14,112 matches
-
3] au forma: L_val = 0,304wF^0,5 (7) H_val = 0,0208w^1,25 F^0,33 (8) Pentru valoarea fetch-ului efectiv mai mică de 3 km, valoarea H_val (în metri) se poate estima utilizând tabelul 6 [4], în care w este viteza vântului și h este adâncimea maximă a apei. Tabelul nr. 6 Valorile înălțimii valurilor, H_val (m) w (m/s) h (m) 1 2 ≥ 3 10 0,20 0,40 0,55 20 0,40 0,50 0,78 30 0,65 1,00 1,15 Pentru cazurile în care fetch-ul efectiv nu depășește 1
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
din dale de beton rostuit; k = 0,6 ... 0,8 - pereu din piatră zidită sau bolovani; k = 0,5 - anrocamente cu muchii vii. Figura I.18. Influența valurilor asupra taluzurilor a - înălțimea de ridicare a valului deferlat; b - căderea nivelului la întoarcerea curentului; c - adâncimea influențată de valuri; h_0- supraînălțarea nivelului mediu al apei. h_0 = Π/4 H_val^2/L_val (10) 6.3.2.1. Presiunea dinamică [3] maximă a valului în punctul de izbire a taluzului are distribuția redată în diagrama din fig. I-19 și se calculează cu relația: P_max
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
diagrama din fig. I-19 și se calculează cu relația: P_max ≈ 3γ_w H_val (11) Figura I.19. Diagrama presiunii dinamice a valului unde lungimile au următoarele valori: Epsilon_1 = 0,025 S; Epsilon_2 = 0,065 S; Epsilon_3 = 0,053 S; Epsilon_4 = 0,135 S. în care: Distanța (adâncimea) dintre nivelul liniștit și punctul de izbire și de maximă presiune a valului pe taluz se poate considera (valoare aproximativă [17]) Epsilon_0 = 0,023 L (m) (12.2) Pentru dimensionarea sau verificarea rezistenței pereului, presiunea dinamică trebuie cumulată cu presiunea hidrostatică corespunzătoare
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
suprafeței pentru așternerea stratului vegetal care se poate executa în două moduri, în funcție de panta și înălțimea taluzului: a) pe taluzurile cu pantă maximă de 20% și înălțime sub 4,00 m, pregătirea suprafeței constă în săparea acesteia pe o adâncime de 10-30 cm (conform proiect), mărunțirea bolovanilor și greblarea pământului până la uniformizarea stratului săpat; ... b) pe taluzuri cu pante mai mari de 20% sau înălțimi peste 4,00 m, pregătirea suprafeței taluzului constă în săparea în lung a unor trepte
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
interspațiul dintre dale se curăță de pământ; ... b) se curăță cu jet de aer comprimat; ... c) are loc umplerea parțială a rosturilor cu nisip îndesat până la 3 cm de suprafața dalei; ... d) se amorsează suprafețele laterale ale dalei pe adâncimea de 3 cm cu un strat de amorsă compatibilă cu chitul folosit la rostuire; ... e) se realizează rostuirea cu chit prevăzut în proiect sau aprobat de proiectant; se interzice rostuirea cu mortar de ciment. ... ... 7.9. Dalele din rândurile longitudinale ale
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
al masivelor de anrocamente este de sprijinire a protecțiilor de taluz aflate la o cotă superioară prismului respectiv. ... 10.2. Execuția masivelor se face prin așezare îngrijită utilizând utilaje de ridicat și prin rănguire, când execuția este la uscat sau la adâncimi de sub 1 m. ... 10.3. În cazul execuției sub apă la adâncimi peste 1,00 m, punerea în operă a blocurilor se face prin basculare din mijlocul de transport, prin descărcare cu un utilaj de ridicat sau graifer sau din ambarcațiuni
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
la o cotă superioară prismului respectiv. ... 10.2. Execuția masivelor se face prin așezare îngrijită utilizând utilaje de ridicat și prin rănguire, când execuția este la uscat sau la adâncimi de sub 1 m. ... 10.3. În cazul execuției sub apă la adâncimi peste 1,00 m, punerea în operă a blocurilor se face prin basculare din mijlocul de transport, prin descărcare cu un utilaj de ridicat sau graifer sau din ambarcațiuni autodescărcătoare. În acest caz trebuie acordată atenție verificării taluzului, care se va
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
intern al Mării Negre este bine definit având o lățime de 10-15 km în partea de nord și aproximativ 1-5 km la sud de Constanța. Limita estică a șelfului intern este cuprinsă între izobatele de 27-30 m. De la aceste adâncimi până la izobata de 200 m (marginea platoului continental) se întinde șelful extern, caracterizat printr-o pantă ușoară (cca 1‰). Împreună, părțile internă și externă ale șelfului (platoului continental) reprezintă –80% din sectorul marin al României. Panta continentală, care începe
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
o pantă ușoară (cca 1‰). Împreună, părțile internă și externă ale șelfului (platoului continental) reprezintă –80% din sectorul marin al României. Panta continentală, care începe sub marginea șelfului, este abruptă și tăiată de văi submarine și canioane, coborând până la adâncimi de circa 1.800-2.000 m, unde începe câmpia abisală. Aceasta ocupă aproximativ 35% din suprafața totală a mării și coboară lent către partea centrală a bazinului, până la adâncimi de cca 2.200 m (Kostianoy și Kosarev, 2007). ... 3.1.1.2. Geologia Marea Neagră
