7,542 matches
-
Termenul de dreptate distributivă nu este lipsit de echivoc. Ea este, astfel, de obicei, definită prin contrast cu dreptatea procedurală (înțeleasă, în esență, drept respectare a regulilor jocului social, economic, politic etc.). Vom fi surprinși totuși să observăm că și adepții unor teorii ale dreptății care reprezintă versiuni ale proceduralismului le prezintă ca teorii ale dreptății distributive (așa se întâmplă, de pildă, în cazul teoriei dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) propusă de Robert Nozick 14 împotriva celei a dreptății ca
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
pe presupoziția sau premisa că, cel puțin în anumite condiții, piața liberă este un mecanism legitim (chiar dacă inegalitar) de distribuție (o astfel de premisă este împărtășită în chip explicit, spre exemplu, de Ronald Dworkin). În același timp, însă, spre deosebire de libertarieni, adepții acestor teorii consideră și că, în multe cazuri, rezultatele distributive ale acesteia sunt nedrepte sau că, cel puțin, există situații în care exigențele dreptății nu pot fi satisfăcute prin intermediul ei. Se impune, așadar, pe lângă distribuția realizată de către piața liberă, o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
au argumentat în favoarea dreptății sociale susțin, însă, că o distribuție corectă a bunurilor economice este neapărat una egală (sau cât mai puțin inegală). Dreptatea (re)distributivă nu este, cu alte cuvinte, în mod necesar legată de idealul egalității economice. Un adept al ei nu este constrâns să fie în același timp un egalitarian de acest tip. În favoarea ideii de dreptate redistributivă pot fi și sunt, de obicei invocate și alte temeiuri decât necesitatea (morală, economică, politică etc.) de a realiza o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
se află20. Este, se poate susține, moralmente corect ca statul să-i ajute pe cei care se află într-o asemenea situație și blamabil din punct de vedere moral (nedrept) dacă nu ar face-o. Cu alte cuvinte, nu toți adepții ideii de dreptate socială cer politici de redistribuire din partea statului în numele egalității economice ci, pur și simplu pentru că, din diverse alte motive, este corect ca aceste politici să fie promovate, situația în care acest lucru nu s-ar întâmpla, fiind
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
obicei, idealul suficientist al acesteia 42. La fel stau lucrurile și în cazul utilitariștilor 43. Așa cum vom vedea pe parcursul lucrării, există apărări ale idealului accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale făcute și în numele utilitarismului 44. Chiar și libertarienii sunt adepții unei forme particulare a acestui ideal. 5. Obiectivul secundar al lucrării În afara obiectivului fundamental menționat, lucrarea de față își mai asumă și un alt obiectiv. Este vorba despre obiectivul de a evidenția, dincolo de divergențele existente între filosofii preocupați de problema
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
față? Motivul principal este acela că însăși dezvoltarea de care cele trei idealuri beneficiază actualmente în literatura dedicată problemei dreptății în distribuția serviciilor medicale este una foarte disproporționată. Așa cum evidențiez și pe parcursul lucrării, egalitarianismul are, de departe, mult mai mulți adepți și beneficiază de mult mai multe argumentații sistematice (pro sau contra) prin comparație cu suficientismul și prioritarianismul. Prin contrast, atât suficientismul cât și prioritarianismul rămân încă teorii ale dreptății în distribuția serviciilor medicale insuficient elaborate și clarificate în detaliu, teorii
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Capitolul încearcă să evidențieze cu precăderedouă lucruri: 1) că ideea distribuirii bunurilor sociale pe baza principiului responsabilității individuale este una extrem de problematică; și 2) că invocarea principiului responsabilității individuale este insuficientă pentru a legitima două dintre principalele idei susținute de către adepții sau interpreții egalitarianismului șansei: ideea că persoanele cu stiluri de viață nesănătoase trebuie să contribuie mai mult decât persoanele cu stiluri de viață prudente la finanțarea serviciilor medicale și ideea că persoanelor cu boli auto-provocate trebuie să li se acorde
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
egal este singura care evită justificarea plasării unei poveri financiare imense pe umerii societății sau a defavorizării în finanțare a celorlalte bunuri sociale importante. 1.3. Egalitatea de acces și principiul egalității echitabile a oportunităților Ce reprezintă, însă, în opinia adepților idealului suficientist al egalității de acces, un "nivel adecvat" de îngrijiri medicale? Care sunt acele bunuri sau servicii de îngrijiri de sănătate la care cetățenii trebuie să aibă un acces efectiv egal? După ce criteriu sau procedură ar trebui să fie
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
