44,537 matches
-
prin garanția emitentului său. Bancnota este un înscris special, imediat mobilizabil în procesul schimbului. Lichiditatea bancnotei, adică capacitatea sa de a fi mobilizată imediat în achiziția de mărfuri, este maximă. Bancnota este forma valorii cu lichiditatea cea mai ridicată. Folosirea înscrisurilor în procesul economic în ansamblu s-a realizat prin bancnotă, forma sa cea mai cunoscută și cea mai perfecționată. Utilizarea bancnotei este una extrem de simplă, la îndemâna oricărui posesor. Nu există costuri în utilizarea bancnotei. Bancnota este un înscris universal, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ridicată. Folosirea înscrisurilor în procesul economic în ansamblu s-a realizat prin bancnotă, forma sa cea mai cunoscută și cea mai perfecționată. Utilizarea bancnotei este una extrem de simplă, la îndemâna oricărui posesor. Nu există costuri în utilizarea bancnotei. Bancnota este un înscris universal, în sensul că circulă în aceeași formă și mod de prezentare, oriunde în interiorul spațiului geografic determinat. Bancnota este un înscris ne nominativ, adică nu există un nume al unui deținător înscris pe ea. Bancnota circulă în mod liber de la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
perfecționată. Utilizarea bancnotei este una extrem de simplă, la îndemâna oricărui posesor. Nu există costuri în utilizarea bancnotei. Bancnota este un înscris universal, în sensul că circulă în aceeași formă și mod de prezentare, oriunde în interiorul spațiului geografic determinat. Bancnota este un înscris ne nominativ, adică nu există un nume al unui deținător înscris pe ea. Bancnota circulă în mod liber de la un deținător la altul în procesul schimbului, fără niciun fel de restricții. Bancnota este o monedă fiduciară în cazul căreia statul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la altul în procesul schimbului, fără niciun fel de restricții. Bancnota este o monedă fiduciară în cazul căreia statul intervine pentru a o emite și garanta, prin intermediul unei instituții specializate banca centrală. Trăsăturile importante care particularizează bancnota în contextul celorlalte înscrisuri care joacă rol monetar sunt luate în dezbaterea următoare. În primul rând bancnota este un înscris emis de către o autoritate bancară centrală. Nu există bancnotă fără girul sau încrederea pe care o oferă banca centrală. Aceste instituții sunt chemate să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cazul căreia statul intervine pentru a o emite și garanta, prin intermediul unei instituții specializate banca centrală. Trăsăturile importante care particularizează bancnota în contextul celorlalte înscrisuri care joacă rol monetar sunt luate în dezbaterea următoare. În primul rând bancnota este un înscris emis de către o autoritate bancară centrală. Nu există bancnotă fără girul sau încrederea pe care o oferă banca centrală. Aceste instituții sunt chemate să asigure o cantitate de mijloace de plată în bancnote, în concordanță cu nevoile unei economii la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este banul de hârtie emis de către banca centrală este susținută și de către Lipsey și Chrystal 647. Modalitatea prin care banca centrală pune în circulație bancnotele nu a fost "din senin", ci se baza pe un fond existent de bunuri sau înscrisuri de valoare, precum și pe baza unor rezerve de aur sau alte metale prețioase. Certificatul de depozit și polița au constituit baza existenței și funcționării bancnotei. "După cum aceste avansuri reciproce între producători și comercianți constituie baza propriu-zisă a creditului, tot așa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bani blestemați". Prin asemenea afirmații autorul se înscrie într-un cerc al dezbaterilor împotriva bancnotei și a banilor de hârtie în general. O altă caracteristică a bancnotei o constituie legătura sa relativă cu aurul și cu alte metale prețioase sau înscrisuri de valoare 652. Tocmai pentru a putea funcționa acest sistem al bancnotei, autoritatea emitentă era obligată să declare modul în care bancnota se raporta la aur, conținutul său în metal prețios. Trebuie spus că sistemul funcționa ca o veritabilă iluzie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aceasta nu înseamnă întotdeauna fericirea, cu siguranță este baza fericirii sau al oricărui demers spre fericire. Explozia politică, economică, demografică și civilizațională pe care bancnota o provoacă și o susține este unică în istoria omenirii. 4. Hârtia monedă Numim hârtie-monedă înscrisuri ale statului, guvernului unei țări, tipărite în scopul mobilizării de sume bănești pentru susținerea cheltuielilor sale și care, la un moment dat, pot juca rolul de bani. De cele mai multe ori, la punerea în circulație a hârtiei-monedă, statul își asumă obligații
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
