5,478 matches
-
răsuflat, a cărui semnificație, sub cuvînt că seamănă cu o laudă, ar aduce mai degrabă cu o bagatelizare. Căci scopul tinerei traducătoare nu e ambițios, ci este de-a dreptul neomenesc sub unghiul cantitativ al nevoințelor pe care le va îndura. În această privință, cel puțin pentru scara de performanță a traducerilor românești din Kierkegaard, Ana-Stanca Tabarasi seamănă cu o excepție a cărei promisiune abia deceniile viitoare o vor putea cu adevărat confirma. Apoi, sub unghi calitativ, chiar judecînd numai după
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
diapazonul belicos al umorilor proprii. Mai mult, grație bilei insurgente de care suferă, Pandrea modifică temele asupra cărora se oprește. Fenomenul nu îngăduie excepții în opera sa: nu e subiect de istorie, autor contemporan sau controversă politică care să nu îndure, sub atenția ochiului său explicator, o irepresibilă schimbare. E ca și cum cîmpul de gravitație al minții îi răsucește conturul lucrurilor descrise, cazul fiind cu atît mai spectaculos cu cît Pandrea nu pare să fie animat de o intenție deformatoare. La el
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
sunt și alte lucruri pe care jurnalul său le eludează: procesele în care a fost târât, anii de detenție, mizeriile materiale. E de înțeles: îndeobște foștii deținuți politic evită să vorbească despre umilințele fizice și morale pe care le-au îndurat. E o reacție a demnității lezate. Dincolo de asta, la Arșavir Acterian se pare că a funcționat și teama de a nu-i fi găsite în jurnale reflecții aducătoare de noi represiuni. Îndeosebi după 1958 și apoi după 1966, notațiile sale
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
avut neșansa de a ne petrece partea cea mai frumoasă a vieții în climatul cenușiu al "anilor lumină". În toată absurditatea sa regimul Ceaușescu a avut însă și efecte pervers-pozitive. Unul dintre ele este acela că tracasările zilnice și lipsurile îndurate în mod constant îi făceau pe oameni să găsească mult mai ușor motive de bucurie. Orice nimic, capabil să dea iluzia ieșirii din monotonia cotidiană se transforma instantaneu într-un mic prilej de sărbătoare, putea să lumineze pentru o clipă
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
a-l surprinde pe Dumnezeu neputincios ca un om: "Doamne, cât de mult îți iubesc încercarea!" în fine, această "noapte de pași" din miezul celei de a doua chemări, ca și sărutul pe talpa iubitei cu care aceasta nu se îndură să-l calce - versuri din vara aceasta ori din veri mai vechi, unde poetul își apără tenace o formă gramaticală bizară, preferând subțioarei subsorul, și gata! (Dan Minoiu Ploiești) *Despre oboseala trecerii timpului în privirile, în ridurile femeii care cu
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
ca o armată de ocupație. Se pare că toți cei în care am avut încredere se străduiesc să mă facă să-mi regret că le-am acordat-o." Îi răspunde Haikis în aceeași zi, fericit că ciudatul său prieten se îndurase să admită că și el putea avea dreptate, în schimbul lor de scrisori. Cînd îi mergeau afacerile, prins de treburi, angrosistul nu stătea să-i aștepte scrisorile de răspuns. Și ceea ce nu știa prietenul său era că atunci cînd primea scrisori
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
înțesată de referiri franceze. Dar să ajung la romanul postum al Georgetei Horodincă, ultima ei carte. Sunt de fapt două romane care cresc unul din celălalt. Primul este acela al bolii și al ambianței spitalicești, cu tot ce avea să îndure acolo autoarea, cu medici mai mult apatici, cum i se par, cu infirmiere prea volubile, cu tratamente și practici care mai mult o umilesc decât îi fac bine, cum este legarea mâinilor de pat toată noaptea, cu supunerea la nenumăratele
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
