4,859 matches
-
nu știu ce deznodământ va avea aplatizarea lumii. Într-adevăr, permiteți-mi să merg și mai departe și să fac o confesiune mai profundă: știu că Pământul nu este plat. Da, ați citit bine: știu că Pământul nu este plat. Nu vă Îngrijorați. Știu. Sunt totuși sigur că lumea a Început de câtva timp să se micșoreze și să se aplatizeze, iar acest proces s-a accelerat dramatic În ultimii ani. Astăzi, jumătate din omenire participă, direct sau indirect, la procesul de aplatizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
miliarde sunt prinse ca Într-o cursă și s-ar putea să nu intre niciodată În ciclul bunăstării, care presupune educație mai bună, sănătate mai bună, mai multe investiții de capital, un stat de drept funcțional, mai multă bunăstare... Mă Îngrijorează faptul că doar o jumătate a lumii este plată și că lucrurile vor rămâne neschimbate“. Să luăm, de exemplu, malaria, o boală cauzată de un parazit purtat de țânțari. La ora actuală, malaria este cel mai mare ucigaș de mame
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ai cărei adepți chiar și-au spus: „Dacă America ne influențează astăzi viața, direct sau indirect, mai mult decât guvernele țărilor noastre, atunci vrem să avem un cuvânt de spus În cadrul puterii decizionale americane“. La momentul Seattle, „influența“ care Îi Îngrijora cel mai mult pe oameni venea din partea puterii economice și culturale a Americii și astfel cererea de participare la luarea deciziilor părea să se concentreze asupra instituțiilor de reglementare economică de genul Organizației Mondiale a Comerțului. America anilor ’90, În timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
profita de aplatizarea lumii pentru a omogeniza cultura la nivel mondial. Dacă aparțineai altei culturi decât cea americană, indiferent cât de robuste și de vibrante erau elementele ei - portul popular, limba, bucătăria națională sau muzica -, aveai toate motivele să fii Îngrijorat că poți fi călcat În picioare foarte ușor. În Încleștarea constantă dintre forțele omogenizante și cele particularizante ale globalizării, se părea că forțele omogenizante-americanizatoare sunt sortite să aibă câștig de cauză. Globalizarea părea că va fi după chipul și asemănarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să-și dezvolte un nivel de credibilitate În comunitatea de afaceri, creându-și un mediu de afaceri În care se poate prospera - cu reguli transparente și solide“. Neland mi-a mai spus că furnizorii Îl Întreabă adesea dacă nu este Îngrijorat În privința Chinei și Taiwanului, țări care au amenințat cu declanșarea unui război În a doua jumătate a secolului XX, dar răspunsul lui standard este că nu-și poate imagina aceste țări „făcând altceva mai mult decât să-și arate mușchii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Îmi ziceam. Mă rog, Într-o zi Îmi vedeam de ale mele, ședeam În birou, când secretara dă buzna și-mi spune: «Meg, Arthur Levitt șpreședinteleț de la CVO la telefon».“ Comisia pentru Valori și Obligațiuni supraveghează bursa și este mereu Îngrijorată de pachetele de acțiuni care sar În aer și de posibilele manipulări din spatele lor. Pe vremea aceea, dacă un director executiv auzea că Arthur Levitt e la telefon, știa că nu-și Începuse bine ziua. „Așa că mi-am convocat consilierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
l-a așezat pe al regelui și au ieșit. Vrând să îngenunchem, în loc să avem în față o icoană, aveam chipul unui idol. De pe tinetă, am smuls cuiul și l-am bătut cu un bocanc sub al regelui. * Nu eram deloc îngrijorați cu privire la proces. Ne împăcam cu gândul că vom fi condamnați și că vom călca pe urmele înaintașilor luptei legionare. Probleme avea doar Vârlan Moise. Îi rămăseseră acasă, la Pleșcoi, o mamă, văduvă și patru surioare încă mici pentru a putea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Hristos și iubirea de neam nu mi îngădui altă discuție cu autoritatea de stat. Când am sfârșit, elevii păreau halucinați. Simțeam deruta și încrâncenarea directorului și concentrarea subdirectorului, dar privirile lui moș Dumitrache și ale celorlalți doi milițieni, care păreau îngrijorați de soarta mea, mă mângâiau. Am întins subdirectorului, mai aproape de mine, cele două pagini cu ideile prescurtate, intitulate: Mărturisire în cadrul programului de reeducare de la Târgșor; 1948. Dacă dosarul meu se publică - și aș dori acest lucru - se pot găsi. Directorul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aleși să-L mărturisim. Când unul din cei șase frați cu care suportam supliciul întreba: Mai puteți, fraților? Nădejdea în Dunmezeu, răspundeau toți. Și Titi Stoica, și Costică Lupoaie, și Bardac, și