4,105 matches
-
Române. A fost membru al societății culturale Junimea, membru al societăților savante de la Constantinopol, "Hellenikos Philologikos Syllogos" (din 1866) și "Hetairia Mesaionikon Spoudon" (din 1889). În 1899 a fost ales membru titular al Academiei Române. Pianista Constanța Erbiceanu a fost fiica academicianului Constantin Erbiceanu.
Constantin Erbiceanu () [Corola-website/Science/307169_a_308498]
-
științifice, precum și pentru viața studenților și îndrumarea lor cât mai temeinică pentru viitoarea lor profesiune. Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, motivarea acordării acestui înalt titlu științific fiind făcută de către academician Coriolan Drăgulescu, devenind astfel “prima femeie academician din țara noastră”. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a crea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
lor cât mai temeinică pentru viitoarea lor profesiune. Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, motivarea acordării acestui înalt titlu științific fiind făcută de către academician Coriolan Drăgulescu, devenind astfel “prima femeie academician din țara noastră”. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a crea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format din cadre didactice de la ambele Universități “V. Babeș” și “J. Bolyai”, condus de academician Raluca Ripan. De remarcat meritul deplin în înființarea Institutului de chimie (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimia fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice privind “proprietățile combinațiilor complexe ale metalelor rare”; “înnobilarea caolinului de Aghireș
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
spre a nu se îndepărta de obiectivitate. Pentru toate acestea, cei care au cunoscut-o și au lucrat alături de ea îi vor păstra o vie și pioasă recunoștință ; pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și operei profesor academician Raluca Ripan poate constitui pilda vie a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în România, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri. O mărturie a contribuției aduse în cercetare
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în România, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri. O mărturie a contribuției aduse în cercetare, a inovațiilor și rezultatelor realizate de academician Raluca Ripan și colectivele îndrumate și coordonate de dânsa sunt și “certificatele de autor” și titlurile de “inventator” obținute. Astfel, în anul 1967 “Oficiul de stat pentru invenții” a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
gradul de locotenent-colonel de rezervă și a fost decorat cu următoarele ordine și medalii române: În anul 1966 Academia Română a publicat un volum omagial la împlinirea vârstei de 80 de ani ca semn de apreciere a întregii activități desfășurate de academicianul Ion Enescu. Clinica a III-a Medicală a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași cu profil de cardiologie îi poartă numele.
Ion Enescu (medic) () [Corola-website/Science/307171_a_308500]
-
un atac cerebral după care și-a revenit cu mare greutate, dar chiar și grav bolnav a continuat să lucreze. În august 1975 i s-a acordat o pensie de merit, aprobată de Consiliul de Stat, egală cu cea a academicienilor, dar nu i s-a redat titlul de membru al Academiei Române, pentru a nu-i supăra pe sovietici. A murit în noaptea de 13 spre 14 decembrie 1980, dimineața poștașul aducându-i, spre corectare, șpaltul ultimei sale lucrări trimise la
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
și directorul liceului, Ascaniu Crișan, l-a remarcat și l-a încurajat, astfel încât matematica a devenit materia preferată pentru elevul D.D. Stancu. In paranteză menționăm faptul că profesorul Ascaniu Crișan, care era vestit în Arad, a fost și profesorul viitorilor academicieni Tiberiu Popoviciu și Caius Iacob. În anul 1947, D.D. Stancu a fost admis, în mod strălucit, ca student la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității „Victor Babeș” din Cluj. Cadrele didactice de la facultate l-au remarcat imediat și, ca
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
rezultatelor strălucite, în anul III a fost numit preparator. A îndeplinit această funcție până la absolvire, când a fost repartizat ca asistent la Catedra de analiză matematică, condusă de acad. Tiberiu Popoviciu. S-a înscris imediat la doctorat, sub conducerea reputatului academician, și a obținut titlul de doctor în anul 1956. Din comisia de doctorat, înafara conducătorului științific, au mai făcut parte profesorii Miron Nicolescu, Adolf Haimovici și Dumitru V. Ionescu. A parcurs pe rând gradele profesionale universitare, iar în anul 1968
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
pilda dată de Jacques Elias care „și-a destinat tot fructul muncii sale realizării unui măreț ideal, înălțarea patriei prin cultură”. Din Consiliul de Conducere și Administrație al Fundației au făcut parte, de-a lungul timpului: prințul Barbu Alexandru Știrbei, academicienii Ion Bianu, Gheorghe Țițeica, Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, Dumitru Voinov, George Marinescu, David Emanuel, Constantin Ion Parhon, Mihail Sadoveanu, Andrei Rădulescu, Traian Ionașcu, Ioan Ceterchi, Nicolae Cajal, Victor Sahini, Aurel Iancu și alți intelectuali de marcă
Jacques M. Elias () [Corola-website/Science/307170_a_308499]
-
(n. 4 aprilie 1907, Vărădia, Caraș-Severin - d. 1 iunie 1977, București) a fost un academician român, chimist, membru titular (1963) al Academiei Române. Format și încadrat la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, la începutul celui de Al Doilea Război Mondial se refugiază împreună cu facultatea la Timișoara, unde înființează în cadrul Institutului Politehnic din Timișoara Facultatea
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
stat și în cercetare. Este autor a peste 400 de articole de cercetare științifică, 23 de tratate, monografii și studii, apărute în țară și peste hotare, însumând aproape 20.000 de pagini. În semn de recunoaștere a valorii contribuțiilor sale, academicianul David Davidescu a fost ales membru al mai multor societăți academice și prestigioase instituții de specialitate din țară și străinătate și a fost distins cu mai multe titluri și medalii. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963 și
David Davidescu () [Corola-website/Science/307178_a_308507]
-
(n. 9 ianuarie 1902, Brăila - d. 10 mai 1981, București) a fost un academician român, arhitect, profesor universitar, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetățean de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat lui Doicescu de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882 - 1947) că apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casă Română la Expoziția universală New York World
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
I. Mangeron a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Podgoria Copou, la mormântul său fiind amplasat un bust de bronz. În prezent, bulevardul ieșean care străbate splaiul Bahluiului de la Facultatea de Chimie Industrială la Facultatea de Construcții și Arhitectură poartă numele academicianului .
