33,912 matches
-
a tezei, ca și asupra importanței practice a rezultatelor obținute. După încheierea dezbaterilor cu privire la teza de doctorat, comisia deliberează și hotărăște, prin vot deschis, asupra conferirii titlului de doctor. Rectorul instituției de învățămînt superior sau președintele secției de specialitate a Academiei Republicii Socialiste România verifica îndeplinirea cerințelor legale referitoare la obligațiile doctorandului în cadrul stagiului de pregătire și la susținerea tezei de doctorat. Titlul de doctor se conferă în ramură de știință din care face parte specialitatea în care s-a pregătit
DECRET nr. 1058 din 15 noiembrie 1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106240_a_107569]
-
respectiv. Capitolul 5 Articolul 16 Titlurile științifice se supun spre confirmare Comisiei superioare de diplome. Articolul 17 Profesorii și conferențiarii din învățămîntul superior, directorii, directorii adjuncți, șefii de secții, șefi de sectoare și cercetătorii principali din institutele de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România și din institutele de cercetare departamentale, care la data de 18.XI.1965 ocupau aceste posturi prin atestare sau prin concurs și au lucrări științifice, pot susține teza de doctorat fără examen sau colocviu de admitere și
DECRET nr. 1058 din 15 noiembrie 1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106240_a_107569]
-
titlului de doctor, se vor efectua lucrările de verificare în conformitate cu normele stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Propunerile favorabile făcute, pînă la data prezentului decret, de comisiile științifice ale facultăților, precum și de comisiile științifice ale institutelor de cercetare ale Academiei Republicii Socialiste România aprobate de secțiile respective de specialitate, pentru conferirea titlului de doctor-docent în științe, vor fi supuse consiliilor științifice ale instituțiilor de învățămînt superior care hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate de cel puțin jumătate plus unu voturi
DECRET nr. 1058 din 15 noiembrie 1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106240_a_107569]
-
de cel puțin jumătate plus unu voturi din numărul membrilor lor. Instituția de învățămînt superior al carei consiliu științific hotărăște asupra propunerii făcute de consiliul științific al institutului de cercetare se stabilește de comun acord de Ministerul Învățămîntul și Prezidiul Academiei Republicii Socialiste România. Articolul 19 Titlul de candidat în științe confirmat sau recunoscut de Comisia superioară de diplome este echivalat de drept cu titlul de doctor, iar titlul de doctor în științe este echivalat de drept cu titlul de doctor
DECRET nr. 1058 din 15 noiembrie 1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106240_a_107569]
-
la data de 18 noiembrie 1965, precum și titlurile științifice obținute în străinătate vor putea fi echivalate de Comisia superioară de diplome cu titlul de doctor sau doctor-docent în, științe ținînd seama de activitatea științifică desfășurată după obținerea titlului. Articolul 21 Academia de stiinte social-politice "Ștefan Gheorghiu" și Institutul de studii istorice și social-politice, de pe lîngă Comitetul Central al PCR se asimilează, in ce priveste drepturile de acordare a titlurilor științifice și de organizarea doctoratului, cu instituțiile de învățămînt superior. Articolul 22
DECRET nr. 1058 din 15 noiembrie 1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106240_a_107569]
-
Chiper), interviul este o capodoperă a genului prin spontaneitate și amănunte imposibil de aflat altfel despre cum a fost Caragiale ca tată, ca prieten, ca ins aflat între două țări, între două lumi. Deși există și o „Sesiune festivă a Academiei Republicii Populare Romîne și a Uniunii Scriitorilor consacrată comemorării lui I.L. Caragiale” - de la care se relatează în paginile doi și trei ale numărului 23, deși există și nelipsitele texte festiviste care nu adaugă nimic substanțial figurii scriitorului (Mihu Dragomir, „Caragiale
