6,618 matches
-
o intensitate excesivă. Totuși, ea poate fi însoțită de inhibiție, o inhibiție a afectelor, una motrice, sau una a gândirii, și să accentueze demobilizarea. Ea corespunde, în termenii psihopatologiei, unei tentative de distanțare față de obiect. Totuși, experiența plictiselii rămâne esențială adolescenței, concomitent cu experiența timpului care trece. Pentru psihanalist, plictiseala corespunde, de altfel, unei erotizări a sentimentului duratei, unei tentative de control anal al timpului. În timpul curelor analitice, plictiseala este adesea folosită pentru a împiedica apariția emoțiilor depresive și, în acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stare instabilă, susceptibilă de schimbare, care menține adolescentul într-o poziție de echilibru fragil, într-o stare de neimplicare, gata în același timp să investească ceva, într-o stare de așteptare, contestând în același timp orice speranță etc. ALICE - DEPRESIA ADOLESCENȚEI Alice, în vârstă de 15 ani, vine la consultație acuzând o reducere recentă a interesului pentru școală, probleme privind somnul și o stare de tristețe ce a apărut de câteva săptămâni. Alice este sora mai mare într-o familie divorțată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și în legătură cu dorința sa de libertate. În timpul ședințelor Alice vorbește cu ușurință, asociațiile de idei sunt fluide și pline de conținut, permițând un travaliu elaborativ de calitate. Ea manifestă interes pentru acest tip de travaliu psihoterapeutic, ceea ce permite reluarea procesului adolescenței: - sentimentul de culpabilitate privind decesul bunicii va fi analizat ca o deplasare a culpabilității sale legată de separarea parentală. În fantasmele sale, Alice s-a simțit ca o „seducătoare” a viitorului său tată vitreg, atrăgându-l într-o oarecare măsură
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scrisoare în care îi va spune tot ceea ce dorea să-i spună după separarea parentală, în special unele reproșuri, dar, insistă Alice, formulate cu un „minim de umor”. Putem considera că tristețea acestei adolescente rămâne în cadrul evoluției normale a „procesului adolescenței” amplificată, bineînțeles, de reacția la doliul real provocat de bunica sa. Totuși, evoluția sa normală n-a fost în mod fundamental compromisă: întâlnirile în cadrul a ceea ce numim psihoterapie scurtă au permis menținerea acestei fluidități și au facilitat „ruperea” legăturilor cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o privire devalorizantă orientată către sine, care învăluie într-o stare de nemulțumire reprezentările, activitățile și afectele” (Hollande, 1976). Această stare depresivă poate fi acompaniată de crize de lacrimi, de impresii de tristețe generală. Dar ceea ce este încă mai caracteristic adolescenței sunt schimbările de dispoziție, un fel de instabilitate afectivă legată de succesiunea imaginilor mentale și de succesiunea contactelor cu mediul înconjurător. Adolescentul poate astfel trece de la o anumită tristețe la o stare de agitație relativă atunci când un telefon, un prieten
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deodată o criză de plâns în timpul zilei, sau, mai adesea, seară. Această labilitate îl face pe adult să creadă că adolescentul nu este sincer. Acest lucru ar fi o mare greșeală, deoarece chiar această labilitate emoțională este o caracteristică a adolescenței și poate fi, de asemenea, una dintre cauzele suferinței sale psihice (vezi capitolul 6, paragraful privind disforia pubertară). Această stare depresivă durează 2-3 ore, câteodată toată ziua, în mod cu totul excepțional 3-4 zile sau o săptămână întreagă. Atunci când se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
jumătate recunosc că au trăit „un moment de proastă dispoziție”, „un moment de deprimare” fără ca acesta să devină durabil. Fluctuația, aspectul temporar, schimbător sunt caracteristici esențiale care diferențiază aceste stări de cele pe care le observăm în semiologia depresiei în adolescență. Regăsim aici diferențele importante de prevalență semnalate în studiile epidemiologice în funcție de care se ia în considerare „episodul depresiv major” singur sau ca un ansamblu de „probleme depresive” (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă, stare depresivă și episod depresiv major, distimie) oricare ar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semnalate în studiile epidemiologice în funcție de care se ia în considerare „episodul depresiv major” singur sau ca un ansamblu de „probleme depresive” (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă, stare depresivă și episod depresiv major, distimie) oricare ar fi denumirea dată acestor stări în adolescență. AMENINȚARE DEPRESIVĂ ȘI CRIZĂ ANXIO-DEPRESIVĂ Adolescentul traversează în unele cazuri „crize”, uneori depresive, cel mai adesea „anxio-depresive”, mult mai importante decât cele de tristețe și de proastă dispoziție. Acest „sindrom de amenințare depresivă” (Braconnier, 1987) se manifestă prin următoarele simptoame