Dimitrie Mangeron () [Corola-website/Science/307191_a_308520]
-
(n. 19 septembrie 1825, București - d. 1 august 1908, București) a fost un academician român, istoric, genealogist, heraldist și membru de onoare (din 1905) al Academiei Române. După ce a făcut primii ani de școală acasă, timp de 4 ani a urmat cursurile la Paris. Revine în țară în 1848 și profesează ca procuror și judecător
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
a fost fascinat de ideile socialismului utopic. Constantin Maximilan urmat școala primară (1939) și studiile liceale la Liceul „Ioan Heliade Rădulescu” și „Principele Carol” (1947) în București. A absolvit Facultatea de Medicină București (1947-1953). Constantin Maximilian fost unul din discipolii academicianului Ștefan Milcu. N-a fost niciodată membru plin al Academiei Române. A fost iubit de puțini (mai ales de studenți) și a fost urât cu înverșunare de marea majoritate a confraților. Acum este uitat aproape cu desăvârșire. Constantin Maximilian a abordat
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
1985. Școli, curente, economiști. Considerații din perioada interbelică privind dezvoltarea economiei românești. Partea I-a. Revista economică nr.37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.39/1988. , în Nemuritorii Academicieni Români, Agenția Națională de Presă ROMPRES, București, 1995, p. 204-206. Roman Moldovan, în Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 1428. Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.39/1988. , în Nemuritorii Academicieni Români, Agenția Națională de Presă ROMPRES, București, 1995, p. 204-206. Roman Moldovan, în Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 1428. Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 67-73, vol. XIV/ 2012. Iulian Văcărel, Economia României din perioada interbelică sub lupa cercetătorului Roman Moldovan, Studii de istorie
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
2012. Iulian Văcărel, Economia României din perioada interbelică sub lupa cercetătorului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 74-87, vol. XIV/ 2012. Ion Gh. Roșca, Mihail Oprițescu, Tradiție și modernitate în opera științifică a academicianului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 88-91, vol. XIV/ 2012. Ion Ghizdeanu, Academician Roman Moldovan - un profesor de neuitat, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 92-94, vol. XIV
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
economice. Editura Academiei Române p. 74-87, vol. XIV/ 2012. Ion Gh. Roșca, Mihail Oprițescu, Tradiție și modernitate în opera științifică a academicianului Roman Moldovan, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 88-91, vol. XIV/ 2012. Ion Ghizdeanu, Academician Roman Moldovan - un profesor de neuitat, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 92-94, vol. XIV/ 2012.
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
al Expoziției Municipale București 1999 - Membru al Academiei Române 2001 - Nominalizat pentru „Premiul de Excelență în Cultura Românească” 2001 - Decorat cu „Steaua României în grad de ofițer” Ion Gheorghiu a murit la 11 decembrie 2001. Este înmormântat la Cimitirul Bellu între academicieni, sub o sculptură personală din metal argintiu.
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
и култура в Юго-Восточной Европе", București, 2001; "Contribuții la etimologia limbii române", București, 2002; "Scriitori și filologi români (Sec. XVI-XX)", București, 2005; Cuvintele de origine autohtonă în limba română". Discurs rostit la 20 ianuarie 2006, în ședință publică. Cu răspunsul academicianului Eugen Simion, București, 2006 (Academia Română. Discursuri de recepție). Ed. îngr.: Ioan Bogdan, "Scrieri alese", cu o prefață de Emil Petrovici. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, București, 1968; B. P. Hasdeu, "Cuvente den bătrâni", t. I-III
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
XXVIII, 1990, "303-306" (și lista lucrărilor pe anii 1954-1990); Zoe Dumitrescu-Bușulenga, "Gheorghe Mihăilă la 65 de ani", în „Revista de lingvistică și știință literară”, nr. 6, Chișinău, 1995; Onufrie Vințeler, "К 65-летию профессора Георге Михаила", Rsl, XXXIII, 1995, "193-199"; "Nemuritorii. Academicieni români" (coord. Ioan Ivanici, Paraschiv Marcu), București, 1995, ("Mihăilă, Gheorghe", articol); "Kirilo-Metodievska Enciklopedija", II, Sofia, 1995, "701-702" (art. "Mihăilă Gheorghe", semnat de Ekaterina Dogramadjieva); Stan Velea, "Gheorghe Mihăilă", în vol. "Universaliști și comparatiști români contemporani", București, 1996, "215-223"; Marius Sala
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
consacrat prof. dr. Gheorghe Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române, la a 70-a aniversare". (Comitetul de redacție: "Profesorul Gheorghe Mihăilă la a 70-a aniversare", "9-11"); "In honorem Gheorghe Mihăilă", București, 2010 (Eugen Simion, "Schiță de portret", "11-13"; Mariana Mangiulea, "Academicianul Gheorghe Mihăilă la 80 de ani", "14-20"; Mihai Mitu, "Bibliografia lucrărilor academicianului Gheorghe Mihăilă (1954-2010)", "21-60"). Interviuri
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]