48,029 matches
-
iasă niciodată împreună. Împreună, pur și simplu nu atrag suficientă atenție. Evie zice că atunci când sunt împreună are loc o-ntreagă modificare a standardului de frumusețe. O intuiești, zise Evie. Când amândoi sunteți frumoși, nici unul dintre voi nu e frumos. Împreună, ca pereche, sunteți mai puțin decât suma părților. Nimeni nu e observat, nu mai e. Totuși, a fost un moment când înregistram un clip promoțional, una dintre reclamele alea lungi-lungi care crezi c-o să se termine în orice clipă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
e nimeni de vină. Fiecare zi în spital decurge așa: Mic dejun. Prânz. Cină. Printre ele, sora Katherine. La televizor e un singur post care, toată ziua și toată noaptea, transmite spoturi publicitare, șiîn ele suntem noi, eu și Evie, împreună. Ne-au dat o căruță de bani. Pentru treaba aia cu Snack Factory facem niște zâmbete mari de crainici celebri, cele care-ți transformă fața într-un uriaș cazan spațial. Purtăm niște rochii cu paiete care, atunci când le pui sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Încă-l iubesc pe Seth. Un cuțit, o senzație ca lama unui cuțit, și-am descoperit că-n pofida tuturor celor întâmplate, încă mai aveam un nesfârșit potențial neexploatat de suferință. Noaptea asta a fost cea în care am pornit împreună la drum, iar Manus Kelley avea să devină într-o zi Seth Thomas. Între timp, în Santa Barbara și San Francisco și Los Angeles și Reno și Boise și Salt Lake City, Manus a fost alți oameni. Între noaptea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Baxter, cu ambele mâini pline de bancnote pe care nu le vreau și întinse peste masă spre mine. Lifturile, zice, sunt la dreapta dumneavoastră. Sari la mine ca Daisy St. Patience în prima zi când eu și Brandy am stat împreună. Ziua curcanului înghețat după ce-am așteptat toată vara să mă întrebe cineva ce am pățit la față și când i-am spus totul lui Brandy. Brandy, când m-a așezat pe scaunul păstrând încă căldura fundului ei și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pe dinăuntru și pe dinafară. Brandy trage umerașele deoparte, verificând toate hainele de pe stativ, și zice: — Ai mai auzit așa șmecherie în viața ta? Sari la mine și Brandy într-un magazin second-hand de pe aceeași stradă, în spatele unei perdele, îngrămădite împreună într-o cabină de probă de mărimea unei cabine telefonice. Mare parte din spațiu e ocupată de-o rochie de bal pe care Brandy are nevoie s-o ajut s-o îmbrace, o adevărată rochie à la Grace Kelly pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
gulerul și scoate dintre sâni o dischetă de Metadonă, mușcă jumătate din ea și restul îl pune la loc. Cabina de probă e fierbinte și neîncăpătoare, cu noi două și enormul proiect de inginerie civilă care-i rochia aia îngrămădite împreună. Brandy zice: — Darvon. Zice: — Repede, te rog. Și pocnește din degete. Eu pescuiesc altă capsulă roșu cu roz și ea o înghite pe sec. — Tipul de care zic, zice Brandy, el îmi cere să urc în mașină, să vorbesc, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
data asta, ceea ce se întâmplă e ceea ce-mi doresc. Chiar mai bine decât mă așteptam. Nimeni n-a observat. Lumea noastră gonește val-vârtej drept spre viitor. Flori și ciuperci umplute, oaspeți de nuntă și cvartet de coarde, mergem cu toții împreună pe Planeta Brandy Alexander. În holul de la intrare e Prințesa Prințesă, care încă mai crede că deține controlul. Senzația e de control suprem și extrem asupra tuturor. Sari la ziua când vom fi cu toții morți și nimic din toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ca focul să-l înghită. Mă Iubești Pentru Că, Și Dacă Nu M-ai Recunoscut, Ai Știut Că Sunt Sora Ta. La Un Anumit Nivel, Ai Știut-o Imediat, Așa Că M-ai Iubit. Am călătorit prin tot Vestul și-am crescut împreună din nou. Te-am urât de nu mai știu când. Și Nu O Să Mori. Te-aș fi putut salva. Și n-o să mori. Focul și cuvintele scrise de mine sunt acum buză-n buză. Sari la Brandy pe jumătate stoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în compania unui amploiat prostit de vorbăria lui ori privirea îi alunecase din obișnuință profesională, era și de mirare cum nu i-a făcut de petrecanie Cocoș, cu un ins ca el nu era bine să faci nici măcar cinci pași împreună că te vinde, s-au dus deci în Cotroceni, unde ziaristul avea o garsonieră de serviciu într-o vilă și în care ținea sechestrată de cîteva zile o persoană care s-a dovedit pînă la urmă foarte simpatică și dispusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
