13,635 matches
-
1974 este redactor la revista „Familia”. Și-a luat doctoratul în 1975 la Universitatea din București. Debutează ca elev, în 1952, la ziarul „Crișana”, revenind în presă după mai bine de un deceniu, la „Familia”. Mai colaborează cu versuri, dar îndeosebi cu articole și cronici literare la „Steaua”, „Vatra”, „Tribuna”, „Viața românească” (aici fiind o vreme, după 1990, redactor), „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. I s-a acorda Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Sedus de ideea existenței
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
filologie în anul 1984, cu o teză privind literatura română: Al. Macedonski în limba franceză. Studiile publicate în revistele de specialitate din Polonia și România atestă o preocupare subliniată pentru poezia interbelică și pentru cea contemporană, în ipostazele lor inovatoare îndeosebi. Monografia consacrată lui Urmuz expune analitic reliefurile operei scriitorului român în context european, judecățile de valoare conturând o viziune interpretativă cu destule valențe de noutate. SCRIERI: Demetru Demetrescu-Urmuz. Między dadaizmem a surrealizmem, Poznan, 1984. Traduceri: I.C. Chițimia, Literackie studia i
HRYHOROWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287463_a_288792]
-
revistelor „Luceafărul” (1948-1949) și „Uniunea română” (1948-1950). Poetul H., autor a două volume de versuri - Basmul celor patru zodii (1926) și Cartea cu lumină (1926) -, cultivă o poezie bucolică apropiată de viziunea ruralismului gândirist, de cea a lui Ion Pillat îndeosebi, cum au observat criticii chiar la debut, deși nota caracteristică a bucolismului său are o substanțială dimensiune de extracție clasică, mai ales latină. Împreună cu Ion Pillat a tradus Poezii alese din Francis Jammes (1927), dar filonul esențial al inspirației sale
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
fostele” și „noile” elite este considerată totuși Îndoielnică, aducând prea mult aminte de cea dinainte, Între „ei” și „noi”, neținând seama de heterogenitatea grupurilor ce compun „elitele”. În Ungaria (cf. Huszar, 1997, pp. 41-60), cercetările asupra elitelor au fost realizate Îndeosebi de către Institutul de sociologie al Universității Eötvös Lorand. Începând din 1980, ele erau centrate Într-o primă etapă asupra „discursului”, istoriei, teoriilor sau metodologiei, rezultând o compilație În trei volume a publicațiilor internaționale existente pe această temă. Una dintre Întrebările
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și care au fost preluate de către Germania reunificata sunt Comisia Gauck și Treuhandanstalt (pastorul Gauck era cel mai Înalt funcționar din administrația federală care provenea din Est). După epurări, posturile ocupate În administrație de germanii din Est (În ministerele tehnice Îndeosebi) s-au stabilizat la 25% (din fostul personal RDG). Aceștia provenind În exclusivitate de pe poziții de rang secundar, mai degrabă din fostul CDU-Est decât din ȘED, erau pe cale de a deveni o elită regională. În cazul elitei mass-media, după terminarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pusă sub controlul Komsomolului. Cluburile muncitorești și cercurile literare din primii ani ai revoluției ruse organizau dezbateri În jurul formării intelectualității proletare, a problemei originii sociale și a conștiinței de clasă, a deciziilor ce trebuie luate pentru educarea maselor, a muncitorilor Îndeosebi, pentru a forma conducătorii noii societăți. Principalii inițiatori și actori ai agit-prop, specializați În munca de mobilizare a maselor, Întâmpinau reticența intelectualilor, măi atrași de latura pozitivista și științifică a marxismului reprezentată de Lenin sau Plehanov, adepți ai acțiunilor de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al termenului, Întru totul comparabilă Învățământului de același gen din RFG. Cu specificul RDG-ului, unde totul era condus În mod centralizat, de a fi o Polithochschule”. Schimburile cu instituțiile surori erau intense Încă de la Început, cu școala de la Moscova Îndeosebi, dar și cu cele din Varșovia, Praga, Budapesta, București, Ulan-Bator, Sofia, Hanoi și Havana. Vizite periodice erau organizate la Moscova sub forma schimburilor de experiență. În 1963, o decizie a ȘED impunea că toate cadrele de conducere să aibă o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai ales În cadrul Catedrei de Istorie a PCUS. Printre ei figură și o fostă secretara a lui Lenin. Cu acest prilej, a fost creat În institut un birou de traducători. Lipsa de cadre calificate s-a făcut simțită și aici, Îndeosebi la catedră de artă și literatura. Caracterul militant al instituției era afirmat, de pildă, cu prilejul revoltei din iunie 1953, oficial prezentată că o Încercare de lovitură de stat, când s-au constituit În institut grupuri de luptă ale clasei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