Aurel Obreja, și Ilie Popa, și Dumitru Neagu, îngrijorați pentru mine, mă încurajau. La un moment dat, căpitanul T. a izbucnit într-un hohot de plâns care ne-a cutremurat, și tot trupul acesta comun, nevăzut în întuneric, dar luminos în Hristos, a plâns împreună cu el. Și-a mărturisit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sufletul meu, să nu mă rușinez înaintea lor, ci mă ridică biruitor din moarte, ca să preamăresc Numele Tău și să-mi dai mântuirea Ta. Mă rugam în sinea mea și plângeam; nimeni nu știa de ce, doar se uitau la mine îngrijorați. Mă gândeam la starea sufletească a victimelor inconștiente, manevrate de securitate. Și-or fi dat seama și ei că procesul care li se pregătește avea ca scop dispariția probelor acțiunii de genocid fizic și moral din închisori și lagăre de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ai luat-o din interese meschine. A încercat să răspundă ceva, dar l-am tăiat: Nu mai am nimic de spus, și am ieșit. De atunci nu l-am mai văzut pe Savin. După mine au ieșit toți bucuroși, dar îngrijorați de cele ce vor urma. Timorarea nu dispăruse încă din suflete și aveam să o ducem cu noi, afară, să o purtăm între alți timorați, care intraseră cu toții într-un fel de lașitate rațională; „Asta-i viața! Pot eu să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de zbuciumul său, făcându-i parte de un loc unde, nădăjduiesc, să-i fie alinată orice neliniște. La puțin timp l-a urmat și soția sa. Și dânsa fusese arestată o dată cu el și maltratată; eliberată, trăise cu inima zdrobită, fiind îngrijorată ca să nu fie copiii persecutați. Dumnezeu să-i odihnească! Construirea casei În anii ‘70, câtva timp n-am mai avut invitații la securitate. În timpul acesta am dărâmat coliba lui moș Toma, care se deteriorase, și din economiile realizate și cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
motive, evreii din România voiau să rămână străini, iar acestea nu erau puține la număr. Iorga (ca și Eminescu) îi considera pe evrei drept un produs la istoriei și nu excludea o rezolvare a situației prin asimilare, dar era totodată îngrijorat de viitorul poporului român. El îi considera pe evreii din Transilvania drept șovini unguri. Dacă împăratul Habsburg avea supuși credincioși în Bucovina, aceștia erau evrei. Chiar și Basarabia era plină de evrei. Dar în timpul perioadei antisemite a lui Iorga au
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe vremea cînd Hitler era încă un tinerel, agitînd zvastica înainte de primul război mondial (ca simbol al antisemitismului internațional). Pentru Cuza nu existau alte probleme 38. În articolele sale asupra chestiunii evreiești (rareori s-a ocupat de altceva), el era îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în Dacia" și se referea la Iași ca la Municipium Judaeorum. Jean Jaurès, Briand, Viviani, Clémenceau și Millerand erau prea apropiați de evrei pentru gustul lui Cuza; îi numea Jidoviți (lefegiii evreilor). Socialismul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acestea erau cu totul altceva. În mijlocul acestei tragedii, Iorga a întrevăzut și unele perspective. În ciuda profundei sale aversiuni față de război, el scria că România trebuie să fie gata să profite de ocazie ca să-și afirme "drepturile naționale"7. Și era îngrijorat de Franța și Serbia. "Franța nu trebuie să piară!", pentru că aceasta ar însemna o catastrofă morală pentru omenire. România trebuie să ajute Franța, fie și printr-un simplu gest. "De ce iubim noi Franța?", întreba el. "O iubim din cauza luxului claselor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
costumul său național chiar și la recepțiile regale. Mihalache era cinstit și un democrat convins. Aceasta nu l-a oprit pe Regele Ferdinand să facă tot timpul glume de prost gust pe seama "cămășii" țărănești a lui Mihalache sau să fie îngrijorat de partidul lui. Dincolo de politica tradițională își făcea ceva apariția, atît în România cît și în restul Europei. Din groaznicul măcel al Primului Război Mondial, trezită din idealismul secolului al XIX-lea și din suferințe (spiritul lui " Nimic nou pe frontul de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
clasa conducătoare. Din momentul restaurării de către Brătianu a vechiului sistem, acești studenți au luptat împotriva clasei conducătoare (cu coloana ei vertebrală economică, evreii, protejați de Constituție și de regimul liberal) care bloca viitorul nou apărutei intelectualități. Iorga nu era deloc îngrijorat de superproducția de pseudointelectuali. A replicat ziarului "L'Indépendence Roumaine", "care era îngrijorat de apariția unui proletariat intelectual", explicînd că nu vrea să primească de la nimeni lecții în privința funcționării universităților. Diploma era pur și simplu o recunoaștere a muncii depuse