globală înainte. Urmarea acestor transformări este aceea că discutăm acum despre inflație planetară, șomaj planetar, investiții globale, nivel de trai global. Ne raportăm în integralitatea acțiunilor noastre economice la nivel global. 7. Moneda din hârtie contemporană Bancnota contemporană reprezintă un înscris a cărui acoperire se află în întregime în economia reală (cantitatea de bunuri și servicii) și în posibilitatea acestei economii de a mobiliza bani și de a asigura randamente. Singura legătură pe care o mai admite bancnota modernă este aceea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în expansiune, aceste randamente. Datorită acestor caracteristici crizele economice specifice monedei de hârtie au o densitate și o anvergură mult modificate. Moneda din hârtie contemporană are o varietate foarte mare de existență. Este vorba despre bancnota obișnuită, dar și despre înscrisuri cum ar fi cecurile, bonurile de tezaur, certificatele de trezorerie, acțiuni, obligațiuni și alte înscrisuri care, prin caracteristicile lor, pot juca rolul monedei sau pot sta la baza creditului și expansiunii monetare. Moneda de hârtie actuală are un puternic caracter
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
densitate și o anvergură mult modificate. Moneda din hârtie contemporană are o varietate foarte mare de existență. Este vorba despre bancnota obișnuită, dar și despre înscrisuri cum ar fi cecurile, bonurile de tezaur, certificatele de trezorerie, acțiuni, obligațiuni și alte înscrisuri care, prin caracteristicile lor, pot juca rolul monedei sau pot sta la baza creditului și expansiunii monetare. Moneda de hârtie actuală are un puternic caracter politic. Înțelegem prin asta subordonarea funcționării sale unor decizii cu caracter politic. Deși prin independența
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
înseamnă a 50-a parte din întreaga viață a omenirii". Vezi Arnold Toynbee, op. cit., p. 68. 346 Victor Jinga, la rândul său, dezbate problema apariției monedei legând-o de rolul apariției scrierii și alfabetului. El spune: "Civilizațiile care nu cunosc înscrisul au folosit paramoneda. Culturile alfabetizate au cunoscut moneda adevărată". Vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 40. 347 Scolasticii medievali au definit banii drept RES FUNGIBILIS ET PRIMO USU CONSUMTIBILIS. "Prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
colective. Apogeul civilizației medievale (sec. XI XIII), www.history.uaie.ro, p. 6. 607 Fiduciar vine din latinescul fides (încredere). Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu", București, 2012, p. 325. 608 La romani aceste înscrisuri purtau denumirea de recepta . Ele atestau depunerea la bancă a unei sume de bani. În epocă recepta era transferabilă putând stinge datorii. 609 Definiția dată de Victor Slăvescu monedei fiduciare este următoarea: "Moneda de hârtie fiduciară este aceea pusă de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
își poate duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe pentru cerealele sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109. Recipisa mai poartă și denumirea de chitanță de depozit. Este înscrisul premergător bancnotei, prin intermediul căruia se atesta existența în depozitele băncilor a unor cantități de metal prețios. Iată cum explică Lipsey și Chrystal apariția banilor de hârtie și funcționarea recipisei, ca primă formă a banilor de hârtie: "Banii de hârtie sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 37. 627 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 628 Care zboară, lipsită de un suport, lipsită de valoare, efemeră. 629 Cursul forțat al acestor înscrisuri ne amintește de regimul similar al bancnotei europene. 630 Victor Jinga, op. cit., p. 133 631 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 113. 632 Thomas H. Greco Jr., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de evoluție a banilor a continuat prin apariția și extinderea monedei scripturale sau a banilor de cont. Se numesc bani de cont sau monedă scripturală, deoarece circulația acestora diferă de cea a banilor de hârtie, existând doar sub forma unor Înscrisuri bancare În conturi sau În librete de economii (cecuri etc.). Banii de cont sunt deci depozite bancare, aflate la dispoziția economiei (statului), agenților economici sau persoanelor fizice - care pot efectua tranzacții bilaterale (vânzare/cumpărare) sau unilaterale, fără o circulație efectivă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În acest sens, banca plătitoare blochează sumele necesare plății, până la prezentarea legală la plată. Certificarea conferă o garanție În plus și se face de bănci, la inițiativa emitentului sau la cererea posesorilor (beneficiarilor) cecului; • cecurile de voiaj (de călătorie) reprezintă Înscrisuri cu valoare fixă, imprimate de băncile emitente, În lei sau În valută, cu ajutorul cărora pot fi procurate de la diverse bănci sumele necesare cheltuielilor de călătorie. O variantă a cecului de călătorie o reprezintă cardul de credit sau tichetul de credit
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
