4,426 matches
-
constata cu ocazi solutionarii litigiului, existența unor cauze de nulitate absolută a actului adopției, pe care le va putea invoca din oficiu. Cazurile în care poate fi declarată nulitatea absolută a adopției sunt următoarele: * Adopția s-a încheiat fără consimțământul adoptatorului sau fără cel al adoptatului .minor peste 10 ani 256; * Adoptarea unei persoane cu capacitate deplină de exercițiu, fără ca aceasta să fi fost crescută pe timpul minorității sale de către adoptator (art.2 alin.2 din Ordonanță). În acest caz, adopția este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aplica prevederile art.6 din Convenția europeană în materia adopției de copii 2, care se referă la adopțiile succesive ale aceluiași copil; c. Adopția încheiată de un adoptator care nu îndeplinește cerințele legale referitoare la deplina capacitate de exercițiu a adoptatorului. Acesta trebuie să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul, să prezinte condiții materiale și garanțiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului, si care încalcă principiul protejării intereselor superioare ale copilului. Neîndeplinirea acestor condiții este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și practica din domeniul adopției este problema motivării adopției încheiate de către un adoptator minor, explicându-se excepția menționată, cum este cazul femeii căsătorite înainte de îndeplinirea vârstei de 18 ani. Nulitatea în acest caz, se bazează pe neîndeplinirea cerinței legale ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu. De la această regulă legea nu prevede decât excepția arătată. Întrebări și teste a) Întrebări: 1) Ce este adopția și dacă aceasta este definită prin lege? 2) Care sunt actele normative noi care alcătuiesc cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
următoarele: a) consimțământul copilului care a împlinit 10 ani; b) diferența de vârstă dintre adoptat și adoptator de cel puțin 18 ani; c) sunt adoptați doar copii minori. 2) Constituie impedimente la adopție: a) rudenia; b) calitatea de soți a adoptatorilor și adoptatului; c) existența unei adopții nedesfăcute a acelui copil. 3) Procedura adopției este alcătuită din următoarele faze: a) administrativă, realizată de către instituțiile create în acest scop; b) judecătorească, de încuviințare a adopției de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau din afara căsătoriei; * între adoptator și adoptat. În urma apariției Ordonanței de urgență nr. 25 / 1997 cu privire la adopție trebuie avut în vedere că, în prezent, adopția dă naștere la rudenie între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și rudele adoptatorului, pe de altă parte. Așa fiind, în acest caz, obligația de întreținere dintre bunici și nepoți și strănepoți, dintre frați și surori trebuie înțeleasă ca referindu-se și la rudele prin adopție. Obligația de întreținere între părinți și copii include
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
frați și surori trebuie înțeleasă ca referindu-se și la rudele prin adopție. Obligația de întreținere între părinți și copii include și raportul dintre adoptator și adoptat; * între bunici și nepoți. În lumina celor mai sus arătate când: bunicul este adoptatorul și nepotul este descendentul adoptatului, obligația de întreținere exista potrivit legii * între străbunici și strănepoți: obligația de întreținere există conf. prev. legale; * între frați și surori, fără a deosebi după cum sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, ori din adopție; * între
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părintele se află în imposibilitate absolută de a-și întreține copilul, ori nu are mijloace îndestulătoare. C. Frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor. În cazul adopției, obligația de întreținere între adoptat și copilul firesc al adoptatorului ori un alt adoptat al aceluiași adoptator când adopția s-a încuviințat de către instanța de judecată există în aceleași condiții recunoscute fraților și surorilor rezultați din căsătorie sau din afara ei, după părinți, însă înaintea bunicilor. D. Între "celelalte persoane prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
persoanei care a fost obligată la întreținerea unui minor sau care, fără a avea obligația legală de întreținere, i-a dat acestuia întreținere, datorează întreținere față de acel minor după părinții firești ai acestuia (art. 96 C. fam.), respectiv după părinții adoptatori; * situația în care mai multe persoane sunt obligate să presteze concomitent și în aceeași ordine întreținere aceleiași persoane. Important este aspectul pasiv 261 din divizibilitatea de întreținere (art. 90 alin. 1 C. fam.). Se pune problema contribuției acestora la întreținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la plată"280. La stabilirea cuantumului întreținerii datorate copiilor trebuie să se țină seama de mijloacele ambilor părinți deoarece amândurora le revine îndatorirea legală de a-și întreține copiii și aceasta fără deosebire totodată după cum ei sunt părinți firești sau adoptatori, căsătoriți sau necăsătoriți, ori după cum trăiesc sau nu trăiesc împreună. Cotele prevăzute de art. 94 alin. 3 și art. 41 alin. 2 C. fam. nu sunt fixe, ci doar plafonate încât instanța poate încuviința întreținerea peste plafonul legal, dacă cel