toate acestea, ei rămân convinși că idealul maximalist al egalității de acces este idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri de sănătate. Cum se explică acest lucru? Cel mai probabil, în primul rând prin faptul că maximaliștii sunt adepții unei metode de teoretizare a dreptății diferită de cea adoptată de egalitarienii suficientiști. Spre deosebire de suficientiști, care sunt realiști, maximaliștii sunt idealiști 43. Realiștii consideră că teoretizarea adecvată a dreptății nu poate fi decât cea care se supune constrângerii fezabilității. Altfel
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
singurul ideal acceptabil al dreptății în distribuția acestor servicii, chiar dacă implementarea lui presupune conflictul cu alte valori sociale importante și prin urmare nu este întotdeauna acceptabilă sau dezirabilă. Ceea ce susține, în esență, Weale este, așadar, ceea ce ar susține orice alt adept al idealismului în teoretizarea dreptății sociale: și anume că observații precum aceea că încercarea de a o realiza (pe deplin) ar cere, practic, cheltuieli nelimitate pentru furnizarea și îmbunătățirea serviciilor medicale (cheltuieli nesustenabile economic pentru nicio țară, oricât de dezvoltată
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ideal autentic al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală. Capitolul II De ce egalitate? Argumentele în favoarea idealului accesului egal și problemele lor Titlul acestui capitol rezumă, sper, foarte bine intenția mea fundamentală în cadrul său: aceea de a explica de ce cred adepții săi că egalitatea accesului este idealul corect al dreptății în distribuția serviciilor medicale și totodată de a analiza critic principalele argumente care se află la baza acestei credințe. Principalele întrebări la care voi încerca să răspund, fie și doar parțial
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ale dreptății sociale, inclusiv cele referitoare la dreptatea în distribuția serviciilor medicale. De asemenea, așa cum vom vedea în cele ce urmează, acest principiu se află în backgroundul tuturor argumentărilor de tip egalitarian cu privire la dreptatea distributivă în sănătate. De ce cred, însă, adepții egalității de acces că acest ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale este legitimat de principiul respectului egal? Pentru că inegalitatea de acces reprezintă una dintre cele mai serioase modalități de afectare negativă a respectului de sine al cetățenilor. Așa cum observă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
validitatea idealului accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale și implicit nici de cea oferită de Daniels. Îngrijorarea că argumentul lui Daniels nu este suficient pentru a valida idealul accesului egal a fost exprimată totuși chiar și de către unii dintre adepții acestui ideal. Îi am în vedere aici în special pe Gopal Sreenivasan și pe Lesley Jacobs. În cele ce urmează voi prezenta argumentele invocate împotriva lui Daniels de acești doi autori. Faptul că principiul egalității oportunităților nu poate constitui un
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
creșterea nivelului de satisfacție a celor dezavantajați, deci creșterea utilității în cadrul societății. Al doilea este acela că accesul egal încurajează altruismul și solidaritatea, ceea ce contribuie, de asemenea, la creșterea utilității în cadrul societății 34. Nu toți utilitariștii sunt, însă, precum Singer, adepți ai idealului accesului egal la serviciile medicale. Allan Gibbard, spre exemplu, a argumentat 35, dimpotrivă, în favoarea idealului suficientist al dreptății în distribuția serviciilor medicale. Acest lucru nu este surprinzător. Utilitarismul va susține acel principiu sau standard al accesului la serviciile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
la egalitatea setului de alegeri: o analiză critică a egalitarianismului șansei în sănătate 3.1. Egalitarianismul șansei, responsabilitatea individuală și dreptatea distributivă În primul capitol al lucrării am diferențiat diferite versiuni ale idealului egalității de acces în funcție de răspunsul pe care adepții acestui ideal al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale îl oferă la întrebarea: egalitate de acces la ce? În funcție de acest criteriu am distins, să ne amintim, între egalitarianismul maximalist și egalitarianismul suficientist. O altă întrebare importantă legată de idealul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
două lucruri: 1) că ideea distribuirii bunurilor sociale pe baza principiului responsabilității individuale este una extrem de problematică; 2) că invocarea principiului responsabilității individuale este insuficientă pentru a legitima cele două susțineri referitoare la distribuția serviciilor medicale făcute de obicei de către adepții sau interpreții egalitarianismului șansei: susținerea că alcoolicii sau/și fumătorii trebuie să contribuie mai mult decât persoanele cu stiluri de viață prudente la finanțarea serviciilor medicale și susținerea că alcoolicii sau/și fumătorii trebuie să beneficieze de o prioritate scăzută
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sau de a fi mai costisitori din punct de vedere medical ci ideea că, spre deosebire de alte persoane cu un grad de risc similar ori chiar mai mare, fumătorii sau alcoolicii sunt responsabili pentru acesta, este, așadar, temeiul fundamental invocat de adepții principiului responsabilității individuale pentru a legitima ideea că este just ca ei să contribuie mai mult la finanțarea serviciilor de sănătate. A doua idee principală susținută de unii egalitarieni ai șansei sau de interpreți ai acestora este, după cum am spus
