4,216 matches
-
său tensionat, de acută angajare existențială, dar și - ca în cazul poemului Memorabile - o înțeleaptă înseninare, atinsă în preajma sfârșitului. MEREU ÎN ZADAR Acesta care-mi vorbește e o pasăre fără cap, flacăra asta, pasărea asta, aceste trei țipete peste furtună, țipătul care cade sfâșiind cerul, țipătul ce-și ia zborul răscolind marea, și țipătul țipetelor ce se ciocnesc, e cântecul unui cap tăiat iar pumnii mei sunt pietre pe care le linge focul. Surâs de trăsnet, mâini de ocean negru, eu
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
existențială, dar și - ca în cazul poemului Memorabile - o înțeleaptă înseninare, atinsă în preajma sfârșitului. MEREU ÎN ZADAR Acesta care-mi vorbește e o pasăre fără cap, flacăra asta, pasărea asta, aceste trei țipete peste furtună, țipătul care cade sfâșiind cerul, țipătul ce-și ia zborul răscolind marea, și țipătul țipetelor ce se ciocnesc, e cântecul unui cap tăiat iar pumnii mei sunt pietre pe care le linge focul. Surâs de trăsnet, mâini de ocean negru, eu sunt victima voastră absurdă, alunec
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
o înțeleaptă înseninare, atinsă în preajma sfârșitului. MEREU ÎN ZADAR Acesta care-mi vorbește e o pasăre fără cap, flacăra asta, pasărea asta, aceste trei țipete peste furtună, țipătul care cade sfâșiind cerul, țipătul ce-și ia zborul răscolind marea, și țipătul țipetelor ce se ciocnesc, e cântecul unui cap tăiat iar pumnii mei sunt pietre pe care le linge focul. Surâs de trăsnet, mâini de ocean negru, eu sunt victima voastră absurdă, alunec pe mătasea crudă, ah, ochiul meu nu mai
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
înțeleaptă înseninare, atinsă în preajma sfârșitului. MEREU ÎN ZADAR Acesta care-mi vorbește e o pasăre fără cap, flacăra asta, pasărea asta, aceste trei țipete peste furtună, țipătul care cade sfâșiind cerul, țipătul ce-și ia zborul răscolind marea, și țipătul țipetelor ce se ciocnesc, e cântecul unui cap tăiat iar pumnii mei sunt pietre pe care le linge focul. Surâs de trăsnet, mâini de ocean negru, eu sunt victima voastră absurdă, alunec pe mătasea crudă, ah, ochiul meu nu mai e
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
pumni până când aceasta a căzut la pământ. Apoi a vrut să-i smulgă geanta și pentru că eleva o ținea strâns, a mușcat-o de mână să-i dea drumul. A luat-o și a fugit. Un tânăr care a auzit țipetele fetelor a pornit în urmărirea tâlharului și l-a reținut, predându-l în brațele polițiștilor. La audieri, tâlharul a recunoscut imediat săvârșirea faptei de care este acuzat, iar povestea lui coincide cu cea a victimelor. Într-un alt dosar, Alexandru
Agenda2006-12-06-1-politie () [Corola-journal/Journalistic/284883_a_286212]
-
sistem liberal, fiecare îndeosebi și toate împreună au trebuit să ne ducă acolo unde sîntem și să facă din fiece evreu o cestiune europeană. D. Brătianu a încercat să treacă odată în Turcia un convoi de vagabonzi evrei. De acolo țipete și vaiete în toată Europa. Mihai Vodă (Sturza) scotea în fiece zi zeci de evrei din țară, tot peste Dunăre, și nimeni nu zicea o vorbă, D. Cogălniceanu, care era pe atunci redactor al ", Foii (oficiale) sătești", poate să mărturisească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de aceea ne-am vărsat sângele la Plevna, pentru a da țara noastră pe mâna evreilor? " Prin aceste cuvinte ale unui însemnat deputat român se caracterizează dispoziția majorității populațiunii din Principatele dunărene. Cu toată exagerarea, e ceva adevărat în acest țipăt de durere. Nimeni care e câtuși de puțin familiarizat cu împrejurările în cestiune nu va nega că cestiunea izraelită are pentru România cu totul altă importanță decât pentru Serbia de exemplu. Cea din urmă putea lesne, fără a se teme
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bine, sânt oare evreii din țară răspunzători pentru faptele relatate de corespondenții foilor din străinătate, fie ele în favoarea sau în nefavoarea statului romîn? Trebuiesc ei oare să fie defăimați și acuzați că sânt de rea-credință fiindcă nu protestează contra unor țipete de durere fondate sau poate nefondate? După cum sîntem noi informați, știrile răspândite în acele foi, dacă nu sânt exagerate, dar nici cu totul inventate nu le putem numi. Chiar dacă numai o parte din ele ar fi adevărate, tot ne umple
