8,109 matches
-
viteza de repetiție, își găsește reflectare în toate mișcările ciclice și se bazează permanent sau cu regularitate pe o aceeași schemă gestuală. În probele de sprint o regăsim în frecvența pașilor de alergare, ca fiind o componentă a capacității de accelerare și a vitezei de deplasare. Referindu-se la capacitatea de accelerare, G. Harbin, 1989, susține că ea depinde de capacitatea sistemului nervos central de a emite rapid o succesiune de stimuli nervoși, pentru ca forța să se manifeste rapid. De asemenea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se bazează permanent sau cu regularitate pe o aceeași schemă gestuală. În probele de sprint o regăsim în frecvența pașilor de alergare, ca fiind o componentă a capacității de accelerare și a vitezei de deplasare. Referindu-se la capacitatea de accelerare, G. Harbin, 1989, susține că ea depinde de capacitatea sistemului nervos central de a emite rapid o succesiune de stimuli nervoși, pentru ca forța să se manifeste rapid. De asemenea, tot același autor susține că aceasta începe când timpului de reacție
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și cu o viteză aproape de maxim, cu atât timpul de mișcare va fi mai scurt (dar în același timp trebuie avut grijă să nu se instaleze bariera de viteză, n.a.) Spre deosebire de tehnica de obținere a vitezei maxime, în tehnica de accelerare, în concepția lui F. Urtebise, 1994, tălpile atletului vor fi poziționate în spatele proiecției centrului de masă pentru primii pași de alergare de după start. Cu fiecare pas suplimentar prin care sprinterul câștigă experiență, distanța dintre proiecția centrului de masă și baza
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
proiecția centrului de masă și baza de sprijin se va micșora înainte ca tălpile să aterizeze direct sub trunchi. În această fază a cursei, direcția forței aplicată este mai mult orizontală. Același autor relevă faptul că o tehnică corectă de accelerare necesită ridicarea genunchilor cu rapiditate la nivelul maxim. Unghiul dintre gambă - pământ și dintre trunchi - pământ vor fi egale. Glezna este îndoită înaintea contactului puternic cu pământul. F. Urtebise, 1994, susține că suprafața sintetică pe care se aleargă astăzi impune
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
diverse, momentul fiecărei articulații este determinat de combinația dintre cinematicile segmentare și articulare, măsurile antropometrice și forțele externe. După cum am menționat în subcapitolele anterioare, rezultatele obținute în probele de sprint sunt determinate în cea mai mare parte de viteza de accelerare. Rezultatele valoroase ale sprinterilor de nivel mondial și olimpic sunt și urmarea aplicării în practica de antrenament a cercetărilor minuțioase a specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mare parte de viteza de accelerare. Rezultatele valoroase ale sprinterilor de nivel mondial și olimpic sunt și urmarea aplicării în practica de antrenament a cercetărilor minuțioase a specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte minuțios analizat, astfel încât fiecare cercetător a contribuit la redarea fidelă a alergării în timpul fazei accelerării, pentru a determina puterea mecanică necesară atletului în alergare. Printre cercetătorii acestor probleme, enumerăm pe cei care au studiat mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
practica de antrenament a cercetărilor minuțioase a specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte minuțios analizat, astfel încât fiecare cercetător a contribuit la redarea fidelă a alergării în timpul fazei accelerării, pentru a determina puterea mecanică necesară atletului în alergare. Printre cercetătorii acestor probleme, enumerăm pe cei care au studiat mai recent: P. Astrand și K. Rodahl, 1986, M.J.L. Alexander, 1989, V. Vardaxis și T. B. Hoshizaki, 1989, D.A. Winter, 1990
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
M. D. Johnson și G. Buckley, 2001, au cercetat care este puterea mecanică a mușchilor extensori și flexori ai membrului inferior, nu numai în faza de sprijin, ci și în perioada de pendulare, (pas anterior, pas posterior) în timpul alergării de accelerare. Studiul a fost realizat cu 6 atleți de nivel mediu care au sprintat pe o platformă cu senzori. Mai exact, aceștia au cercetat dinamica momentului de forță a articulației șoldului, genunchiului și gleznei în Nm, (tabelul Nr. 18, capitolul IV
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este cea mai mare putere generată dintre toate articulațiile pentru un pas complet de alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei de accelerare, se materializează în antrenamentul actual, prin exerciții ca: sărituri ca mingea executate din gleznă, schipurile înalte. Pasul posterior Flexorii șoldului lucrează concentric, generând o putere mare pozitivă de +1699±215 W (tabelul Nr. 18, HP6-diagrama1). Extensorii genunchiului lucrează excentric generând