consternare, mai ales la curte, familia noastră regală fiind în strânse legături de prietenie cu familia domnitoare austriacă. Mai ales bătrânul și înțeleptul nostru rege Carol și buna regină Elisabeta sunt profund îndurerați de lovitura care a trebuit s-o îndure vechiul și iubitul prieten al lor, împăratul Franz Joseph. Plecarăm din București spre Transilvania, într-o atmosferă apăsătoare și deprimantă. Violonistul și prietenul meu atât de credincios Géza de Kresz, austriac și el, vine să-și ia rămas bun și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
depărtează. O familie de evrei veniți pentru lecțiile de vioară ale fiului lor, cu fratele meu, care într-un hal de jale și de teamă de nedescris, mai ales că li se sfârșiseră banii de cheltuială și nimeni nu se îndura să dea din buzunarul său, de teama zilei de mâine. Atunci se găsi un suflet mărinimos, preotul satului, care le întinse mâna de ajutor cu suma de vreo 2000 de lei! Bietul evreu veni la noi cu lacrimile pe obraz
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
omenești. Habar n-am avut că am scăpat ca prin urechile acului! În aceste timpuri atât de grele sunt în cea mai strânsă prietenie cu Lizeta Frederic, o violonistă de mult talent și o ființă cu o rară cultură. A îndurat multe lovituri ale sorții și după multe peripeții, călători în America, unde părinții au plecat pentru a-și agonisi viața, își pierde mama acolo și se întoarce cu bătrânul ei părinte la București, unde e angajată în orchestra filarmonică. Într-
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
încercat în țara ocupată. Acasă o ducem cu grijile zilei de mâine, în curând nu mai sunt lemne de încălzit și nici petrol pentru lumină. Sunt seri în care dormim în frig cumplit. Mai ales copiii au mai mult de îndurat. Mama, în vrednicia ei fără pereche se ostenește ca noi să avem pe cât se poate strictul necesar. Printr-un soldat ardelean ne vine vestea cu o scrisoare, că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
o decepție. Se dezlănțui un fel de ură ascunsă contra tuturor acelora care au fost nevoiți a sta în Bucureștiul ocupat de dușmani. Această ură, pornea din nefericire di partea întorșilor din Moldova. Și eu ca artistă am avut de îndurat din partea unor amabili colegi. Într-o bună zi, furăm convocați noi, profesorii Conservatorului, să luăm parte la o ședință. Desigur că fără cea mai mică banuială mă înființai și eu la ora hotărâtă. Însă ce să vezi, în plină ședință
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ne trezirăm în București - bineițeles, morți de oboseală. Aci ne primi frate-meu Romulus, care și el era logodit cu o duduie din Câmpina, care însă purta o descendență ilustră, fiind nepoată de a compozitorului Ciprian Porumbescu, zic, nu se îndură să plece la Cacova, ci îndură lipsa noatră și căldurile de vară, ca să fie aproape de aleasa lui. Îl găsirăm într-o mare și jalnică dezordine, femeia care trebuia să-i rânduiască odaia, nu-și prea făcuse datoria. Dar totul trece
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de oboseală. Aci ne primi frate-meu Romulus, care și el era logodit cu o duduie din Câmpina, care însă purta o descendență ilustră, fiind nepoată de a compozitorului Ciprian Porumbescu, zic, nu se îndură să plece la Cacova, ci îndură lipsa noatră și căldurile de vară, ca să fie aproape de aleasa lui. Îl găsirăm într-o mare și jalnică dezordine, femeia care trebuia să-i rânduiască odaia, nu-și prea făcuse datoria. Dar totul trece - bine că ne văzurăm acasa! Și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
granița dintre România și Ucraina cel mai mare vis este să își finalizeze actele pentru a-si lua cetățenia și pașaportul românesc. De doi ani de zile, bate tot la 3 luni drumul până în România. Stă cu ziele prin Gara de Nord, îndură batjocura funcționarilor români și se târăște mai mult decât merge, totul numai pentru a-și petrece restul vieții alături de copii și de a nu muri singură, că văduvă e deja de 29 de ani. autor: Lucian Negrea Maria Priscup este
Născută româncă dar ajunsă ucraineancă din întâmplare, Maria Priscup, de 70 de ani, se luptă de 2 ani pentru a se putea întoarce acasă () [Corola-journal/Journalistic/25918_a_27243]
-
