4,343 matches
-
de uluire, Șamașul, care venise în Cimitirul israelit din extravilanul orașului de baștină, ca să drămăluiască aproximativ ce urgențe erau de gospodărit, după ravagiile crivățului din februarie, constată că năzdrăvăniile auzite de la neghioaba de Măslina cu Slănina se adevereau: un vagabond înghețat agoniza între pietrele tombale! Copilul aplecat, ca și el, asupra muribundului care părea congelat bocnă și care îi semăna Șamașului-ului, ca două picături de apă, întrebă speriat: Țadik-Im, ce facem noi, acum? Pelerinul nu auzi decât o parte dintre cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Se stinse, instantaneu, după cele trei săptămâni, în care zăcuse nemișcat, în cimitirul singuratec, de la marginea orașului, constrâns de încătușarea gerului, orbit de o impresie confuză și de căldura imensă, a unui soare virtual, clocotind în simțurile celor ce mor înghețați, care-i umplură de plăcere inima copleșită de căință, convins fiind că ajunsese, undeva, în Cetatea Ierusalimului. Albert și ancestralul său amor "Il faut que le plus grand nombre possible de gens ait la posibilité de connaître les conquêtes de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mi-a picurat scântei de gheață În sinusuri și În laringe. Niște scântei scurte și rapide, ca acelea care provoacă aprinderea la un motor, o senzație de arsură la rece, precum cea provocată de gheața carbonică. Simțeam cum acel frison Înghețat Îmi paralizează mucoasa nazală și laringele, topindu-le parcă, pentru ca mai apoi să se răspândească În tot corpul. — Încearcă niște bere, Îmi spuse Monkey râzând. Am dat pe gât Corona. Berea rece mi s-a scurs pe gâtul parcă uns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
reverse dinspre pulpele ei nu mă deranja. Aveam impresia că amândoi ne aflam suspendați deasupra a ceva necunoscut. Îmi imaginam că stăteam În palma lui Dumnezeu, sau pe o lentilă de microscop, ori pe un covor zburător, ori pe suprafața Înghețată a unei ape. Îmi imaginam diverse locuri, și toate erau spații de o infinită puritate, cuprinse de o senzație de caldă intimitate. Vârfurile degetelor de la mâini și de la picioare Îmi erau atât de amorțite Încât atunci când se atingeau de ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
din Israel!“. Din când În când lăsa În jos fereastra și urla la cei de-afară. La fel ca Gan, avea un tic verbal: la fiecare două cuvinte zicea: „La naiba!“. „La naiba cu anotimpul ăsta! La naiba, ce vânt Înghețat! Nu putea, la naiba, să nu mai sufle așa de tare? Ia uită-te acolo, la naiba, la fata aia care fură ciorbă de pui, la naiba, de la magazin! Uită-te, cum vrea s-o ascundă sub fustă. La naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
vremuri sclavii trăgeau cu ochiul pe furiș la plecarea familiei regale. Pentru un moment părea a fi Yazaki, dar imediat imaginea lui se ștergea. Într-unul din aceste flashuri corpul cuiva care putea fi Yazaki era aruncat Într-un lac Înghețat, cu ambele mâini și picioare amputate. Corpul femeii umilite era uneori cuprins de convulsii și părea să se bucure că era nevoie să-și lase rușinea la o parte. Își Întorcea fundul În direcția mea, cambrându-se cât putea de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de mână, să mă dau afară, sau să-mi pun singur mâna pe gură și să-mi șuier la ureche "Taci, nebunule, ce te-a apucat", dar mă temeam să nu se vadă că tot eu eram. Astfel că stăteam înghețat pe scaun, terorizat, așteptând să se întîmple o catastrofă. Iar imaginea mea care țipa nu înceta să țipe decât în clipa când renunțam la sentința pe care vroiam s-o dau. Așa că n-am fost în stare să dau nici o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fost o blasfemie gestul meu, nu o umilință. Pe urmă, reacția mea a fost și mai stupidă. Mă simțeam stingherit și supravegheat de acel ochi uriaș. Mă privea fix. Numai pupila mișca încet, ca o omidă. În rest, ochiul părea înghețat, ațintit asupra mea ca un reflector rece. Iar imobilitatea lui devenea și mai înfricoșătoare din pricina mișcărilor pupilei, transformîndu-mă în fir de praf, în gânganie, în gunoi. Mi s-a făcut frig. O frică irațională a pus stăpânire pe mine când