probabil știa ce-l așteaptă și de aceea l-a poftit în față, a rîs și el, ce putea face, și pe chestia asta s-au prefăcut a fi prieteni vreo trei zile, timp în care au făcut destule prostii împreună, încît, pînă la urmă, să afle cam tot ce era de aflat în legătură cu ,,banda lui Cocoș". Se putea duce chiar ă doua zi la slujbă și să-i prezinte lui Mihail un raport în cea mai mare parte exact, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ceea ce se spune este la fel de adevărat ca și ceea ce se face. Uneori chiar mai adevărat și, în orice caz, mai puternic decît dacă s-ar fi petrecut și nu s-ar fi spus nimic Îmi placi. Vom avea de lucru împreună. Poți să mă suni din cînd în cînd la telefon." A tușit, "domnule director eu n-am telefon în birou." Mihai Mihail a făcut "Aha" și după aceea i-a dat de înțeles că întrevederea s-a încheiat. * Nu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
învățat ceva, nu?" Era momentul greu al întrevederii. Nu știa mai nimic și trebuia să arate că știe foarte mult. Lucruri comune amîndurora. Într-o fracțiune de secundă i s-a luminat mintea. De parcă l-ar fi străbătut un fulger. "Împreună" nu era decît "afacerea Cocoș". Turcul Ali Mehmet. Atunci îi spusese Mihail ceva asemănător. "Sigur, domnule director, o poveste inventată poate fi la fel de reală cît orișice lucru întîmplat." Era cu adevărat un tip nemaipomenit, acum se convingea că el, Leonard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi datori nimănui." Cuvintele lui Corvino sunară mai tare, mai metalic decît cele ale lui Balbo și peste toate coborî un ropot de aplauze sincere, de o energie care te putea mobiliza chiar dacă nu aveai nici un amestec. Coriolan Popa își împreună palmele, de parcă s-ar fi rugat, de parcă ar fi vrut să ceară o clipă de îngăduință, toată lumea știa că nu-i decît o glumă, nu el se ruga, ci întotdeauna către el se îndreptau solicitările, în felul său era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o informație. Îi veni chef să bea ceva. Întotdeauna cînd reușea să dezlege un caz, și ăsta era un caz, devenea nervos, nu mai putea sta la birou, ar fi vrut să stea de vorbă cu cineva, să se bucure împreună, dar această sărbătoare îi era interzisă. Acestea erau motivele lui fericite și de fiecare dată a trebuit să fie singur, fericirea sa fiind extrem de primejdioasă pentru cei care ar fi aflat de ea, chiar întîmplător. Se bucura de unul singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
singură de ce l-a chemat Mihail, ce vrea? A luat ceșcuța de pe farfurioară, știa că nu este o dovadă de bună creștere, dar n-avea altă soluție, se temea mai mult de zăngănitul pe care l-ar fi provocat ținîndu-le împreună, nu era deloc sigur că nu-i tremură mîna de emoție, de încordare, a luat ceașca și a băut încetișor, cu prudență, privindu-l pe Mihai Mihail pe sub sprîncene. Nu-și permitea să-l scape din ochi, nu multora din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de pe Strada Mare își scot plini de "respect" pălăria cînd trece prin dreptul dughenei lor, ba îi mai și aude "să trăiți cu respect, domnule adjutant", nu pentru că îl respectă, ci pentru că le e teamă, de el. N-au băut împreună, n-au conversat, habar nu au cine și ce face Radul Popianu, de fapt Radul Popianu nici nu există pentru ei. Pentru ei nu există decît uniforma și puterea pe care o are această haină, ar trebui să o dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