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anticipativă”; evoluție spre „comportament depresiv”. Se știe că la adult există numeroase legături între anxietate și depresie. Se pare că la adolescent apariția anxietății/angoasei precede semnele depresive propriu-zise. DENISE - DE LA ANXIETATEA DE SEPARARE DE COPILARIE LA CRIZA ANXIO-DEPRESIVĂ A ADOLESCENȚEI Denise, 16 ani, suferă de două luni de crize de angoasă, ea se simte incapabilă, se teme că nu reușește să se descurce, are crize de plâns, seara adoarme greu și dimineața are rău la stomac, câteodată chiar stări de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
între aceste stări sub-depresive și episodul depresiv tipic sau tulburarea depresivă. Totuși, unele studii epidemiologice (vezi cele ce urmează) par să aducă argumente în acest sens. Episodul depresiv scurt ridică întrebări privind limitele dintre normalitate și patologic, mai ales la adolescență, când variațiile și fluctuațiile tranzitorii ale dispoziției nu pot fi reduse la un model de înțelegere deficitară în care tulburarea de dispoziție echivalează cu o tulburare neuro-sinaptică. TULBURARE DEPRESIVĂ ȘI TULBURARE DISTIMICĂ Caracterizat prin recurența sa (de vreme ce DSM definește o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
manifestări depresive complementare. DSM-IV reduce de la doi la un an durata necesară manifestării stării depresive, precizând de asemenea că aceasta poate fi înlocuită de iritabilitate (Tabel 1-II) dar simptoamele sunt aceleași ca la debut fie că sunt precoce (copilărie sau adolescență) sau mai tardive (vârstă adultă). Tabel 1-II. - Tulburare distimică A. Stare depresivă prezentă practic toată ziua, mai mult decât o zi din două, timp de cel puțin doi ani, semnalată de subiect sau observată de ceilalți. N.B.: La copii și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dop de la o sticlă de șampanie, sare brusc și se regăsește printre nori. Are atunci un sentiment de slăbiciune, chiar de vertij, văzându-i pe urmăritori rămași jos și foarte mici. Această stare de rău îl trezește”. Pe tot parcursul adolescenței el nu va mai fi deprimat. Student fiind, Jacques întâlnește o femeie a cărui frumusețe îl uimește. Se gândește, în timp ce iese la plimbare cu aceasta: „o râmă îndrăgostită de o stea”. În ziua în care participă la concursul pentru postul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
auto-chestionare incluzând scări de evaluare ce permit calcularea scorurilor depresiei. Aceste auto-chestionare pun problema metodologică a diferenței dintre „depresia resimțită” de către subiectul însuși și „depresia evaluată” de clinician. Numeroși autori au insistat asupra obișnuitei supraevaluării prin această metodă, mai ales adolescența (Gasquet, 1994). Este cu certitudine posibil să se amelioreze instrumentul de evaluare prin includerea unor criterii diagnostice de clasificare a bolilor mentale (DSM-IV, CIM-10 etc.). Dar limita dintre starea depresivă evidentă, starea de depresie, proasta dispoziție, criza de plictiseală este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
certitudine puternică privind depresia: 1,8%; - certitudine medie: 7,8%; - certitudine slabă: 43,9%. Pentru categoria 6-11 ani, prevalențele sunt de respectiv 0,6%, 2,7% și 17%. Fetele prezintă o prevalență mai ridicată doar pentru scorurile depresiei ușoare în adolescență. În toate celelalte cazuri, nu există diferență de prevalență între băieți și fete. În sfârșit, adolescenții recunosc mai ușor că sunt deprimați decât părinții lor. Bailly și colab. (1992) realizează o anchetă pe un lot de 744 de liceeni cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Vom relua aceste date în capitolul privind contextul familial (vezi capitolul 4). Pine și colab. (1998) au realizat o anchetă epidemiologică într-o populație de adolescenți obișnuită, pentru a studia frecvența și mai ales evoluția tulburărilor depresive și anxioase la adolescență. Ei au regăsit procente asemănătoare celor din studiilor anterioare și predominanța feminină deja constatată: prevalența episodului depresiv major de 4,7% la fete și de 2,3% la băieți. Vom reveni, în unul din capitolele următoare, asupra concluziilor acestora din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
necesarele rezerve legate de instrumentele de evaluare utilizate (auto-chestionare în mod special). FRECVENȚĂ Frecvența oscilează cu valori ale procentelor cuprinse între 2 și 8% din populația generală pentru episodul depresiv major după criteriile DSM-IV. Această prevalență crește cu vârsta în adolescență. Ea crește, de asemenea, după vârsta de 30 ani, adică după ce depresia copilului și a adolescentului este în mod oficial recunoscută (cel de al 4-lea Congres al Uniunii Europene a pedopsihiatrilor de la Stockholm din 1971). Pe toată durata adolescenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescență. Ea crește, de asemenea, după vârsta de 30 ani, adică după ce depresia copilului și a adolescentului este în mod oficial recunoscută (cel de al 4-lea Congres al Uniunii Europene a pedopsihiatrilor de la Stockholm din 1971). Pe toată durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru adulți (valabil pentru întreaga viață). Aceste rezultate duc la concluzia că patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a pedopsihiatrilor de la Stockholm din 1971). Pe toată durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru adulți (valabil pentru întreaga viață). Aceste rezultate duc la concluzia că patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a cărei frecvență este de 28%-44% din populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