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
arată într-un raport al firmei de management consulting McKinsey România. Andrei Caramitru, managing partner Mc Kinsey, a prezentat un studiu care acoperă și evoluțiile de pe piața muncii, cu ocazia unei conferințe organizate de Consiliul Investitorilor Străini, în parteneriat cu Academia de Studii Economice. Dacă tendințele actuale se mențin, ne-a declarat dl. Caramitru, este foarte probabil ca în zonele dezvoltate din Chină, considerate motoare ale creșterii economice, salariile să le depășească pe cele din România. Vorbim despre costurile medii legate
Află când vor ajunge salariile din România mai mici decât cele din China () [Corola-journal/Journalistic/53349_a_54674]
-
pentru cercetare la divizia Intel din Irlanda, unde, în prezent, sunt angajați aproximativ 5.000 de persoane, majoritatea în producție. Dezvăluirea motivului pentru care a fost pierdut proiectul a cauzat îngrijorare. Atât Confederația Angajatorilor și Afacerilor din Irlanda, cât și Academia de Inginerie au avertizat că acesta este un semnal de alarmă și au afirmat că au existat și alte cazuri de locuri de muncă pierdute din cauza deficitului de absolvenți bine pregătiți, conform Mediafax. Un studiu recent al confederației angajatorilor, derulat
Romania, powered by Intel: am suflat Irlandei o investiţie în IT pentru că nu aveau suficienţi profesionişti () [Corola-journal/Journalistic/53392_a_54717]
-
Socialistă România, activitatea de cercetare științifică se desfășoară pe baza directivelor Partidului Comunist Român, sub conducerea nemijlocita a organelor de stat. Cercetarea științifică se organizează în raport cu cerințele dezvoltării economice și sociale, în unități ale ministerelor, centralelor economice, combinatelor, întreprinderilor, ale Academiei Republicii Socialiste România, ale academiilor de stiinte, în unități ale învățămîntului superior, precum și ale altor instituții de stat. Articolul 3 Rețeaua unităților de cercetare științifică se compune din: institute și centre de cercetare, laboratoare uzinale cu activitate de cercetare, stațiuni
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
științifică se desfășoară pe baza directivelor Partidului Comunist Român, sub conducerea nemijlocita a organelor de stat. Cercetarea științifică se organizează în raport cu cerințele dezvoltării economice și sociale, în unități ale ministerelor, centralelor economice, combinatelor, întreprinderilor, ale Academiei Republicii Socialiste România, ale academiilor de stiinte, în unități ale învățămîntului superior, precum și ale altor instituții de stat. Articolul 3 Rețeaua unităților de cercetare științifică se compune din: institute și centre de cercetare, laboratoare uzinale cu activitate de cercetare, stațiuni experimentale, precum și compartimente de cercetare
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
celorlalte organizații economice de stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești, precum și altor persoane juridice sau persoanelor fizice care produc sau desfac produse, execută lucrări sau prestează servicii; ... b) ministere, se aplică și celorlalte organe centrale ale administrației de stat, Academiei Republicii Socialiste România, organelor centrale ale organizațiilor cooperatiste și ale celorlalte organizații obștești și comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constantă; ... c) grupări colective, se aplică direcțiilor generale, direcțiilor și oficiilor cu personalitate juridică din
HOTĂRÎRE Nr. 77 din 27 ianuarie 1968 privind aplicarea Legii nr. 28 din 28 decembrie 1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106260_a_107589]
-