urce pînă la K. F. I-ar fi prins bine o discuție cu domnișoara, exista între ei o înțelegere tacită ca toate lucrurile importante care privesc așezarea să fie măcar aduse la cunoștința celuilalt. În privința lui Pangratty chiar au hotărît împreună ce au de făcut. Fusese aproape ca o ticăloșie pusă la cale de ei amîndoi și se știe că nimic nu ține mai legat doi oameni decît așa ceva. De lucrurile bune te poți lepăda, poți renunța la ele ca să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Urmează un marș asupra Capitalei. Ca-n Italia, marșul asupra Romei, toată lumea la cazarmă, nimeni nu mișcă în front. Ceea ce am văzut la Vladia mi-a ajuns." În stradă, Bîlbîie l-a prins de braț, "nu putem merge prea mult împreună, oricum, ești în uniformă, și eu nu pot să, mă înțelegi", Popianu înțelegea sau se făcea că înțelege, "chestiunea e gravă, extrem de gravă. Mai știe cineva?" Adjutantul Popianu ridică din umeri, "nu știu ce să zic, eu am trimis rapoarte la superiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nici nu se poate explica înverșunarea cu care împingea lucrurile către o situație fără ieșire. Documentul cu pricina era, la prima vedere, o prostioară, cîteva nume publice, extrem de cunoscute. Ceea ce l-a pus pe gînduri era faptul că se găseau împreună, pe aceeași listă. Iar lista se afla în dosarul pe care Georgescu scrisese cu litere mari, de mîini de desenator tehnic, "Vulturul alb strict secret". Bîlbîie făcuse o copie la repezeală, dar exactă, de asta nu se îndoia, verificase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
asta am venit la dumneavoastră. Pentru bietul Leonard Bîlibîie, pentru mine a fost un moment îngrozitor, dar n-am putut face nimic, absolut nimic pentru el. Nu fusesem în cele mai bune relații, aș putea spune, după o iarnă petrecută împreună la Vladia, la conac, în urmă cu cîțiva ani. Știți cum se întîmplă, un spațiu restrîns face să crească agresivitatea oricărei ființe, cu atît mai mult cea umană, să trecem, domnule director, să trecem peste asta, mai ales că lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fiică‑sa, care avea doisprezece ani, și care li se alătura uneori. Se zicea că Nilus ar fi fost tatăl fetiței. (La ședințele de spiritism ținute de prietenii lui Nilus, fetița le slujea drept medium.) Îi vedeam deseori plimbându‑se Împreună. Nilus era la mijloc, cu barba sa albă și lungă, Într‑o rubașcă de culoare deschisă, Încins la brâu cu o funie, precum călugării. Cele două femei mergeau de o parte și de alta a lui, sorbindu‑i vorbele. Fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mă Îndeletnicisem: lângă mine era mormanul de bucățele rupte de hârtie. M‑am ridicat de pe podea și i l‑am Înapoiat. „L‑am sfâșiat cu pioșenie“ am zis. Apoi i‑am dat mapa cu fotografii. „Pe cele În care eram Împreună le‑am distrus.“ Apoi l‑am văzut o dată la o tribună unde citea o proclamație. Părea deja un om Înfrânt, care Își presimțea sfârșitul. Ce‑a urmat vă e cunoscut. Într‑o noapte indivizi fără chip l‑au ridicat confiscând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
miezul nopții. Bătrânul cugeta din nou îndelung, păru să se convingă de sinceritatea noilor sosiți și sfârși prin a face un semn ușor de asentiment, în timp ce arată spre plajă. Puteți rămâne, spuse. O să vă acordăm ospitalitatea noastră și o să încercăm, împreună, să-l speriem pe Kauhúhu. Kauhúhu - Zeul-Rechin - era considerat drept reprezentarea râului în accepțiunea ei cea mai crudă, întrucat vechii polinezieni trăiau cu convingerea că în interiorul celor mai sângeroși rechini - și fără îndoială cel mai sângeros dintre ei era Teatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
stele și constelații în trecerea lor peste bolta cerului, raportându-le neîncetat la poziția insulei Bora Bora. Din fericire, Vetéa Pitó și Chimé din Farepíti - poate pentru că nu aveau altceva mai bun de făcut - i-au venit în ajutor și, împreună, isi dedicau cea mai mare parte a zilei meticuloasei munci de descifrare a complexei hărți cerești în care se transformase cea mai mare parte a punții catamaranului. Miti Matái îi lămurea toate neclaritățile, deși de multe ori părea pe punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu și-au făcut niciodată din bani o prioritate. O să râdeți, dar într-o zi te-ntâlnești cu o fată care ți-a fost colegă la cursul de masaj. Fata-i cam de vârsta ta. Ați purtat șiraguri de mărgele împreună. Ați împletit salvie și ați ars-o ca să vă purificați câmpul energetic. Ați fost amândouă vopsite și desculțe și destul de tinere ca să vă simțiți nobile când masați picioarele vagabonzilor jegoși care apelau la serviciile gratuite ale clinicii de la școală. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]