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
este abruptă și tăiată de văi submarine și canioane, coborând până la adâncimi de circa 1.800-2.000 m, unde începe câmpia abisală. Aceasta ocupă aproximativ 35% din suprafața totală a mării și coboară lent către partea centrală a bazinului, până la adâncimi de cca 2.200 m (Kostianoy și Kosarev, 2007). ... 3.1.1.2. Geologia Marea Neagră este o mare interioară, semi-închisă, cu o suprafață de 436.400 kmp și o adâncime maximă de 2.206 m. Bazinul Mării Negre este localizat pe microplaca Mării Negre, fiind
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
suprafața totală a mării și coboară lent către partea centrală a bazinului, până la adâncimi de cca 2.200 m (Kostianoy și Kosarev, 2007). ... 3.1.1.2. Geologia Marea Neagră este o mare interioară, semi-închisă, cu o suprafață de 436.400 kmp și o adâncime maximă de 2.206 m. Bazinul Mării Negre este localizat pe microplaca Mării Negre, fiind supusă, în mișcarea sa de subducție, sub arcul carpatic. Periodic bazinul Mării Negre s-a izolat, urmând ciclul schimbărilor climatice din Cuaternar. Actualmente se apreciază că
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
circulația atmosferică, direcția și puterea vântului, debitul Dunării. La nivelul zonei marine costiere curenții litorali sunt influențați de construcțiile hidrotehnice (digurile de la Sulina, digurile porturilor Midia, Constanța și Mangalia), configurația și orientarea țărmului și batimetria din zona de mică adâncime. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și submerse. La nivelul zonei marine de larg sunt prezenți curenți cu caracter aproape permanent, care se înscriu în circulația
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
din bazinul Mării Negre sunt influențate în proximitatea zonei costiere de aportul de apă dulce al Dunării, al apelor curgătoare din unitatea sudică și, în general, de aportul de apă sărată ce pătrunde prin strâmtoarea Bosfor, adusă de curenții de adâncime care provin din Marea Mediterană. În această structură verticală stratificată poate fi identificat și un strat intermediar rece (SIR), direct sub stratul de suprafață, susținut de răcirea atmosferică locală și de scăderea aportului fluvial în lunile de iarnă. Sub acest
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
locală și de scăderea aportului fluvial în lunile de iarnă. Sub acest strat se menține un mediu anoxic. O altă trăsătură specifică bazinului Mării Negre este stratificația termohalină și dezvoltarea mediului anoxic și a concentrațiilor ridicate de hidrogen sulfurat la adâncimi mai mari de 120-150 m. Saltul de salinitate (haloclina) separă stratul apelor de suprafață, cu salinitate redusă, și cel al apelor sărate de adâncime. Datorită diferenței mari de salinitate, amestecarea verticală a apelor este inexistentă și are drept rezultat lipsa
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Negre este stratificația termohalină și dezvoltarea mediului anoxic și a concentrațiilor ridicate de hidrogen sulfurat la adâncimi mai mari de 120-150 m. Saltul de salinitate (haloclina) separă stratul apelor de suprafață, cu salinitate redusă, și cel al apelor sărate de adâncime. Datorită diferenței mari de salinitate, amestecarea verticală a apelor este inexistentă și are drept rezultat lipsa permanentă de oxigen sub cca 150 m adâncime. Stratificarea verticală se reflectă în concentrarea diversității biologice până la această adâncime. ... ... 3.1.3. Zone ce necesită
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
al apelor sărate de adâncime. Datorită diferenței mari de salinitate, amestecarea verticală a apelor este inexistentă și are drept rezultat lipsa permanentă de oxigen sub cca 150 m adâncime. Stratificarea verticală se reflectă în concentrarea diversității biologice până la această adâncime. ... ... 3.1.3. Zone ce necesită protecție specială 3.1.3.1. Speciile și habitatele marine a) Habitate pelagice Presiunile antropice asupra stării ecologice a habitatelor pelagice includ creșterea abundenței speciilor de alge, degradarea calității apei (prin scăderea transparenței, acumularea de organisme gelatinoase, evenimente hipoxice
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
corelația dintre dezvoltarea acestora și a concentrației de substanță organică din substrat și din masa apei. ... d) Habitatele marine și costiere În România există următoarele habitate marine și costiere^2 (conform clasificării Natura 2000^3): 1.110 bancuri de nisip submerse de mică adâncime; 1.130 de estuare și guri de vărsare ale marilor râuri și fluvii; 1.140 de suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă; 1.150* de lagune costiere; 1.160 de brațe de mare și golfuri mai puțin adânci; 1.170 de recife