economice și instituțiilor de stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești, precum și altor persoane juridice, sau persoanelor fizice care produc sau desfac produse, execută lucrări sau prestează servicii; ... b) ministere, se aplică și celorlalte organe centrale ale administrației de stat, Academiei Republicii Socialiste România, organelor centrale ale organizațiilor cooperatiste și ale celorlalte organizații obștești și comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constantă; ... c) grupări colective, se aplică direcțiilor generale, direcțiilor și oficiilor cu personalitate juridică din
LEGE Nr. 28 din 29 decembrie 1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106235_a_107564]
-
Un document realizat de Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții critică strategia Guvernului de a tăia radical pensiile, salariile și din asistența socială. Potrivit cercetării “După 20 de ani: opțiuni pentru România”, realizat sub egida Academiei, “statul român cheltuiește pentru domeniul social proporția cea mai mică, nu numai în raport cu PIB, dar și ca pondere din buget: 36,5% față de 55,9% media UE. Reacția guvernării actuale a României este din nou inversă, încercând să echilibreze bugetul
Academia Română demontează măsurile de austeritate () [Corola-journal/Journalistic/53659_a_54984]
-
ne plasează pe ultimul, respectiv penultimul loc în Europa (după Irlanda). România nu are un stat prea mare, raportat la mărimea economiei, ci, dimpotrivă, este statul cel mai mic din Europa, la mare distanță de media statelor europene, susține studiul Academiei. Deoarece are cele mai mici venituri, relativ la mărimea economiei, statul român este permanent în situația de deficit, adică de nevoie de a acoperi cheltuieli mai mari decât veniturile. Deficitul public mediu al României între 1998 și 2009 a fost de
Academia Română demontează măsurile de austeritate () [Corola-journal/Journalistic/53659_a_54984]
-
Cambadelis, liderul Partidului Socialist din Franța, formațiunea aflată la guvernare. El îl acuză pe premierul britanic David Cameron că a criticat livrarea navelor Mistral în timp ce "mulți oligarhi ruși caută refugiu la Londra", potrivit Financial Times. Andrei Piontkovski, analist politic al Academiei Ruse pentru Știința, îl acuză și el pe Cameron de standarde duble. "Dl. Cameron face apel la guvernele europene să înghețe conturile oligarhilor ruși apropiați de Puțin. Poate să înceapă chiar el, cu Român Abramovich", patronul clubului londonez de fotbal
Rusia divide Europa. Scandal și ipocrizie în UE: "Dacă Londra vrea sancțiuni, să înceapă cu Abramovici" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53742_a_55067]
-
Berlinală, Premiul Festivalului de la Sydney și altele. „Caisa de Argint” a obținut-o filmul „The Journals of Musan”, realizat de sud-coreeanul Park Jung-bun. Regizoarea argentiniană Paula Markovich a fost recompensată cu Premiul Special al Juriului și cu Premiul Special al Academiei Armene de Film pentru „The Prize”, cea mai recentă creație a tinerei cineaste sud-americane. Competiția „Panorama Armeană” a fost câștigată de scurtmetrajul „Loading My Life” de Harutyun Shatyan, răsplătit și cu premiul oferit de Consiliul Britanic. Juriul Premiului FIPRESCI, prezidat
Cineaști români premiați la Erevan by Ma () [Corola-journal/Journalistic/5374_a_6699]
-
Adevărată revelație a literaturii americane din ultimii ani, Jonathan Franzen(n. 1959), a primit în 1988 Whiting Writers Award, o bursă Guggenheim în 1996, precum și Premiul Berlin al Academiei Americane în 2000. De același autor, la Editura Polirom au apărut: Corecții (2004) și Al 27-lea oraș (2007). Libertate, cel de-al patrulea roman al lui Franzen, așteptat cu nerăbdare după succesul extraordinar al Corecțiilor, are în centru o
Jonathan Franzen - Libertate () [Corola-journal/Journalistic/5372_a_6697]
-
a existat un moment în evoluția românei în care a conta avea și sensul „a număra, a socoti”: la începutul introducerii sale în limbă, în secolul al XIX-lea, cuvântul apare sporadic cu acest sens, pe care îl atestă Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Litera C, 1940), cu verbul în forma mai apropiată de franceză, a compta: „Voturile în adunările generale se comptează după numărul acțiunilor” (Ion Ghica). Probabil pentru că a număra și a socoti erau foarte bine instalate în limbă