partid sau ai diferitelor organizații de tineret. Zelul lor nu incomoda atâta vreme cât nu era dat de exemplu, impus celorlalți și atât timp cât aceștia efectuau o sarcină În numele colectivului, descărcându-i astfel pe ceilalți colegi. Excesul de zel producea ironie, nu resentimente; Îndeosebi pentru că studenții comuniști aveau mai multe obligații decât ceilalți și trebuiau să petreacă mai mult timp În ședințe, fără garanția unei recomepense pentru aceste eforturi. Totuși acestea, notările la aceste discipline erau de luat În seamă, de pildă pentru obținerea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
economică și de Îndatorare față de Germania Federală. Aceste „strategii de Împrumut” sunt cele care au permis, În anii 1970-1980, dezvoltarea procesului de profesionalizare În științele sociale din RDG: În știință (teoria) literaturii și artei (Literatur-, Kunstwissenschaft), dar și În filosofie, Îndeosebi În teoria cunoașterii. Acest fenomen explică reparațiile simbolice de care s-au bucurat câteva dintre fostele victime ale proceselor ideologice făcute filosofilor est-germani, precum Bloch, Harich sau Kofler. Acuzația de „revizionism” nu mai reprezenta Între timp vreo amenințare (Kapferer, p.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Încercări. Heinrich O. Își explică propria capacitate de rezistență la diferitele Încercări cu care fusese confruntat prin faptul că filosofia Îl ajutase foarte mult. Filosofia devenise pentru el un mod de viață și un ajutor pentru viața (Lebensweise und Lebenshilfe). Îndeosebi lecturile din Roșa Luxemburg, din Engels, Îl ajutaseră În momentele cele mai critice. Îl cita pe Hegel În acest context, care spusese că filosofia Începe Întotdeauna post-festum, și Își explică În acest fel modul În care-și găsise propria Înțelepciune
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Toate aceste diferite calități pot fi grupate pe trei dimensiuni: În primul rând, aceste structuri au fost create pentru a permite unei elite intelectuale (științifică, dar și artistică) să scape pe o durată determinată de constrângerile instituțiilor tradiționale (a universităților Îndeosebi) pentru a se consacră exclusiv cercetării sau creației. Ele participa de asemenea la realizarea unui soi de utopie intelectuală (negarea condițiilor sociale de producere a operelor). Amplasarea În locuri agreabile, aproape idilice, confortul și, În același timp, accesul la cele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
confirmă o tendință omologa celei din științele sociale «aplicate» pe economie și politică, statul privilegiind cercetarea În detrimentul creației (Verger, 2002, p. 118). După reforma din 1970, Academia din Villa Medicis nu mai era instituția totală dinainte, deschizându-se mai mult, Îndeosebi femeilor, schimbările intervenite În recrutarea membrilor («pensionarilor»), variind de fapt considerabil În funcție de discipline (ibidem). Anii 1970 sunt de asemenea cei ai unei relative Înfloriri a științelor sociale de partea celaltă a cortinei de fier, chiar dacă În mod inegal de la o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
exemplu: «trădarea» și complicitatea lor cu unele din tiraniile cele mai criminale ale secolului al XX-lea au pecetluit destinul «ideologilor», intelectualii lor profetici. În acest context trebuie amintit angajamentul lui Pierre Bourdieu În câmpul intelectual pentru un intelectual colectiv, Îndeosebi de la sfârșitul anilor ’80 - prin crearea revistei Liber, a Parlamentului scriitorilor, etc, - și criticile sale asupra neoliberalismului și a «intelectualului negativ», apostolul sau, specializat În folosirea ideologică a cunoștințelor și puterilor intelectuale. Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Deși În principiu favorabili pentru un examen al raporturilor dintre ideologie și literatura, ultimii cincisprezece ani de dupa 1989 n-au Înregistrat decât puține lucrări și reflecții În acest domeniu. Cele câteva excepții pe care le-am putea aminti se ocupă Îndeosebi de anii ’50. Este adevărat că perioada inaugurală a regimului comunist, cea de impunere a unui partid unic la putere, dominant timp de patruzeci de ani, a unui cadru instituțional și el foarte putin transformat, a unui aparat de productie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o „depolitizare a istoriei”: cel puțin În cazul românesc, bilanțul studiilor Întreprinse asupra perioadei „comuniste” indică un ascendent al istoriografiei de până În 1989, cf. Radu A. Pirca, 2004, pp. 161-175. Pentru un bilanț istoriografic asupra RDG-ului, a se vedea Îndeosebi Hartmut Kaelbe, Jürgen Kocka, Hartmut Zwar (coord.), 1994. Cf. Cerny, Jochen et al. (1993-1995), vol. V. Cinci volume din această serie au apărut Între 1993 și 1995, cel de-al cincilea reunind documentele colocviului organizat la 10 septembrie 1994 de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Judische Gemeinde, asociație din Vest, apropiată de marile partide germane, CDU și SPD. Posturile ABM (Arbeitsbeschafungsmaßnahmen, măsuri pentru crearea de locuri de muncă) au apărut la Începutul anilor 1990 cu scopul limitării numărului de șomeri din Germania de Est Îndeosebi. 400.000 de persoane beneficiaseră la Început, aceste posturi fiind reduse doar la jumatate În 1996 (cf. Die Zeit, 13 septembrie 1996, p. 17). Christa Luft, născută În 1938, specialista În relații economice internaționale, rector al Hochschule für Ökonomie din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