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Un infarct provocat de indolența pacientului, exasperantă. Sau torționarul se va sinucide! Va avea o criză de conștiință! Vei găsi, până la urmă, ac pentru cojocul fiecăruia: nu va supraviețui nici unul. Deocamdată, Romancierul este umflat de pumni și, mai tot timpul, înghețat, urmare a dușurilor reci. Încă nu s-au inventat electroșocurile și insulinoterapia. Dar Doctorul visează o trepanație. Habar nu are de chirurgia craniană, dar vrea să se uite înăuntru. Precis, pe unul din lobii frontali, Romancierul are un brotăcel; i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fuge apa peste textilă, precum ploaia pe acoperișul casei, sunt ignifugate cu grăsime, zile și nopți de patimi în fibrele acestea (coton suta de procente). Bundița de la mămuța parcă este o aripă de Dumnezeu; ghemotoc sub cap, noaptea, aduna îngeri înghețați dincolo de fereastră, vara mirosea a levănțică și a peliniță, iarna a grâu încolțit; mămuța a rămas cu mine și cu îngerii ei zgribuliți, mămuța doarme acoperită cu frunze, nu cu pământ. Orașul era invadat cu dughene SH (movile de saci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de bătrână prostănacule... Acum, gata, la masă, în careu adunarea, masca pe muian! Poftă bună! Respiră și înghite, oștean! Pâine neagră, uscată, secară necernută, nedospită, mestecată ca o gumă cu aromă de cartofi înăcriți, deasupra câteva așchii de margarină râncedă, înghețată, ce nu se lasă întinsă și o jumătate de lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu-ți amintești cum își urzea păianjenul firul. Ai vrea să adormi încă un ceas, o noapte sau chiar o viață pentru a-ți continua visul, dar visul este o prelungire a absenței și nimeni nu-ți spune asta. Cristale înghețate sparte în palmă. Trezirea primul instantaneu vegetal al zilei, apa miroase a iarbă de munte. Gustul ierbii resuscită primăvara-n oglindă. La 4 dimineața, Petru, fără ordin de servici, abandona cazarma, deschidea fereastră în icoană și trecea dincolo. Adevăratele dezertări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
abatorul gândurilor. Visele, emoțiile, trezirile umplu tiparele. Ai o inimă cât un cuptor de copt pâine, foame infinită poți domoli cu 7 spice de grâu. De ce te desolidarizezi de propria disponibilitate de a te face parte? Până și vremea conștiințelor înghețate nu este plăcută lui Dumnezeu. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de a culege nimicul, cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Ating! Pipăi vârsta fiecărui copac. Simt câte ierni a hibernat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
întrebă băiatul. -Trăiește-ți viața, dragul meu, eu am avut ocazia, sunt bătrân, anii au trecut pe lângă mine ca un cântec, au rămas numai versurile. A doua zi dimineața un bătrân a fost găsit mort. Unii au spus că a murit înghețat. Nu avea lemne pentru foc. Casa lui rece era plină de cărți. Dar nu a îndrăznit să ardă niciuna. Ele erau moștenirea lui, singura dovadă că a fost în viață, singurii martori au fost cuvintele. Copilul, cu un rucsac mai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
-Alții se gândesc să schimbe compoziția aerului și cu ajutorul unor bombe special construite, dar aceste măsuri pot fi periculoase. -Știi ce nu ți-am spus? Dacă se topește gheața de la Polul Nord, gazele ce se eliberează din corpurile căzute moarte, dar înghețate,vor acționa ca niște bombe! -Alții sugerează propulsarea a miilor de oglinzi în atmosferă care să fie monitorizate ulterior de computere, scopul fiind devierea acțiunii soarelui și proiectarea ei spre alte destinații decât pământul. -Cunosc oameni de știință care proiectează
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
intenția, pentru că aici nu e nimeni să se sperie de spectacolul macabru, cu atât mai mult cu cât nu rămâneau la vedere decât extremitățile oaselor mâinilor și ale picioarelor, acestea din urmă odihnindu-se pe dalele podelei, a cărei răceală Înghețată nu o simt, primele răsfoind, ca și cum ar fi o răzătoare, paginile volumului complet ale reglementărilor istorice ale morții, de la primul dintre toate regulamentele, acela care a fost scris cu numai două simple cuvinte, vei omorî, până la adendele și anexele cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de a fi prins pe picior greșit, scăpase, În mod miraculos, În ultima clipă, De ce am scăpat. Cu toate acestea, moartea care se ridică acum de pe scaun este o Împărăteasă. N-ar trebui să se afle În această Încăpere subterană Înghețată, ca și cum ar fi Îngropată de vie, ci pe vârful celui mai Înalt munte prezidând destinele lumii, uitându-se