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
a fostului executiv care va pleca și care va fi înlocuită de o «clientelă» a noului guvern, oameni care, din experiența mea, nu prea sunt dispuși să muncească", a spus profesorul Dumitru Miron de la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice, pentru ZF. De altfel, premierul desemnat, Victor Ponta a promis că, în următoarele șase luni, va depolitiza structurile deconcentratelor din subordinea ministerelor, urmând ca fiecare post, de la secretar de stat în jos, sî fie ocupat prin concurs
Guvernul Ponta dă startul ”marșului” pentru 2.000 de posturi în administrație () [Corola-journal/Journalistic/52244_a_53569]
-
Luminița Voina-Răuț Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto, 12.07.1904 - 23.09.1973) rămâne unul dintre cei mai importanți poeți chilieni, autor al unei prestigioase opere, recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1971. Motivația Academiei Suedeze este cât se poate de elocventa în acest sens: pentru opera lui, care, cu suflul unei forțe elementare, da viață destinului și viselor unui întreg continent. Poetul Neruda e dublat de diplomatul Neruda (consul în Asia și Spania, iar
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
ceva de suferit, se pare, nefiind prea respectat. Dar, cum avea să remarce galant un curtezan: - Muzica e de vină,... a greșit măsura!... Viitoarea regină... era ca o roză în mijlocul unei pajiști... (Din Marile procese ale istoriei, de Henri-Robert de la Academia Franceză, Editura Payot, 1929)
Maria-Antoaneta sau indulgența istoriei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6670_a_7995]
-
mai spus că G.Călinescu n-a avut față de fratele ei o atitudine cuviincioasă. - Și totuși Călinescu v-a îndemnat să vă apropiați de Pârvan. - Pe mine m-a incitat viața și gândirea acestui om. Petreceam toată ziua la Biblioteca Academiei căutând să mă documentez, am făcut o bibliografie de câteva sute de referințe, pe care le-am dat în ultima vreme profesorului Alexandru Zub de la Iași, iar în același timp m-am împrietenit cu Alexandru Sahia, care era secretar de
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
A avut loc, întâi, festivitatea de decernare a premiilor (juriul fiind format din Al. Că-linescu, președinte, Petru Cimpoeșu, Bogdan Crețu, Ioan Cristescu, Ion Mureșan și Alex Ștefănescu). Marele premiu i-a revenit lui Adrian Popescu, iar premiul revistei recent înființate, Academia de poezie (da, Emil Stratan a înființat și o revistă), Marianei Codruț. Premiul de excelență i-a fost acordat lui Mihai Șora, în aplauzele entuziaste ale publicului. Împreună cu eminenta traducătoare și eseistă Luiza Palanciuc, marele filosof a prezentat iubitorilor de
Festivități by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6682_a_8007]
-
impasibilă... Vorbind de Ecaterina cea Mare, cavalerul de Corberon își încheia filosofia cu această remarcă amară: " Viciul și virtutea nu sunt, deseori, în această lume, decât niște calități relative." (Fragmente de texte traduse din Marile procese ale istoriei, de Henri-Robert, Academia Franceză, Ed. Payot, Paris, 1929)
Iluminiști și marii favoriți (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6694_a_8019]
-
Cluj-Napoca, ansamblul Trio "Contraste", "La follia baroque ensemble" din Timișoara, precum și o serie de soliști și dirijori, fie stabiliți în orașul de pe Someș - dirijorul corului Filarmonicii, Cornel Groza, violonista și dirijoarea Ana Bogățilă și pianistul Daniel Goiți -, fie formați la Academia de Muzică "Gheorghe Dima", dar rezidenți în Elveția (Nicolae Moldoveanu, soprana Liliana Nichiteanu și Emerik Kostyák) sau Germania (violonistul Andrei Ágoston). Printre oaspeții de onoare s-au numărat dirijorul Cristian Mandeal, soprana Cristina Iordăchescu, dirijorul german Ferenc Gábor, care a
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]