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dreptății distributive, principiul responsabilității individuale nu se dorește a fi totuși, cel puțin în teorie, un principiu moralizator sau punitiv. El nu susține, de pildă, că motivul pentru care fumătorii sau alcoolicii (categoriile de persoane cel mai adesea vizate de către adepții săi) trebuie să contribuie mai mult la finanțarea serviciilor medicale sau nu trebuie să beneficieze de șanse egale în cadrul distribuției serviciilor medicale disponibile în mod limitat este faptul că aceste categorii de persoane fac "ceva rău" (condamnabil din punct de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
poate imputa în mod legitim o astfel de vină (chiar dacă această persoană este una despre care cei mai mulți dintre noi ar putea crede că are un caracter blamabil din punct de vedere moral). Așa cum precizează, spre exemplu, Walter Glannon, unul dintre adepții politicii de reducere a drepturilor anumitor alcoolici cu ciroză alcoolică în ultimul stagiu de a candida pentru transplantul de ficat, din perspectiva egalitarianismului șansei, "dacă alcoolicii sunt vicioși sau dacă nonalcoolicii sunt virtuoși nu este ceea ce contează cu adevărat, ci
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
rezultat o atitudine ofensiv moralizatoare și lipsită de respect a autorităților față de membrii ("imprudenți" sau "neglijenți" ai) societății. Mai mult, crede Anderson, o astfel de atitudine se află inclusiv la baza dezvoltării acestor teorii axate pe principiul responsabilității individuale, de vreme ce adepții acestora "emit judecăți intruzive și înjositoare despre capacitățile oamenilor de a-și exercita responsabilitatea, dictându-le efectiv cum trebuie să-și utilizeze în mod adecvat libertatea"44. Nu în ultimul rând, Jonathan Wolff a observat că, în condițiile în care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sunt cu 7, respectiv 11 procente mai mici"67. În aceste condiții, susținerea că fumătorii sau alcoolicii trebuie să contribuie mai mult la finanțarea serviciilor medicale devine problematică. În orice caz, ea nu poate fi justificată, așa cum cred unii dintre adepții principiului responsabilității individuale, pe baza ideii că aceste categorii de pacienți consumă mai multe servicii medicale sau sunt mai costisitoare pentru sistemul de îngrijiri de sănătate, chiar și în condițiile în care am accepta că toți fumătorii sau alcoolicii sunt
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sau/și alcoolicii sunt, de-a lungul vieții, mai costisitori pentru sistemele de servicii medicale decât persoanele cu stiluri de viață prudente. Cele mai multe dintre studiile empirice făcute până acum sugerează, dimpotrivă, contrariul. Aceasta nu înseamnă, desigur, că susținerile făcute de adepții egalitarianismului șansei în numele principiului responsabilității individuale nu sunt întemeiate, ci numai că ele nu pot fi întemeiate prin apel la acest principiu. De altfel, nici nu cred că toate aceste susțineri sunt indefensibile. Dimpotrivă, convingerea mea este că cel puțin
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
libertatea sau capabilitatea de a atinge bunăstarea"21. 4.4. Suficientismul ca ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale Suficientismul este principalul competitor al egalitarianismului în teoria dreptății distributive în sănătate sau în serviciile medicale. El este idealul cu cei mai mulți adepți în filosofia actuală, după egalitarianism. De obicei, el nu este teoretizat, totuși, atât în opoziție cu egalitarianismul, cât mai ales cu libertarianismul radical: teoria conform căreia nu există niciun drept uman la sănătate sau la servicii medicale și prin urmare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicale în condițiile unor nevoi medicale egale între bogați și săraci este intolerabilă. La fel este și o teorie a dreptății care legitimează o astfel de inegalitate. Nu întâmplător, egalitarianismul este teoria despre distribuția justă a serviciilor medicale cu cei mai mulți adepți actuali, în ciuda deficiențelor sale menționate de suficientiști sau prioritarieni. Este, însă, suficientismul lipsit de orice apărare plauzibilă în fața celor cu simpatii și intuiții morale egalitariene în ceea ce privește accesul la serviciile medicale? Nu neapărat. O apărare de acest tip a suficientismului a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
aceste persoane. Ori, în condițiile existenței unui astfel de transfer, faptul că, la rândul lor, persoanele cu stiluri de viață prudente ar putea contribui la plata costurilor medicale ale fumătorilor nu mai este atât de injust pe cât pare din perspectiva adepților principiului responsabilității individuale. Aceasta cu atât mai mult cu cât este posibil ca transferurile financiare de la fumători către nefumători să fie mai mari decât transferurile în direcția opusă. Vezi, spre exemplu, Rajendra Persaud, "Smokers' rights to health care", în Journal
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]