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fază de sprijin (HP2-HP4 diagramal), extensia concentrică a genunchiului după faza de mijloc a sprijinului (KP2-digrama2) și flexia concentrică plantară din ultima fază a sprijinului (AP2 - diagrama 3), servesc pentru a genera viteza de sprint în faza de mijloc a accelerării ( de tranziție). R. Jacobs și Van Schenau, 1992, au relevat aceste aspecte accentuând următoarele: - Acțiunile mușchilor biarticulari, contribuie la transferul de putere de la articulațiile proximale la cele distale. -Acțiunea mușchilor mari, monoarticulari ai șoldului este transferată la gleznă și sol
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
să acționeze într-o manieră quasi-izometrică. Pentru o mai bună înțelegere a rolului dublu, pe care îl au mușchii posteriori ai coapsei, în sprint, sunt necesare mai multe cercetări în viitor, pentru analiza cinematică a fiecărui pas din faza de accelerare până la menținerea vitezei maxime. C.H. Delecluse, 1997, în studiul său, demonstrează că după 10m de alergare (într-un sprint la o viteză maximă ) rolul mușchilor extensori ai genunchiului, de a menține sus centrul de greutate al corpului, este esențial. În
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
19)) a fost comparabilă cu cea raportată în 1992 de R. Jacobs și Van Schenau, (-2180 W) și constată că rolul flexorilor plantari în generarea vitezei orizontale, e important în ambele faze, atât în faza de start cât și în accelerarea de tranziție. Puterile musculare ale șoldului și genunchiului în timpul balansului au fost similare în mărime cu cele raportate de V.Vardaxis și T.B.Hoshizaki, 1989, în alergarea cu viteză maximă. Nu se știe încă cu exactitate dacă mișcările articulare asociate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
șoldului și genunchiului în timpul balansului au fost similare în mărime cu cele raportate de V.Vardaxis și T.B.Hoshizaki, 1989, în alergarea cu viteză maximă. Nu se știe încă cu exactitate dacă mișcările articulare asociate cu faza de mijloc a accelerării, sunt similare cu acelea asociate cu ambele faze: startul și viteza maximă; comparațiile acestea sunt limitate deoarece nu s-au găsit date referitoare la puterea șoldului, genunchiului și gleznei, din faza de sprijin din alergarea cu viteză maximă. Aceste descoperiri
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
puterea șoldului, genunchiului și gleznei, din faza de sprijin din alergarea cu viteză maximă. Aceste descoperiri se adună la masa de cunoștințe privind biomecanica sprintului, asigurând o certitudine în acțiunea membrului inferior, în generarea vitezei din timpul tranziției dintre start, accelerarea și obținerea vitezei maxime. Cei doi cercetători conchid că pentru o înțelegere mai bună a contribuțiilor articulare ale membrului inferior la obținerea vitezei maxime, studiile viitoare ar trebui să încerce să determine puterile musculare de-a lungul fiecărui pas, consecutiv
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
lungul fiecărui pas, consecutiv, de la plecarea din startbloc până la obținerea vitezei maxime. Cu această ocazie se consemnează că puterea musculară este un factor major în succesul atletului în probele de sprint. Pentru a înțelege cum viteza acumulată în faza de accelerare este obținută și menținută în faza de viteză maximă, e necesar să determinăm care sunt parametri biomecanici implicați și în următoarea fază. M.J.L. Alexander, 1989, citat de M. Dowson et al, 1998, a studiat sprinteri de elită și a găsit
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mușchilor. Pentru acțiunile excentrice există o creștere inițială a tensiunii la viteze mici, fapt ce se datorează proprietăților elastice în interacțiunea filamentelor de actină și miozină. În antrenamentul atletic, antrenorii greșesc când se concentrează asupra rezultatului interacțiunii dintre capacitatea de accelerare și capacitatea de a menține viteza maximă acumulată și mai puțin pe dezvoltarea puterii acestor grupe de mușchi. 5.2. Viteza maximă de deplasare După Tabatschnik, citat de C. Vittori, 1996, viteza maximă este viteza cea mai mare obținută de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
