3,625 matches
-
537 Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 153. 538 Michael Beaud discută despre abundența mijloacelor de schimb drept cauză a creșterilor de prețuri. "Principala cauză a scumpirilor este întotdeauna abundența acelor elemente cu care este măsurat prețul mărfurilor". Vezi și Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000, Editura Cartier, București, 2001, pp. 26-27. 539 Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500-până în 2000, Editura Cartier, București, 2001, p. 26. 540 Cu ajutorul lui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
satisfacție. Acțiunea este străduința către un scop. Țelul în final este întotdeauna să elimine o situație resimțită ca deficitară să împlinească o nevoie, să producă satisfacție, să mărească fericirea. Dacă oamenii ar avea toate resursele externe ale naturii într-o abundență atât de mare la dispoziție încât ar putea să-și satisfacă în întregime prin acțiune orice dorință, atunci ar putea să folosească aceste resurse fără nici o grijă". Ludwig von Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 72. 1217 Friedrich Engels, Dezvoltarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai bogate au a priori câștig de cauză În fața variantelor mai sărace. În al doilea rînd, la o analiză atentă, se observă o preferință clară pentru textul și structura Septuagintei, socotit, probabil, „text autoritar al ortodoxiei”. TM, deși folosit din abundență, face figură de „text de serviciu”, de instrument de corectare și cosmetizare a părților mai puțin reușite ori de proteză a părților amputate din LXX. Voi reveni În capitolul concluziilor finale asupra acestei chestiuni. În al treilea rând, cele câteva
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a-i spune unui savant că a cumpărat șase kilograme de cărți. Iată de ce metodele cutumiare de măsurare a terenurilor au căpătat o mare varietate de forme, corespunzătoare aspectelor funciare de un interes practic mai mare. Când exista pământ din abundență, iar mâna de lucru era puțină, cea mai bună unitate de măsură era numărul de zile necesare Însămânțării sau prășitului. De pildă, În Franța secolului al XIX-lea, loturile erau descrise În termeni de morgen sau journals (zile de lucru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
administrativ. Aceste mișcări nu ar fi aleatorii, ci ar reflecta faptul că se călătorește mai ușor prin văi, de-a lungul cursurilor de apă, și prin defilee, indicând unde se află resurse sau destinații ritualice importante. Iată cum descrie Weber abundența de activități umane ce animează peisajul: „Aceste rute serveau unor scopuri profesionale - de pildă, rutele speciale urmate de sticlari, de neguțătorii de sare sau de olari, cele care duceau la ateliere de fierărit, mine, cariere de piatră și plantații de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
momentul potrivit, aceasta poate fi un meșteșug util și decent. Cu toate acestea, este Împinsă prea departe atunci când specimenele expuse sunt orașe moarte și Împăiate”. Principalul argument al lui Jacobs Împotriva urbanismului modern este acela că aplică o grilă statică abundenței de posibilități neștiute. Autoarea condamnă ideea de oraș-grădină a lui Ebezener Howard, deoarece segregarea planificată a acestuia presupune ca agricultorii, muncitorii din fabrici și oamenii de afaceri să rămână niște caste fixe și distincte. O asemenea premisă Înseamnă că nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Întotdeauna percepută ca o negare a lumii rurale existente. Colhozul era menit să Înlocuiască mir-ul sau satul, mașinile - plugurile trase de cai și munca manuală, muncitorii proletari - țăranii, agricultura științifică - tradiția și superstițiile populare, educația - ignoranța și malokulturnîi, iar abundența să ia locul simplei subzistențe. Colectivizarea era menită să pună capăt existenței și modului de viață al țărănimii. Introducerea economiei socialiste a fost urmată și de o revoluție culturală; poporul „Întunecat”, adică țăranii, care erau poate ultima amenințare ineluctabilă pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
drastic pentru a le putea evalua, controla și organiza mai ușor. Insist asupra simplificării drastice pe care o presupune această ideologie, deoarece agricultura, chiar și În formele ei cele mai rudimentare, cele neolitice, este, inevitabil, un proces de simplificare a abundenței vegetale a naturii. Cum altfel am putea Înțelege faptul că omul a Încurajat dezvoltarea anumitor specii din floră pe care le considera utile și a descurajat altele, pe care le găsea dăunătoare? Logica ce stă la baza simplificării drastice a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mediu dovedită de acest tip de agricultură. Agricultura itinerantă mai are multe avantaje, care au fost rareori apreciate. Ea menținea proprietățile fizice ale solurilor montane și de deal care, o dată distruse, erau greu de