KorAP: Find »[drukola/base=ținut & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...142 143 144 ...508 >

12,690 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

împlini ușor și fără împotrivire dorința de a-și întinde teritoriul. Întru adevăr, oriunde se arăta găsea o populație liniștită, care se pleca sub jugul lui fără a o sili. În acest chip se supuse întîi Adrianopolul, apoi Didymotichos, întregul ținut Boleron, orașele Serrae, Pelagonia și Prilapos cu ținuturile întregi, apoi orașele Prespa, Deabolis, Achrida și Albania întreagă; Vlahia mare, care cuprindea partea muntoasă a Tesaliei, nu opuse nici o rezistență la intrarea lui, și astfel Ioan Asan luă în putere-i

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-și întinde teritoriul. Întru adevăr, oriunde se arăta găsea o populație liniștită, care se pleca sub jugul lui fără a o sili. În acest chip se supuse întîi Adrianopolul, apoi Didymotichos, întregul ținut Boleron, orașele Serrae, Pelagonia și Prilapos cu ținuturile întregi, apoi orașele Prespa, Deabolis, Achrida și Albania întreagă; Vlahia mare, care cuprindea partea muntoasă a Tesaliei, nu opuse nici o rezistență la intrarea lui, și astfel Ioan Asan luă în putere-i regiunea Elbanon și intră pustiind în provinția Iliria

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Vatatzes se puseră în fruntea oștenilor ce aduseseră cu sine, petrecură țărmul apusan, supus latinilor, luară bogate prăzi și prefăcură întreaga regiune în proverbialul pustiu cuman [... ]. Conform alianței lor juruite, împărțiră între ei, pacinic și după un program, orașele și ținuturile cucerite. Împăratului Vatatzes i se cuveniră orașele Kalliupolis, Madyta și toată peninsula care intră în mare în forma unei limbi de pământ, apoi locul întărit Kissos și regiunea până la Marița, în fine muntele Gano cu o mică cetățuie; iar Ioan

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
al lui Dumnezeu", el ceru totodată pentru persoana sa toate drepturile unui legat apostolic în țara lui Asan, așadar dreptul de-a despărți diecezele, de-a instala episcopi, de-a înființa parohii și în fine de-a subordina vreunei episcopii ținutul Zevrinului (Severinului) din Bulgaria, care bisericește nu se dăduse încă nimărui. Pentru aceasta el cită pilda regelui Ștefan cel Sfânt, care exercitase aceste drepturi, iar ca motiv al acestei măsuri el zise că, dacă ar veni în țara cucerită însoțit

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
toată viața după o stăpânire fără principe, care e cea mai stricăcioasă dintre toate. Împăratul romeic care stă la porțile noastre e un stăpânitor credincios, un om nobil, cu pătrundere și drept, care din moși-strămoși are drepturi asupra noastră; căci ținutul nostru e al împărăției romeice și numai bulgarii, lacomi de țări, au răpit ținutul Melenik, împreună cu multe altele; și totuși noi ne tragem din Filipopole, și după origine sîntem romei curați. Dar chiar în cazul când am trece de bulgari

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Împăratul romeic care stă la porțile noastre e un stăpânitor credincios, un om nobil, cu pătrundere și drept, care din moși-strămoși are drepturi asupra noastră; căci ținutul nostru e al împărăției romeice și numai bulgarii, lacomi de țări, au răpit ținutul Melenik, împreună cu multe altele; și totuși noi ne tragem din Filipopole, și după origine sîntem romei curați. Dar chiar în cazul când am trece de bulgari curați, împăratul romeic are totuși un necontestat drept de suveranitate asupra noastră. Fiul și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
împăratului romeic. Stenimachus și Tzepaena, împreună cu toate localitățile răzimate de munții Rhodope, se declarară supuse împăratului, încît râul Hebrus forma de acum înainte granița între teritoriul romeic si cel bulgăresc. Spre nord recunoscură dominațiunea împăratului tarile cetăți Stumpium și Chotobos, ținutul Belebudium, orașele Skopia și Belnus și celelalte până la ținuturile Prilapos și Pelagonia, în fine orașele Neustapolis și Prosakos. Împăratul se îndatori printr-un tratat încheiat cu regele bulgar de-a se mulțumi cu această lărgire de teritoriu și de-a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de munții Rhodope, se declarară supuse împăratului, încît râul Hebrus forma de acum înainte granița între teritoriul romeic si cel bulgăresc. Spre nord recunoscură dominațiunea împăratului tarile cetăți Stumpium și Chotobos, ținutul Belebudium, orașele Skopia și Belnus și celelalte până la ținuturile Prilapos și Pelagonia, în fine orașele Neustapolis și Prosakos. Împăratul se îndatori printr-un tratat încheiat cu regele bulgar de-a se mulțumi cu această lărgire de teritoriu și de-a nu-și întinde mai departe granițele. Fiece oraș sau