câștigă probele de viteză sunt „puternici și au o viteză mare a picioarelor 5.3. Lungimea și frecvența pașilor, ca factor al modelului ritmic al alergării de viteză Viteza de deplasare a unui alergător depinde direct de ameliorarea vitezei de accelerare. Dar dintre factorii care condiționează această formă de manifestare a vitezei, (conform T. Ardelean, 1991), unul are o importanță majoră și anume - „raportul optim între lungimea și frecvența pașilor”. În lipsa acestui raport optim toți ceilalți factori, care concurează la dezvoltarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea constituie acțiuni motrice ce permit, în final, accelerarea coapsei în jos spre sol și creșterea rigidității la nivelul gleznei, în momentul contactului cu solul ducând la creșterea lungimii pasului și a vitezei de deplasare. Aportul mișcării brațelor în producerea vitezei este controversată în literatura de specialitate. Unii cercetători
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de sprint va avea ca obiectiv dezvoltarea accelerației reale și atingerea vitezei maxime în timpul cel mai scurt. În opinia aceluiași Seagrave, pentru primii doi pași de la ieșirea din start, lungimea pasului până la cel de-al opt - zece-lea pas de accelerare pură crește într-un ritm extrem de regulat. Rata de creștere de 10-15 cm este cea obișnuită. Pentru sportivii de elită în timpul fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată: 5 - 5,2 pași/ s. Fiecărei faze din proba de sprint
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pași de la ieșirea din start, lungimea pasului până la cel de-al opt - zece-lea pas de accelerare pură crește într-un ritm extrem de regulat. Rata de creștere de 10-15 cm este cea obișnuită. Pentru sportivii de elită în timpul fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată: 5 - 5,2 pași/ s. Fiecărei faze din proba de sprint îi sunt necesare anumite indicații din partea antrenorului. Indicația frecvent folosită pentru accelerare “apleacă- te” este un exemplu greșit. Această indicație furnizează atletului o poziție
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
10-15 cm este cea obișnuită. Pentru sportivii de elită în timpul fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată: 5 - 5,2 pași/ s. Fiecărei faze din proba de sprint îi sunt necesare anumite indicații din partea antrenorului. Indicația frecvent folosită pentru accelerare “apleacă- te” este un exemplu greșit. Această indicație furnizează atletului o poziție deformată a corpului în timpul accelerării. Îndoirea trunchiului e ca și cum s-ar apleca sub o greutate. Se preferă ca sprinterul să ridice pieptul și să realizeze o linie continuă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ridicată: 5 - 5,2 pași/ s. Fiecărei faze din proba de sprint îi sunt necesare anumite indicații din partea antrenorului. Indicația frecvent folosită pentru accelerare “apleacă- te” este un exemplu greșit. Această indicație furnizează atletului o poziție deformată a corpului în timpul accelerării. Îndoirea trunchiului e ca și cum s-ar apleca sub o greutate. Se preferă ca sprinterul să ridice pieptul și să realizeze o linie continuă între gleznă -genunchi- șold - umăr. În acest mod corpul se află la 45 de grade față de pistă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu ritm crescut va marca frecvența. După ce se obișnuiește cu distanța, atletul va repeta pe distanțe mărite în condiții variateturnantă, vânt din față, vânt din spate. Pentru ca sistemul neuromuscular să nu fie perturbat, se recomandă ca exerciții pentru capacitatea de accelerare, următoarele: -alergare împotriva vântului în care sistemul muscular este obligat să-și îmbunătățească răspunsul pentru a se opune rezistenței vântului. „Totuși, ce e mai greu nu e mai bine”, spune autorul de mai sus; -alergare pe o pistă tot mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
rezistențe superioare sau egale cu cele din competiție. De asemenea, se poate acționa selectiv asupra frecvenței mișcării sau componentei forță - viteză, aceasta fiind de fapt metoda analitică. Simultan cu dezvoltarea forței și puterii trebuie să se îmbunătățească și tehnica de accelerare. Francis, 1999, recomandă câteva exemple de exerciții în acest sens, dar în condiții îngreuiate: -accelerare în marș pe loc cu sprijin la perete timp de 10 s. (trunchiul se afla înclinat 45 de grade față de perete, iar genunchii se ridică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
dacă citim datele pur și simplu, la recensământul din 1966 toate femeile sub 30 de ani erau școlarizate iar analfabetismul era eradicat! Aceasta însă doar pe hârtie, după cum avea să se vadă 10 ani mai târziu 16. Școlarizarea a însemnat accelerarea fenomenului de emancipare a femeii. Toată legislația comunistă insistă asupra caracterului egalitar ale femeii cu bărbatul în câmpul muncii și în sfera vieții private. Deși cei mai mulți cercetători ai perioadei socialiste tind să atribuie politicilor egalitare ale statului doar un caracter
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]