a avut de întâmpinat încă de la început multe piedici, greutăți și obstacole, atât din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele nu au reușit să o îngenuncheze. Creștinii au avut de îndurat ocări, bătăi, închisoare, moarte, pentru simplul fapt că se numesc creștini, adică unși ai lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau urâți numai de către cei care Îl urau pe Hristos. Dintru început stă ca mărturie exemplul Sfântului Apostol Petru, bătut
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, Țărani, bărbați
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Chinurile la care au fost supuși mucenicii „... Și poporul de jos în zadar se bucură de chinurile noastre. Căci bucuria, pe care și-o socotește numai a lui, este în întregime a noastră, ca unii care voim mai bine să îndurăm chinul, decât să ne lepădăm de Dumnezeu. Dimpotrivă, cei care ne urăsc pe noi ar trebui să se întristeze, iar nu să se veselească, pentru că noi suntem aceia care am dobândit ceea ce am ales”. (Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
semne din cap: - Tu ne pedepsești, ziceau ei, pe noi, iar Dumnezeu te va pedepsi pe tine. Înfuriată de aceasta, mulțimea a cerut să fie bătuți pe rând cu bice de către gladiatori. Iar ei s-au bucurat, desigur, fiindcă au îndurat ceva și din patimile Domnului. Dar Cel care a zis: Cereți și veți primi (Mt. 7, 7; 21, 22; Mc. 11, 24; Lc. 11, 9; In. 16, 24) a dat celor ce au cerut moartea pe care și-o dorise
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cred în El că tot cel ce pătimește pentru slava lui Hristos are parte de Dumnezeul cel viu”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 38-41, în PSB, vol. 13, p. 187) „Foarte mulți dintre conducătorii Bisericilor au îndurat cu mult curaj suferințe groaznice, oferind priveliștea unor lupte cu adevărat mărețe. Dar în schimb au fost cu miile și cei care, din pricina lașității, au amorțit sufletește încă înainte și de aceea s-au dovedit slabi chiar de la primul atac
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
12 martie. (n.s. 20, p. 319) footnote>. Dar deși nici suferințele celorlalți n-au fost mai mici, totuși ca să nu încărcăm prea tare lungimea acestei cărți, noi îi vom trece cu vederea pe ceilalți. Vom aminti doar că, după ce au îndurat tot felul de chinuri, Dorotei și Gorgoniu, precum și mulți alții din suita împărătească, și-au aflat moartea prin sugrumare, dobândindu-și astfel și ei cununa biruinței din urmă”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VI, 2-5, în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu capul în jos, lăsându-i să trăiască așa spânzurați până ce se istoveau de foame”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VIII, 1, în PSB, vol. 13, p. 322) „Cât despre batjocurile și chinurile pe care le-au îndurat cei din Tebaida, ele nu pot fi nici măcar descrise. În locul unghiilor de fier, întreg trupul lor era sfâșiat cu ajutorul unor scoici ascuțite, cu atâta cruzime până când omul își dădea sufletul. Femeile erau ferecate strâns de ambele picioare, spânzurate cu capul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
inși deodată; ba au fost cazuri că au fost dați morții într-o singură zi o sută de oameni, pe lângă femei și copii chinuiți și osândiți în toate chipurile. Am văzut eu însumi, la fața locului, o mulțime de martiri îndurând, deodată, într-o singură zi, unii tăierea capului, alții erau arși pe rug, încât până și sabia cu care erau înjunghiați se tocise ori în urma prea lungii folosiri se știrbise, iar călăii obosiți au trebuit să fie schimbați unul după
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
toate celelalte prin întinderea peste măsură a încheieturilor și mădularelor. Alții erau legați de stâlpi, față către față, fără ca picioarele lor să atingă pământul, iar din pricina greutății trupurilor, încheieturile trebuiau să se întindă și să se strângă forțat. Și ei îndurau chinurile acestea nu numai atâta timp cât dregătorul împărătesc îi interoga și cât timp era ocupat cu ei, ci vreme de aproape o zi întreagă, căci atunci când trecea la alți osândiți, el lăsa pe lângă ei pe unii din slujitorii săi ca să vadă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]