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
aproape. Cu toate acestea Mihail luă hotărârea {EminescuOpXIV 124} de-a se folosi cu de prisos de moartea împăratului Vatatzes pentru a se întări pe sine însuși și anume pentru a recâștiga și readuce sub domnia bulgară toate orașele și ținuturile pe cari acest împărat le răpise de la romîno-bulgari și le adăosese împărăției romeice. Ocazia era favorabilă și ademenitoare, mai cu samă pentru că partea apusană a împărăției romeice era lipsită de orice trupe cum se cuvine și de orice apărare efectivă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
era favorabilă și ademenitoare, mai cu samă pentru că partea apusană a împărăției romeice era lipsită de orice trupe cum se cuvine și de orice apărare efectivă. Principele româno-bulgar irupse din Em, trecu râul Hebrus și, sprijinit de simpatiile locuitorilor din ținuturile în cari năvălise, făcu repezi progrese în scurt timp. Cetățile, orașele, târgurile, având garnizoane minime, nepregătite pentru împresurări lungi, rău înarmate și pierzîndu-și tot rostul și orânduiala prin surprinderea invaziei, i se supuseră parte de bunăvoie, parte fură părăsite de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vite din oraș și numai în vederea unei ierni grele, ce-ncepuse a vremui și care nu-l mai lăsa să înainteze mai departe în munții Emului, apucă drumul îndărăt spre Adrianopol. Totodată rândui o parte aleasă a oștirii sale în ținutul Archridei să biruie cetățile de acolo, cari și trecură curând în mînile romeilor cu ajutorul mașinelor și a altor unelte de împresurare. Tot în feliul acesta procede împăratul cu partea sa de trupe contra orașelor și tăriilor câte se rezemau de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător ce l-au fost câștigat. Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională contra romeilor și având antipatie contra împăratului, pentru că socotea a nu fi răsplătit îndeajuns din partea acestuia pentru meritele sale, uneltea în gândul său trădare, strânse oști pe sama sa, câștigă pe mulți luptători dintre cei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pe când cel de al doilea, Constantin Margarites, căzu, ca multe căpetenii inferioare, prizonier în mâna cumanilor, cari apoi [î]l vândură bulgarilor împreună cu ceilalți. Cu inima mâhnită și pasuri grăbitoare împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La știrea grabnicei apropieri a împăratului ei fugiră cu pripă înapoi și pierdură prin spada romeilor ce înaintau pe mulți dintre semenii și din însemnatele lor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lupte de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La aceste se mai adaose împrejurarea că, în urma pierderii încurînd a părții de țară curat românești din cuprinsul Macedoniei și a ținuturilor precumpănitor românești din munții Tessaliei și ai Emului, elementul bulgar câștigă preponderență în paguba celui românesc, își manifestă precumpănirea aceasta într-un mod simțitor și fu o cauză fundamentală mai mult de slăbire și de dezbinare, pe lângă factorii de căpetenie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor, cu atât mai mult creștea faima lui de om ales pentru lucruri mari. Mase mari de popor și ținuturi întregi se luau după dânsul și-i sporeau partizanii cari, prin mulțimea și direcția lor, începură a deveni primejdioși. Primejdia {EminescuOpXIV 138} apropiată stârni atât pe regele Constantin cât și pe împăratul Mihail. Acesta alergă în puterea iernii la Adrianopol

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
câmpul de bătălie își pierdu viața într-un mod deplorabil în mînile lui Lachanas. Acesta bătu și nimici o parte a trupelor regelui, iar o altă parte o rândui în șirurile propriei sale oștiri. Lipsa aproape totală de apărare în ținuturi și orașe îi înlesni repedea lor supunere și el nu-și dete răgaz, până ce nu izbuti să fie recunoscut și proclamat domn și rege peste toată Romîno-Bulgaria. Puterea sa creștea văzând cu ochii, iar gloria sa acoperea originea, în orice

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se vedea la răspântia unei mari nedomeriri, încît trebuia, să ieie o hotărâre și să aleagă într-un fel unul din cele două rele. Pe de o parte Lachanas înainta pustiind în țară în fruntea biruitoarelor sale cete, ocupă multe ținuturi frumoase și supuse o mare parte a împrejurimilor Tîrnovei; pe de altă parte năpădeau trupele împărătești, atacau localitățile și pozițiile slabe de dinafara capitalei, cruțând Tîrnova însăși, anume averea celor mari și de samă, cu intenția învederată de-a le