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
luptat împotriva clasei conducătoare (cu coloana ei vertebrală economică, evreii, protejați de Constituție și de regimul liberal) care bloca viitorul nou apărutei intelectualități. Iorga nu era deloc îngrijorat de superproducția de pseudointelectuali. A replicat ziarului "L'Indépendence Roumaine", "care era îngrijorat de apariția unui proletariat intelectual", explicînd că nu vrea să primească de la nimeni lecții în privința funcționării universităților. Diploma era pur și simplu o recunoaștere a muncii depuse, dar nu asigura o slujbă. Dacă avem prea mulți avocați, să creăm atunci
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ceilalți ca să dea impresia că sînt amabili"159. Iorga vizita cu plăcere Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, țările acestea făcînd parte din Sistemul de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați firești în fața amenințării rusești 160. Îl îngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista și regimul comunist. Iorga îl ura și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zicală: "Fiecare popor trebuie să trăiască în cadrul granițelor lui etnice". Iar, în final: Urmărind realizarea visului de a reface Ungaria așa cum era, bandele lui Horthy distrug Ungaria care ar putea fi!"173. Iorga nu era îngrijorat de Austria. Îl cataloga pe Karl de Habsburg, cu încercările de restaurație ale acestuia, drept "Habsburgul degenerat, concentrîndu-și ura asupra regimului lui Horthy și a "terorii albe" instituită de acesta". Pentru Iorga, căpitanul Gömbös era "șeful rasiștilor unguri"174. Contactele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nevoile de zi cu zi contează pentru Hitler". Ceea ce vrea Hitler este Lebenreaum. "Sună ca trîmbițele Apocalipsei... care se apropie"103. Venirea lui Hitler la putere a stîrnit o reacție puternică în rîndul minorităților din Europa de sud-est; Iorga era îngrijorat de sași și de șvabi. Jickeli, liderul sașilor din Transilvania, i-a făcut o vizită lui Hitler. Episcopul luteran Glondys a fost atacat de Iorga pentru atitudinea pangermană și anti-Versailles a acestuia, numindu-l "Glondys, un vechi dușman". Pacha, episcopul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Hitler la putere, regele și regimul politic s-au consultat cu aliații României. Părerile lor păreau să fie unanime. Stabilizarea situației interne a României constituia un element obligatoriu. Noul prim-ministru desemnat, Duca, a plecat în Franța, care era îngrijorată de faptul că după urcarea la putere a lui Hitler întregul "Pămînt al nimănui" instabil din Europa va aluneca spre fascism. Duca a fost bucuros să ofere toate asigurările cuvenite că regimul politic din România se afla sub control. Era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
victorie a lui Hitler a fost referendumul organizat în regiunea Saar în 1935. Nemulțumit de rezultatul acestuia, Iorga a sesizat că "vocea sîngelui este mai puternică decît orice considerație, acest element moral intim depășește orice avantaj material". Dar el era îngrijorat și de ceea ce se petrecea "la doi pași de Metz"114. Apoi, în martie 1936, Hitler a făcut mișcarea principală: ocuparea ținutului Rinului. Franța era înainte de alegeri; era un guvern "interimar". Și Franța era divizată, dar n-ar fi putut
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
între Hitler și Stalin nu i-ar fi frînt inima nici lui Iorga). Dar n-a fost să fie așa. Următoarele evenimente din 1936 vor deschide drumul Conferinței de la Hossbach. În timpul alegerilor din Franța (căștigate de Frontul Popular), Iorga era îngrijorat. După ce Leon Blum a devenit prim-ministru, Iorga comenta cu satisfacție că vocea acestuia răsuna la Geneva așa cum răsunase mai înainte și cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor și despre respectarea tratatelor. "Nici nu-ți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Goga-cuziștii nu aveau nimic să le ofere nici măcar adepților lor cu excepția jefuirii proprietăților evreilor și a exceselor antisemite. Protestele străinătății (inclusiv ale Statelor Unite ale Americii)48 s-au înmulțit, ca și plîngerile pe lîngă Liga Națiunilor. Dacă Goga sau Cuza nu erau îngrijorați în privința Occidentului, regele, Iorga și regimul politic erau. Iorga condamna intervențiile doctorului Filderman nu numai pentru că era convins (ca și regele) că antisemitismul era cea mai bună cale de stopare a Legiunii, dar și pentru că avea mare grijă de suveranitatea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]