medie este de 4 ani (vezi și capitolul 5). VÂRSTĂ ȘI SEX După unii autori, episodul depresiv major ar apare la generațiile recente la o vârstă mai precoce decât la generațiile precedente. Acest lucru ar putea explica creșterea frecvenței la adolescență, constatată de majoritatea anchetelor. Astfel, Burke și colab. (1991) analizează retrospectiv vârsta apariției unui episod depresiv major și a altor tulburări psihiatrice la patru grupe de pacienți de vârste diferite (născuți înainte de 1917, între 1917 și 1936, între 1937 și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un grup mai mare de adolescenți ale căror manifestări clinice nu corespund categoriilor majore ale depresiei. Trebuie oare să-i considerăm pe aceștia ca non-deprimați, ca martori ai fluctuațiilor timice observate în mod obișnuit în timpul procesului psihic de maturizare din adolescență, ca niște răspunsuri la unele situații exterioare particulare, sau chiar ca niște adolescenți „cu risc” datorită suferinței lor? Trebuie să respectăm aceste fluctuații ale dispoziției și să ne abținem de la orice tratament lăsând, așa cum propun mulți specialiști, „ca timpul să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
din contra, trebuie să propunem măsuri terapeutice și, în acest caz, care ar fi acelea? Toate acestea sunt probleme pe care le vom aborda în capitolele ulterioare. 3. EVALUARE: COMORBIDITATE ȘI FACTORI BIOLOGICI DEPRESIE ȘI PATOLOGII ASOCIATE (COMORBIDITATE) Dacă în adolescență frecvența tulburărilor depresive crește, tot la această vârstă apare un anumit număr de alte patologii, în legătură cu care ne putem pune problema relației lor cu depresia. ASOCIEREA CU ALTE TULBURĂRI PSIHIATRICE Comorbiditatea cu diferitele tulburări psihiatrice atinge nivelul de 40%-70
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburări de comportament, poate fi la originea conflictelor și deci a depresiei; - în sfârșit, putem considera acest consum ca o formă de automedicație. Autorii concluzionează că tabagismul (definit ca un consum de mai mult de 10 țigări pe zi) în adolescență trebuie, oricum, să fie un semnal de alarmă pentru clinician, care trebuie să depisteze eventualele probleme psihopatologice asociate. Asocierea depresie-consum de substanțe poate fi explicată, între altele, prin faptul că cele două patologii au factori de risc comuni, în particular
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factori internalizați (anxietate-depresie în copilărie, sentimentul că ești greu acceptat de cei din aceeași categorie etc.) și factori externalizați (tulburări de comportament de tip instabilitate, probleme de concentrare sau de agresivitate), primii factori favorizând mai degrabă apariția unei depresii în timpul adolescenței, iar ceilalți a consumului de substanțe. ASOCIEREA CU TULBURĂRI DE CONDUITA ȘI PERTURBAREA FUNCȚIONĂRII SOCIALE Adolescenții deprimați prezintă într-un procent de 36%-80% din cazuri tulburări de comportament asociate, adică comportamente infracționale față de regulile și normele sociale: chiul școlar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deoarece concordanța nu se regăsește la 41% din gemenii monozigoți). Este vorba, probabil, despre transmiterea genetică a unei vulnerabilități față de depresie, revelată sau nu de unii factori de mediu. Pe de altă parte, aceste studii nu iau în considerare perioada adolescenței propriu-zise și nu abordează problema manifestării unei componente genetice în funcție de vârstă. CERCETĂRI BIOCHIMICE ȘI ENDOCRINE Trebuie să distingem aici cercetările biochimice fundamentale și lucrările privind dozajele endocrine de bază (hormoni hipofizari și axa hipotalamo-hipofizară în special) cât și cele privind
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în copilărie sunt asociate într-o manieră semnificativă cu apariția unei tulburări afective în copilărie sau la vârsta adultă. De asemenea, copiii cu retard în apariția mersului și/sau a vorbirii prezintă un risc mai mare să dezvolte depresie în adolescență. Așa cum semnalam la începutul acestui capitol, dacă anomaliile biochimice, hormonale, genetice, electroencefalografice, neurofiziologice sunt frecvent constatate, rezultatele acestor diverse studii sunt adesea contradictorii, neclare și este dificil să tragem concluzii semnificative pe baza lor, chiar dacă nu ne-am referi decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]