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
moșii. Dar în curgerea anului 1306 se văzu că toată nada așezată pentru a-l câștiga pe Eltimeres rămăsese cu totul zădarnică. Eltimeres se dete în partea lui Sfentislav și uni oștile sale cu ale acestuia. Oștile lor unite pustiiră ținuturile de lângă Em și siliră pe cele mai multe tării și orașe să li se supuie, între cari pomenim îndeosebi Ktenia si Rosokastron; alte orașe mult mai importante și mai depărtate, precum Sozopolis, cu localitățile de primprejur, apoi Agathopolis și Anchialos, suspinau cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
poporului lor, conform căreia se obicinuia a se cruța și [a] li se da drumul tuturor prinșilor cari nu opusese o rezistență sângeroasă, afară însă de cei notabili și mari. Bulgarii totuși se întremară și se întăriră curând, năvăliră în ținutul Adrianopolei, luară prăzi bogate de-acolo, uciseră mulți romei și se folosiră cu deprisos de această toană a sorții și de schimbăciosul noroc al războiului, pe cari acuma bizantinii le simțeau amar. Pentru a apăra Adrianopolul împreună cu ținutul acestui oraș

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
năvăliră în ținutul Adrianopolei, luară prăzi bogate de-acolo, uciseră mulți romei și se folosiră cu deprisos de această toană a sorții și de schimbăciosul noroc al războiului, pe cari acuma bizantinii le simțeau amar. Pentru a apăra Adrianopolul împreună cu ținutul acestui oraș, împăratul Mihail rândui o înrolare de trupe mai cu samă dintre soldații încercați în războaie cari fuseseră alungați de la hotarele Persiei, cari sosiră într-o stare foarte neîngrijită și săracă, pentru. a cărora înarmare, îmbrăcăminte și hrană n-

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se îndreptă mai întîi spre Adrianopole, unde-și lăsă soția; apoi (la 23 august 1306) năvăli cu puterea în întinsa regiune de țară din poala esterioară a munților Emului, care pe atunci purta numele Romania, jăfui în dragă voie întregul ținut Reachubi sau (în diminutiv popular) {EminescuOpXIV 149} Reachubița până la Stilbnon și de acolo până la Kopsis, adecă făcu prăzi ca și moesienii (adecă vlahii; [... ]) după cum zicea vorba grecească de pe atunci, devenită proverb, și-i tăie lui Eltimeres drumul de-a mai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Bela IV, fiind încă numai urmaș la tron și părtaș la regență, făgădui legatului apostolic Iacobus Praenestinus, cumcă va purta de grijă cu dărnicie atât pentru a se zidi biserica catedrală cât și pentru a înzestra îndeajuns episcopia întemeiată pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în anul 1234 la îndeplinirea făgăduinței sale, desi făcută în termeni generali, și ceru de la dânsul zestre mare de moșii pentru biserica catedrală a noii dieceze ce avea a se zidi, pe

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
scenă nouă rămase o urmă de puțină însemnătate; căci deși merseră în luptă de la început cu toată buna lor voie la punctele cele mai periculoase, anume la marginile Cumaniei și dincolo de Dunăre contra bulgarilor, totuși împrejurarea că curând după aceasta ținutul Severinului primi în frunte-i bani ungurești (adecă comandanți de granițe) și fu prefăcut în banat (ținutul unei comande de granițe) dovedește că ei au uzat puțin timp de drepturile lor. Cumania proprie, adecă Moldova și Valachia, cu toate că li se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
buna lor voie la punctele cele mai periculoase, anume la marginile Cumaniei și dincolo de Dunăre contra bulgarilor, totuși împrejurarea că curând după aceasta ținutul Severinului primi în frunte-i bani ungurești (adecă comandanți de granițe) și fu prefăcut în banat (ținutul unei comande de granițe) dovedește că ei au uzat puțin timp de drepturile lor. Cumania proprie, adecă Moldova și Valachia, cu toate că li se hărăzise, pare a nu fi fost în posesiunea și uzufructul lor decât prea puțin sau deloc. Puținele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Dunăre. Totuși oastea ungurească de căpetenie, condusă de priceputul întru ale războiului Niclas Gara, care se rezema de șanțuri cu plan și chibzuință făcută, știu să treacă râul pe plute, cu toată ploaia de săgeți despre partea românilor, și cuprinse ținutul Severinului. Vlad deșertă câmpia cu toată oștirea sa, iar regele puse să reconstruiască fără întîrziere castelul Severinului. Pe dos a fost însă soarta despărțământului de secui, comandați de voievodul Niclas. Lângă râul Ialomița ea dete de șanțuri și întărituri de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]