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
continental al Mării Negre în perioada 2009-2018 au evidențiat prezența a 28 de specii de moluște, printre care 18 din clasa bivalve și 10 din clasa gasteropode, putând fi identificate diferite comunități care au o distribuție variată în funcție de adâncimea la care se găsesc sedimentele marine și granulația acestora. În ultimul deceniu, interesul pentru exploatarea moluștelor marine din Marea Neagră a crescut semnificativ. Recoltarea scoicilor prin unelte de pescuit filtrante/tractate în apele românești este reglementată începând din anul 2018, fiind
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
infrastructurii sale, Portul Constanța are avantajul de a fi situat la capătul Coridorului Rin-Dunăre. Acesta acoperă 3.926 ha, din care 1.313 ha este teren și restul de 2.613 ha este apă. Lungimea totală a cheurilor este de 29,83 km, iar adâncimile variază între (–)4 și (–)19 metri. Portul Constanța este atât port maritim, cât și port fluvial. Conectarea portului cu fluviul Dunărea se face prin Canalul Dunăre-Marea Neagră. Portul Constanța face parte din coridorul de transport paneuropean Rin-Dunăre, având o
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
este uscat și 156,6 ha apă. Digurile din nord și sud au o lungime totală de 2,74 km, fiind destinat traficului de mărfuri generale, GPL si bitum. Există 4 dane (2 dane operaționale) cu o lungime totală de 540 m. Adâncimea maximă este de 9 m. Principalele mărfuri operate sunt bitum, mărfuri generale și GPL. Spre deosebire de porturile Constanța și Midia, traficul maritim în portul Mangalia a arătat o ușoară tendință de creștere în perioada 2016-2019, în special pentru navele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
eficienței operatorilor prin evitarea operațiunilor de umplere și manipulare dublă; ... – consolidarea poziției actuale a porturilor în regiunea Mării Negre și a sistemului european de transport. ... ... d) Portul Constanța În prezent este în implementare proiectul „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimii canalelor și bazinelor și a siguranței navigației în portul Constanța“, finanțat prin Programul operațional UE Infrastructură mare POIM 2014-2020, axa prioritară 1 - Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului de metrou, obiectiv specific 1.3 - Creșterea utilizării căilor
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Programul operațional UE Infrastructură mare POIM 2014-2020, axa prioritară 1 - Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului de metrou, obiectiv specific 1.3 - Creșterea utilizării căilor navigabile și a porturilor situate în rețeaua centrală TEN-T. Ca urmare, adâncimile apei în bazinele portuare și la danele de operare vor fi conforme cu adâncimile proiectate, iar astfel se va întări poziția actuală a portului Constanța în regiunea Mării Negre și în cadrul sistemului european de transport. Proiectul prevede lucrări de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
rețelei TEN-T și a transportului de metrou, obiectiv specific 1.3 - Creșterea utilizării căilor navigabile și a porturilor situate în rețeaua centrală TEN-T. Ca urmare, adâncimile apei în bazinele portuare și la danele de operare vor fi conforme cu adâncimile proiectate, iar astfel se va întări poziția actuală a portului Constanța în regiunea Mării Negre și în cadrul sistemului european de transport. Proiectul prevede lucrări de dragare în 17 zone portuare pentru a aduce la nivelul proiectat bazinele și șenalul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
restrictiv pentru operarea în portul Midia. Această situație a apărut din cauza întârzierii investițiilor pentru lucrările de dragare și a dus la o scădere semnificativă a eficienței operațiunilor determinate de dificultățile de primire/intrare a navelor mai mari. ... f) Portul Mangalia Adâncimea apei și accesul în acvatoriul portului sunt principalele constrângeri în portul Mangalia. Această situație a fost generată de gestionarea necorespunzătoare a adâncimilor și nerespectarea campaniilor de dragare anterioare și de faptul că nu a fost executat planul de investiții pentru
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
o scădere semnificativă a eficienței operațiunilor determinate de dificultățile de primire/intrare a navelor mai mari. ... f) Portul Mangalia Adâncimea apei și accesul în acvatoriul portului sunt principalele constrângeri în portul Mangalia. Această situație a fost generată de gestionarea necorespunzătoare a adâncimilor și nerespectarea campaniilor de dragare anterioare și de faptul că nu a fost executat planul de investiții pentru dragare, în special la intrarea în port. Principala consecință este capacitatea operațională limitată a șantierului naval Damen Mangalia, care împiedică intrarea navelor
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]