alături de cambie, pentru stingerea obligațiilor din comerțul internațional cu mărfuri și servicii, având foarte multe elemente comune cu cambia, de unde și părerea multor specialiști, care consideră biletul la ordin o formă a cambiei. În principiu, biletul la ordin este un Înscris formal, un titlu de plată și credit la ordin, prin care o persoană numită subscriitor, semnatar, emitent sau debitor se obligă, expres și necondiționat, să plătească o anumită sumă de bani, la data și locul specificate În document, către o
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
al statului, În vederea efectuării cheltuielilor programate. Bonurile de tezaur, ca orice titlu de credit, sunt purtătoare de dobândă, care, de regulă, se negociază cu instituțiile financiar-monetare (bancare) creditoare, prezentându-se, În general, În două variante: • bonuri de cont curent; • bonuri - Înscrisuri. a) Bonurile de cont curent sunt titluri de credit subscrise prin băncile comerciale, realizându-se În felul acesta creditarea (alimentarea) contului curent al Trezoreriei statului, cu sumele echivalente bonurilor de cont curent. Foarte important de menționat este faptul că bonurile
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
bonurilor de cont curent. Foarte important de menționat este faptul că bonurile de cont curent nu sunt hârtii de valoare imprimate, ele putând fi transformate În bani lichizi Înainte de termenul scadent, prin operațiunea de scontare, la Banca Centrală; b) Bonurile - Înscrisuri sunt titluri de valoare imprimate, destinate, În general, obținerii de credite de la populație și agenții economici nonbancari, fiecare cumpărător devenind un creditor al statului, care la termenul scadent Încasează valoarea nominală a titlului, plus dobânda aferentă. B) Obligațiunile de stat
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cu deposedare; • ipoteca; • cesiunea de creanțe. 1) Garanțiile sub forma depozitelor bancare - reprezintă sume În lei sau În valută, depuse de clienți la băncile comerciale, În favoarea băncilor comerciale creditoare sau altor categorii de creditori; 2) Garanțiile bancare - reprezintă documente sau Înscrisuri bancare, prin care băncile comerciale garante, pe baza contractelor de garanție Încheiate cu clienții lor, se angajează să plătească În locul clientului aflat În postura de debitor, sumele reprezentând valoarea creditorului primit, dacă plata creditului nu se realizează la termenul scadent
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
terenuri, case, construcții etc.), În formă indivizibilă, fără deposedare, constituite drept garanție la creditele acordate de instituțiile financiar-bancare, care pot fi executate În cazul nerambursărilor totale sau parțiale a sumelor din contractul de creditare; 6) Cesiunea de creanțe - reprezintă un Înscris juridic prin care creditorul, care poartă denumirea de cedent, transferă creanța de care trebuie să beneficieze, unei alte persoane, numită cesionar, În baza unui contract de cesiune de creanță. După Îndeplinirea tuturor condițiilor de creditare, contractele de credit, care includ
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
reputatului profesor american Philip Kotler, a Început să se manifeste după anul 1950, Însă din punctul nostru de vedere, forme incipiente ale marketingului au existat din cele mai vechi timpuri, În special odată cu apariția și circulația monedei din metale prețioase. Înscrisurile istorice menționează În acest sens, că În „Codul de Legi” al regelui Hammurabi, al Babilonului (secolul al XVIII-lea Î.H.), gravate pe o stelă Înaltă de doi metri, În 49 de coloane, prin care era stabilit sistemul de legi
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
iar după erupția textualismului postmodernist marginalizarea datorată unei poetici inactuale, D. a adoptat cu ostentație tipul de lirism gnomic, mitizant în notă arhaică, experimentat de Nichita Stănescu sau de Cezar Baltag. Emisia e solemn lapidară, poetul având fascinația tăblițelor cu înscrisuri cuneiforme și, ca Ion Gheorghe, a ocultelor litografii geologice. Un dublu demers, personalizarea unui discurs de factură didactic-sapiențială („Theodosie fiule înțelege/ această întindere de zăpadă/ care este scrierea despre moarte”) și înalta impersonalizare a unui scenariu intim („Se făcea deasupra
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
Dar noua conducere a bisericii muntene nu avea, în primii ani, recunoașterea canonică a Patriarhiei de Constantinopol, suprema autoritate în partea de răsărit a Europei. Această recunoaștere este menționată în două acte însemnate pentru istoria noastră bisericească. Primul act este "înscrisul" sau hotărârea sinodului patriarhal, prin care mitropolitul Iachint, anterior titular la Vicina, era recunoscut ca primat al noului stat, Ungrovlahia. Al doilea este scrisoarea patriarhului Calist I (1350-1363) către domnul țării, Nicolae Alexandru, prin care-i aducea la cunoștință hotărârea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]