refăcut. Acolo unde exista pământ din abundență, rotația În sine asigura stabilitatea pe termen lung a acestei practici. Țăranii nu scoteau decât rareori din rădăcini copacii sau buturugile mari, Însă acest obicei care limita eroziunea și menținea structura solului era calificat de funcționarii agricoli drept dezordonat și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a servi În armată. Studiul statistic va urmări pașii ulteriori pe care Îi face individul În viață, va Înregistra ocupația pe care acesta și-a ales-o, unde s-a stabilit și cum se gospodărește, dacă a păstrat din abundența tinereții și pentru bătrânețe, dacă, cu cine și când s-a căsătorit - statisticile Îl vor observa mereu, În momentele sale bune sau grele. Dacă suferă un eșec, dacă ajunge să cunoască ruina materială, morală sau spirituală, ele vor lua notă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mulți etnologi au Înfierat aplicarea lor În așa-numitele contexte „primitive”. Într-adevăr, cum să traduci Într-o cultură sistemele de credințe și de valori ale altei societăți, În absența universaliilor (În sensul pe care Îl dă Chomsky acestui termen)? Abundența descrierilor empirice și, dincolo de ele, multiplicitatea abordărilor tematice și teoretice nu pot transforma „științele despre om” În utopice „științe exacte”. Acestea pot totuși conlucra la elaborarea unei abordări mai „riguroase”, prin prisma unei paradigme unice și dominante, recunoscută și acceptată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai dificil de pus În aplicare decât la nivelurile superioare. Merton subliniază faptul că, dacă o societate insistă prea mult pe succesul material, un număr tot mai mare de indivizi ajung să se simtă frustrați și să recurgă la inovație, abundența nemaifiind În mod necesar o garanție a scăderii criminalității, pentru că atunci când bunurile există În cantitate mai mare, competiția pentru dobândirea lor riscă să se intensifice. Rezultă de aici că mulți dintre noi, deși acceptă obiectivele, nu le vor atinge prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de tip etnocultural: handicapații, homosexualii, pensionarii, cerșetorii, fermierii etc. Cei care se prezintă astfel caută de obicei să obțină din partea statului sau a opiniei publice o recunoaștere a suferinței lor actuale sau trecute, precum și o „Îndreptare” a nedreptăților suferite. Această abundență de identități particulare și În concurență Îi face pe unii sociologi să se teamă de apariția unei „societăți balcanizate”, În cadrul căreia principiile universaliste și-ar pierde În mare măsură forța. Afirmări identitare și acțiune colectivă Afirmarea identităților minoritare este totodată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui animal sau a unui obiect, este folosit aici În principal ca instrument de producție (În mine, pe plantații etc.), fie public, fie privat, și se Întâlnește În cadrul societăților suficient de importante pentru a necesita o mână de lucru din abundență, ieftină și ușor de reînnoit. Însă distincția nu este Întotdeauna atât de clară. Mai Întâi, pentru că aceste două tipuri de societate nu constituie categorii etanșe ca tipologie și pentru că există o anumită continuitate Între ele. Apoi, pentru că inclusiv În cazul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
am dat seama că aceste studii nu corespundeau întocmai cu ceea ce cunoscusem eu în România. Îmi amintesc că am fost foarte mirată de ideea că după tranziția spre democrație votanții est-europeni ar fi fost neinformați și oarecum incapabili să proceseze abundența de informații la care erau expuși sub noile democrații. Juxtapunând această observație cu numărul mare de întâlniri pe care le-am avut în România în 1993 și din nou în 1996 și 1997, când am stat acolo câteva luni de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
trezit o serie de așteptări. Dacă este revoluție, atunci este vorba despre o schimbare radicală: dacă ieri a fost dictatură, azi este libertate. Prin analogie, raționamentul a fost extins în felurite direcții: dacă ieri a fost sărăcie, acum va fi abundență, incompetența de ieri va ceda locul competenței, limba de lemn și murmurul esopic vor fi înlocuite de o gândire limpede și relaxată, iar delațiunea sinistră va fi spulberată de o demnitate firească. Bună parte din așteptări au fost înșelate. Așa cum
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
său, ordin care nu a fost cunoscut până În iulie 1996 (procesul a fost secret, iar documentația privind procesul și pogromul nu au fost dezvăluite până În iulie 1996). Acesta este cadrul În care a avut loc pogromul de la Iași. În ciuda unei abundențe aparente de documente cu privire la acest subiect, pogromul de la Iași a constituit În mare măsură un mister În ceea ce privește responsabilii și planificarea. Oare acest pogrom a fost Încă o verigă În lanțul masacrelor comise de unitățile de asasinare germane la Începutul campaniei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
