripe lucioase, Revarsă ici și colo torente de fosfor”... ................................................................... Într-un poem marea este cristalină, În altul geme cu turbare și se despică În fața corăbiei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În materia azurată, parfumurile uscatului se Îmbină cu acelea ale mării. Efectul este Îmbătarea simțurilor, nașterea unei voluptăți sacrale („suflarea-mi cu suflarea-ți cerească, Îmbătîndă”), pierderea simțului realului, topirea Într-o flacără divină: „În fundu-acestui cadru ce ochii ne Îmbată Eterul și cu marea unesc azurul lor; Iar soarele ce-apune, pe marea azurată Revarsă-n fluviu d-aur, măreț, dezmierdător! Pe luciu orizonte, acolo unde cerul Cu marea se Îmbină, apare luna blînd, C-un pas ușor pătrunde din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
strălucitoare Ca stelele d-aur rătăcind prin nori; Dulcea frumusețe este fugătoare, Piere ca o rouă dupe dalbe flori. Pe aici domnește blînda poezie Ce din cupa-i d-aur varsă drăgălaș Un prefum de roze și de ambrozie Care-mbată dulce sufletul gingaș. E-ora cînd tresare lina Propontide Sub al aurelii tinerei sărut, Scînteind la focul stelelor splendide Semănate-n fundul cerului plăcut Colo se arată niște insolite, Strălucind la raza stelii lui Lial, Astfel ca un negru cuib
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și magic joc! Vezuvul varsă focuri În aria senină Și unda ce primește văpaia de lumină Răspunde printr-o ploaie de spumă și fosfor, Pe urma care trage pe mare-un vas ușor. Și aerul ce varsă răcoare, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață, Îl scaldă-n universul ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]