strictă (institutul reunește În același imobil sociologia, psihologia și științele educației că departamente distincte). De asemenea, Informationszentrum Sozialwissenschaften (IZ) din Berlin, a cărui vocație este favorizarea schimbuarilor de informații dintre cercetătorii și instituțiile din țări diferite În domeniul științelor sociale, Îndeosebi din spațiul germanofon, fiind orientat în mod prioritar spre Europa de Est. Trebuie citat aici programul «Intelligence de l’Europe» al Ministerului francez al cercetării, ca și «Programme Europe» al CNRS, Întrerupt În mod regretabil, precum și finanțările germane destinate studiului acelui «Transformationsprozess
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
analiza principalelor caracteristici ale unui eșantion de scriitori contemporani, pornind și de la mai multe interviuri realizate Înainte de 1989. Ar trebui luați aici În considerare autori a caror notorietate a fost de relativ scurtă durată, legată de o anume conjunctură politică, Îndeosebi cea a războiului rece (Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu, Paul Goma), scriitorii apartinînd minorităților naționale, care au părăsit Româniа În momente istorice diferite, precum Paul Celan sau Hertha Müller (dar care nu s-au considerat parte а a „literaturii naționale”) și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Celan sau Hertha Müller (dar care nu s-au considerat parte а a „literaturii naționale”) și scriitorii bilingvi, a căror prima opera de tinerețe În limba română le asigura o dublă apartenența, dar au fost consacrați de operă lor franceză Îndeosebi (Ionesco, Cioran). O comparație sistematică cu cîmpul francez e justificată nu doar de principalele influențe literare, dar și de prezența continuă a unui public cultivat francofon, precum și de existență altor circuite Între cele două spații, mai cu seamă cel al
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Scriitorilor Români”. Cf. La situation de l'écrivain dans leș pays d'Europe centrale et orientale. Document de travail du Parlement européen, Direction générale des études [Bruxelles, 1994]. Cf. Uniunile: administratori sau creatori?, în Dilemă, ÎI, 71, 20-26 mai 1994, Îndeosebi masă rotundă „Unirea face puterea... dar cu individualități”, cu participarea lui Ion Caramitru, președinte UNITER, asociația profesională a oamenilor de teatru, Nicolae Alexi, președinte UAP, Uniunea Artiștilor Plastici, Adrian Iorgulescu, președinte al Uniunii Compozitorilor, Călin Dan, de la Centrul de Artă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Lefter, poet, critic literar, pe atunci lector universitar și șeful biroului Radio Free Europe la București, si Mircea Nedelciu, romancier și patronul unei societăți de difuzare de cărți și de ziare au fost Întemeietorii asociației. Asupra dezbaterilor din presă, vezi Îndeosebi Ion Bogdan Lefter (1994, p. 10; 1994a, pp. 8-9); Laurențiu Ulici (președinte pe atunci al Uniunii Scriitorilor) (1994, pp. 8-9); Virgil Holomeia (1994, p. 19) etc. Etnografia făcînd parte din studiile de filologie și nu dintre științele sociale, istoriile literaturii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de la Eugen Lovinescu, nu putea depăși cadrul politic strimt al acestui post de radio anticomunist. A se vedea În acest sens evoluția relațiilor dintre Monica Lovinescu și Eugen Simion, principalul editor al operei lui Eugen Lovinescu și critic literar «lovinescian». Îndeosebi grupul literar din jurul revistei Săptămînă (culturală a capitalei) a lui Eugen Barbu, transformată În 1990 În România Mare, organul partidului naționalist cu același nume, condus de succesorul lui Barbu, Corneliu Vadim Tudor. Un rezumat În franceză a dezbaterii asupra postmodernismului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Nicolae Manolescu, alții pe listele Convenției Democratice (1996-2000). Devenit Înalt funcționar al PSD, În momentul de față senator al acestui partid. O observație este de făcut aici asupra gradului Înalt de intercunoaștere dintre membrii diferitelor grupuri intelectuale și politice, Îndeosebi a bucureștenilor: Vintilă Mihăilescu, antropolog, povestea În Dilemă scenă Întîlnirii dintre cîțiva membri ai aceleiași „generații” Într-un ascensor din clădirea guvernului pe la Începutul anilor 1990, care-și spuneau pe nume, folosind de multe ori diminutive, unul dintre ei interpelîndu-i
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de azi” ș.a. Până prin 1940 a vădit preferință pentru eseul filosofic, deși pregătirea sa în domeniu era aceea a unui autodidact ambițios. Învață germana și franceza, citește cărți de filosofie, atașându-se de principiile eticii lui Spinoza, la care apreciază îndeosebi raționalismul absolut. Stilul alert și proprietatea exprimării i-au adus o oarecare reputație în presa vremii. După război colaborează la „Bis”, „Revista literară”, „Libertatea”, „Unirea”, „Dreptatea”, „Dreptatea nouă”, „Revista familiei”, „România liberă”, „Veac nou”, „Contemporanul”, „Magazin” ș.a. Acum se consideră
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]