hiperconsum o civilizație a fericirii paradoxale. „Cine vorbește de fericire are adesea ochii triști”, scria Louis Aragon. Trebuie oare să dăm dreptate poetului de ieri, lecturilor paranoice ale consumului de astăzi, care cred a distinge abisul îndărătul spectacolului radios al abundenței și al comunicării? M-am străduit să evit o atare pornire diabolizantă. Desigur, bilanțul uman și social al societății de hiperconsum nu este chiar roz, dar este el negativ în toate aspectele sale? Dacă această societate nu e tocmai paradis
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
părerea mea, nici vorbă de așa ceva, scenariul cel mai probabil fiind al extinderii lui la scară planetară, într-o perioadă ce nu dispune de niciun sistem alternativ credibil: în curând, milioane de chinezi și de indieni vor intra în spirala abundenței de bunuri și de servicii plătite mereu mai sofisticate. Să nu fim naivi: nici protestele ecologiștilor și nici noile moduri de consum, mai sobre, nu vor detrona hegemonia crescândă a sferei comercialului, nu vor duce la deraierea trenului consumerist de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
societățile contemporane. Nu-i mai puțin adevărat că interogațiile și dubiile la adresa ei au fost numeroase, iar unii nu au ezitat chiar să-i anunțe decesul. Astfel, la începutul anilor 1990, anumiți observatori semnalează schimbări semnificative, în țările democratice, ale abundenței aflate în criză: pierderea apetitului pentru consum, scăderea interesului pentru mărcile produselor, o atenție sporită acordată prețurilor, regresul cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului. „Și dacă sfârșitul secolului ar aduce sfârșitul societății de consum?”, titra săptămânalul Express. Considerații de altă natură
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de fapt o adevărată ruptură culturală. Economia fordianătc "Economia fordiană" Caracterizată printr-o excepțională creștere economică, prin creșterea nivelului productivității muncii și prin extinderea reglării în sistem fordian a economiei, faza II se identifică cu ceea ce s-a numit „societatea abundenței”. Multiplicând cu trei sau cu patru puterea de cumpărare a salariaților, democratizând visele Eldorado-ului consumerist, această etapă se prezintă drept modelul pur al „societății de consum de masă”. Dacă faza I a început doar să democratizeze cumpărarea de bunuri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
modelul pur al „societății de consum de masă”. Dacă faza I a început doar să democratizeze cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată, faza II a definitivat acest proces punând la dispoziția tuturor, sau aproape a tuturor, produsele emblematice ale societății abundenței: automobil, televizor, aparate electrocasnice. Nivelul consumului crește, structura lui se modifică, iar cumpărarea de bunuri durabile se răspândește în toate mediile: în Franța, cuantumul cheltuielilor pentru alimente destinate consumului casnic scade, în bugetul familiilor, de la 49,9% în 1950 la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sinonimă cu fericirea. Exaltând emfatic confortul material și echiparea modernă a căminelor, faza II este dominată de o logică economică și tehnică mai mult cantitativă decât calitativă. Pe de o parte, societatea de consum de masă se prezintă, prin intermediul mitologiei abundenței, drept o utopie realizată. Pe de alta, ea se imaginează ca progres către utopia care cere mereu mai mult confort, mereu mai multe obiecte și distracții. Există în societatea de consum ceva mai mult decât creșterea rapidă a nivelului de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acestui viitor. 2tc "2" Dincolo de standing: consumul emoționaltc "Dincolo de standing \: consumul emoțional" Constatarea e banală: pe măsură ce societățile noastre se îmbogățesc, apar neîncetat noi dorințe de a consuma. Cu cât consumi mai mult, cu atât vrei să consumi mai mult: epoca abundenței este inseparabilă de o lărgire nedefinită a sferei satisfacțiilor dorite și de o incapacitate de a resorbi pofta de consum, orice saturare a unei nevoi fiind însoțită imediat de noi cereri. De aici și tradiționala întrebare: de unde vine această escaladă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
excelență” și „urgență”. Adio voluptăților vagabonde, totul nu-i decât desfășurare de forțe, exploatare maximă a potențialelor, depășire de sine. Pe frontonul societății de performanță stă scris cu litere digitale numele eroic Superman. Conform celui de-al patrulea model, era abundenței determină nu atât un climat de frivolitate și de bunăvoință, cât exacerbarea conflictelor interumane, contorsiuni ale invidiei, neplăcerea de a contempla succesul și fericirea altora. Departe de a domoli pasiunile umane, civilizația bunăstării intensifică sentimentele de ură și de gelozie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]