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bine v-am găsit. Românul se prezintă deci la recepția respectivă, gazda îi ieși înainte și îi întinse mâna, el i-o sărută, apoi ridică fruntea, i se uită în ochi și pronunță distinct expresia. Înalta doamnă a scos un țipăt și s-a îndepărtat; i se spusese, și aici Szekely traduse exact și direct ce însemna acea expresie, adică o porcărie, în românește bizară, organul calului în curul dumitale. Domnișoara Romulus râse tare, în cascade, cu râsul ei cristalin, când
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
da! exclamă el, că eroul nimerește printre vestale, care ca să-l vindece de impotență îi vâră un falus de lemn în cur tăvălit prin ardei pisat și urzici și el o ia la goană urlând, în timp ce vestalele îl urmăresc cu țipetele lor: hoțul, hoțul... Săracul, era conștient că impotența lui față de femei venea din faptul că iubea un băiat cu care trăia. Dar ar fi vrut să facă față și unei frumoase matroane, îndrăgostită de el, deci nu era cu totul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mișcări cu care venise, ce altceva decât moarte... Și în clipa când dorința mea reprimată din pădure și care se născuse în mine din clipa când o văzusem se împlini într-adevăr cu o mare brutalitate furioasă, Matilda scoase un țipăt de spaimă, ca și când ar fi fost violată... Acest țipăt în abandon aveam apoi să-l caut ani în șir în viața mea cu ea și adesea avea să se repete, sau mai bine zis avea să treacă cu timpul în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în clipa când dorința mea reprimată din pădure și care se născuse în mine din clipa când o văzusem se împlini într-adevăr cu o mare brutalitate furioasă, Matilda scoase un țipăt de spaimă, ca și când ar fi fost violată... Acest țipăt în abandon aveam apoi să-l caut ani în șir în viața mea cu ea și adesea avea să se repete, sau mai bine zis avea să treacă cu timpul în fruntea dușmanilor cu care lupta Matilda. Căci avea destui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de ei, îi biruise și venise la mine. Și numai o clipă violența mea dăduse la o parte ca un fulger perdeaua abandonului și la lumina lui îi văzuse foind și țipase. Or eu, abia în acea clipă, auzind acel țipăt, mă îndrăgostisem cu adevărat de ea. Și aveam să trăiesc cu această amintire, tot așa, ani în șir, biruind conflicte care nu credeam că pot fi acceptate... Singurătatea miraculoasă nu mă părăsi în minutele care urmară, ținînd-o în brațe pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
da da, exista, era el, îi recunoșteai glasul, apoi, Victor, iubitul meu, ce faci tu acolo, mi-e dor de tine! Mă feream de această agresiune a puterii tale de a iubi, apele adânci ale simțirii mele răscolite năvăleau asupra țipătului și îl înecau, vroiam să rămân intact în cutiuța în care stătea puterea mea, cei trei viermi nemuritori din basme care îl făceau pe smeu de neînvins, dar de fiecare dată strigătul tău pătrundea tot mai adânc, dincolo de aceste ape
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
folosea pistolul, ci doar pumnul și inteligența, de un altul cu o tipesă care știa carate și își culca cu repeziciune și fără greș adversarii... Acum nu mai știu ce urmează... Și aud aievea glasurile copiilor lui Ciceo care scoteau țipete înalte ori de câte ori Saimon sau tipesa care știa carate trimitea nu unul, ci câte doi-trei "bandiți" la pământ. Ei erau încă mici, nu știau să citească subtitlurile, dar înțelegeau așa, în linii mari, că ceea ce se mișca pe ecran era împărțit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a spus, și dumneavoastră și copilul aveți forță vitală. De unde știți? Avem noi indiciile noastre. Îl credeam, cu toate că simțeam junghiuri adânci, se opreau totuși câteva secunde și puteam să respir. Cum e cu nașterea fără dureri? l-am întrebat printre țipete, dar eram încă vitează, mai aveam timpul să-l ironizez. O să vedeți și singură cum e, zice. Uite, chiar acuma e momentul. Nu era momentul. Totul se oprise, mi se părea că trebuie să mă dau jos și să nasc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acolo, se ridică în genunchi, puse mâna pe vaza încărcată cu flori aduse de musafiri și în clipa următoare această vază trecu ca un proiectil pe lângă capul meu și se sparse în curte prin frumosul vitraliu... Resimțit șocul violenței neînfrînate, țipătul geamului spart, apoi bufnitura și explozia, ca un semn de sinistru, a vasului de sticlă. "Să nu mai îndrăznești, gâfâi ea revenind în fotoliu. Niciodată să nu mai îndrăznești..." Și arăta extrem de satisfăcută de ceea ce făcuse și de aceea glasul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