cu bunăvoință la turma umană, văzând cum se mișcă ea și se agită În toate direcțiile fără să-și dea seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Răposata mea nevastă era din Nürnberg. Sunt sigur. Și cum i-ai descrie tonul? Agitat? Vreun pic tulburat? — Nu părea să fie un țăcănit, dacă la asta vă referiți, domnule. Era la fel de rece ca pișatul care iese dintr-un eschimos înghețat. Cum ziceam, exact ca un ofițer. — Și a cerut cu sergentul de serviciu? — Astea au fost exact cuvintele lui, domnule. — Vreun zgomot de fundal? Trafic? Muzică? Ceva de genul ăsta? — Nimic. Apoi ce-ai făcut? După apel? — I-am telefonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ne va ierta. A spus chiar așa, Angela. Și acum îi aud vorbele întorcându-se la mine, din barul acela, din ploaia aceea, din timpul acela îndepărtat. Dumnezeu nu ne va ierta. — Dumnezeu nu există! am șuierat strângându-i mâinile înghețate. Ea m-a privit și poate că a râs de mine. A ridicat din umeri: Să sperăm. Nu ne-am spus că ne vom revedea, nu ne-am spus nimic. Am salutat-o în mjlocul străzii. Mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Domnul Kauderer a dat din cap, dar n-a privit-o în ochi: - El nu e un Kauderer! Numai noi suntem întotdeauna în pericol! Ușa s-a deschis. Din urina caldă de cal din ogradă se ridicau aburi în aerul înghețat. Argatul și-a băgat capul îmbujorat înăuntru și a anunțat: - Trăsura e la scară! — Gritzvi! Unde ești? Repede! - a strigat bunicul. Eu am făcut un pas înainte, către domnul Kauderer, care-și încheia paltonul de pluș. III Plăcerile oferite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de servitoare cu boccele, sanitari cu brancarde, bolnavi abia ieșiți din spitale, vânzători ambulanți, funcționari, călugări, țigani, eleve de la fostul Colegiu al Fiicelor de Ofițeri, în uniformă de călătorie. Toți se înghesuiau pe pod, târâți parcă de vântul umed și înghețat, care părea să sufle din hărțile geografice, din breșele ce sfârtecau fronturi și frontiere. În acele zile, mulți căutau refugiu în oraș: unii se temeau de extinderea revoltelor și jafurilor, alții aveau motive serioase să nu se afle în calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mi-am dat seama că suma de la asigurarea împotriva incendiului premeditat o investisem în acele slot-machines ruginite ale lui, și că mă aveau la mână, el și bătrâna aia paralitică și nimfomană. Cu o zi înainte, privind de pe dune lacul înghețat, gustasem libertatea cum nu mi se-ntâmplase de ani de zile, dar în douăzeci și patru de ore spațiul din jurul meu se închisese iarăși, și totul se hotăra pe străzile cu case împuțite dintre cartierul grec și cartierul polonez. Asemenea întorsături au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
abia acum scriu, de când o privesc. Nu fac decât să urmăresc lectura acelei femei, văzute de aici, zi după zi, oră după oră. Citesc pe chipul ei ceea ce dorește ea să citească, și transcriu fidel... - Prea fidel - îl întrerupse Marana, înghețat. - Ca traducător și reprezentant al intereselor lui Bertrand Vandervelde, autorul romanului Privește în jos unde umbrele se-ndesesc, pe care îl citește femeia aceea, vă desfid să-l mai plagiați de acum înainte! - Flannery devine palid: un singur gând pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
expresie supărată și puțin obosită, pe un fond de încăpățânare gravă, care mă făcea să bănuiesc că în lunga istorie a proastelor relații cu soțul ei, despre care se șopteau atâtea, ea nu era numai victima; într-adevăr, între detașarea înghețată a domnului Okeda și hotărârea ei încăpățânată nu știu cine era câștigătorul. Cât despre Makiko, avea tot aerul vesel și distrat pe care unii copii, crescuți în mijlocul neînțelegerilor dintre părinți, îl opun mediului, ca o pavăză; ea și-l purtase cu sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pe lume e sfârșitul lumii. Nu e așa - strigi, și cauți în cartea incomprehensibilă o frază care să poată dezminți cuvintele Ludmilei. Dar cele două trenuri pleacă, se îndepărtează în direcții opuse. În parcul din capitala Ircaniei suflă un vânt înghețat. Ești așezat pe o bancă în așteptarea lui Anatoli Anatolin, care trebuie să-ți încredințeze manuscrisul noului său roman Ce poveste își așteaptă finalul? Un tânăr cu barbă lungă și blondă, palton lung, negru și beretă de mușama se așază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]