timp, grasul Calistrat țopăia de repulsie ferindu-se de ceilalți șobolani, care, căutând prin toate părțile vreo gaură de scăpare, se urcau pe pereți, reveneau peste mesele goale, săreau chițcăind și într-adevăr unul îl atacă și el scoase un țipăt și smuci din fundul lui mare cu o mișcare abjectă, urlând către Bacaloglu: "Du-te, mă, în bida mă-tii și omoară-i odată!" Vintilă se apropie și el și îi trase cu sete un șut în fundul lui trivial (și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi bagă ghearele în gât, uite-așa niște dungi mi-a făcut pe grumaz. Atunci m-am desfăcut și eu la curea și trage-i pe buci... Ce vorbiți, dom' profesor!? Păi loviturile astea de curea îi plăceau, scotea niște țipete nu de durere, ci de veselie, chiuia, dom'profesor, ca la nuntă, adăugă el cu duioșie și regret... Arunc eu cureaua și îi trag un svung de dreapta, nimic! pe urmă altul de stânga, aiurea! pe urmă un upercut! E
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aplic varianta Vintilă? Cum, dar o și aplicasem... Trebuia dusă până la capăt... Ieșii și intrai în bucătărie, smulsei de lângă chiuvetă o găleată, o umplui cu apă și revenii în birou. Fleoșc! o aruncai peste ea. Sări în sus cu un țipăt înalt și putui aprecia cu satisfacție eficiența metodei. Era vie, rezistase declarațiilor mele patetice de dragoste, sărutărilor și mîn-gîierilor mele, neliniștii pașilor mei... Dar cum? Apa e elementul în care s-a produs șocul primordial al nașterii vieții, un trăsnet
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întoarcă de-acolo mai bun..." în clipa aceea Lavinia se ridică brusc și se îndreptă decisă spre dormitorul copiilor de unde auzirăm de îndată zdupăituri și chicoteli. "Vă arăt eu vouă", strigă ea și într-adevăr auzirăm apoi palme date și țipete mult exagerate de durere nesinceră, fiindcă oricât ar fi fost de îndesate, palmele mamei demult nu mai aveau asupra lor vreun efect... "Ascultă la ușă, zise Lavinia revenind, du-te tu, dragă, și potolește-i..." "Sînt și ei curioși, zise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nemișcat și nu prea aproape de ea, ca și când, desigur, nici n-ași fi cunoscut-o, în acest timp în curtea școlii izbucniră deodată copiii, dar fără rumoarea de altădată, după cum mi-aminteam eu că făceam când goleam clasele, cu strigăte și țipete ascuțite al căror vacarm se auzea departe în cartier. Nu, erau copii liniștiți acești bucureșteni și aproape toți bine îmbrăcați, unii chiar prea bine și parcă prea maturi cu mica lor trufie liniștită pe chipuri, cu acea expresie deloc reconfortantă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să-și toace averile cu cîte-o cățea de-asta cu fundul aprins... Bine că nu l-a umplut de boli lumești... Și când credeam și eu..." Mama se opri cu o expresie de uimire extremă pe față... Apoi scoase un țipăt ca și când ar fi fost înjunghiată, înțelesei: morfina n-o mai putea feri de durerile mari, din fericire încă de scurtă durată. Fusesem avertizat de medic... Își trase răsuflarea... "Da, slab ca mine, continuă ea, dar nu semeț ca taică-tău
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
plimbări; aer! mult aer!... Aici Suzy ridicase glasul și diagnosticianul o urmă izbucnind într-un behăit înalt, ca și când ar fi vrut să ne sugereze că sincer vorbind se săturase de râs, și anecdota asta îl silea acum să scoată doar țipete... ...La plecare Suzy îmi făcu o surpriză: nu se mai ținea drept pe picioare și nici cuvintele nu-i mai erau întregi, deși erau coerente... Erau însă înmuiate de o duioșie, de o delicateță și de un abandon atât de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în flagrant delict, nu e un semn? Și ne-a prins aici în cabină, fără martori... O să ne arunce pe amândoi în prăpastie... În clipa aceea un uruit și o pală de aer înghețat năvăli în cabină. Ea scoase un țipăt, de astă dată adevărat: "Victoraș, vrea să mă omoare." Atunci sării. Suzy era pe marginea deschisă și trăgea, ai fi zis, de sine cu disperarea morții. Încă puțin și ar fi fost aruncată... Îl lovii la gât, unde orice putere
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]