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
integrală a suportării prejudiciului cauzat, prin fapta ilicită săvârșită de copilul minor altei persoane . * Domeniul de aplicare al art. 1000, alin. 2 C. civ. îl reprezintă părinții indiferent dacă copii sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei ori din adopție, întrucât adoptatorii iau integral locul părinților în fapt și în drept. i) Declararea judecătorească a abandonului de copii (conf.Legii nr. 47/1993) Declararea judecătorească a abandonului de copii reprezintă o sancțiune civilă ce se aplică de instanța de judecată părinților dezinteresați
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în vederea adopției și nu până la încetarea cauzelor care au determinat luarea măsurii de încredințare. În acest mod art.9 alin.2 oferă posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească de a fi crescuți și educați în familia adoptatorului sau a persoanei căreia i-a fost încredințat acesta. Durata încredințării ca și aceea a plasamentului este cel mult până la dobândirea capacității depline de exercițiu a copilului, la cererea căruia , el poate rămâne în continuare în centrele de plasament sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
d și în art.8 din Ordonanța nr. 25/1997, adică atestatul și consimțământul părinților firești ai adoptatului, ai persoanei ori familiei care dorește să adopte. Copilul care este lipsit de părinți sau de îngrijire corespunzătoare, este primit în familia adoptatorilor unde urmează a fi crescut ca și un copil firesc al acestora. Încredințarea copilului în vederea adopției este o măsură de protecție a copilului aflat în dificultate și la rândul ei, adopția este o măsură de protecție a drepturilor copilului care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este o măsură de protecție a drepturilor copilului care se încuviințează numai pentru protejarea intereselor superioare ale acestuia Scopul este acela de a oferi posibilitatea de a se bucura de ocrotirea părintească de a fi crescuți și educați în familia adoptatorului. Acest interes superior al copilului constituie cauza adopției. Potrivit actualei reglementări, există un singur fel de adopție care corespunde în privința efectelor sale, adopției cu efecte depline respective filiației firești 359 . Prin adopție se stabilește filiația între cel care adoptă și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
al copilului constituie cauza adopției. Potrivit actualei reglementări, există un singur fel de adopție care corespunde în privința efectelor sale, adopției cu efecte depline respective filiației firești 359 . Prin adopție se stabilește filiația între cel care adoptă și copil, precum și rudele adoptatorului, astfel încât, prin adopție, se oferă copilului posibilitatea unei familii permanente. Noua reglementare prevede că măsura de încredințare a unui copil aflat în dificultate serviciului public specializat ori a unui organism privat autorizat, trebuie să dureze numai până în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
printr-un atestat eliberat de Comisia pentru protecția copilului, care trebuie să arate că persoana sau familia respectivă este aptă să adopte. Adopția se încuviințează numai de către instanța judecătorească competentă, pe baza atestatului și al consimțământului celui care adoptă, al adoptatorului și al părinților firești, atunci când aceștia din urmă există. În cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat încuviințate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, Comitetul Român pentru Adopție trebuie să elibereze un certificat care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la Haga în 1993. Art. 23 din O.U.G. nr.25/1997 prevede obligația Comitetului Român pentru Adopții, ajutat de reprezentanțele diplomatice și consulare române) de-a depune diligențele necesare pe lângă autoritățile sau organismele statului al cărui cetățean este adoptatorul pentru ca minorul adoptat să beneficieze de garanțiile și normele echivalente celor aplicate în cazul unei adopții naționale. e) Măsuri educative Potrivit noilor reglementări din O.U.G.nr.26/1997, măsura educativă este o măsură de protecție a copilului care a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Nota in J.N. nr.1/1965 p.132; C.Buga, P.Marica, Probleme controversate în dreptul familiei, in R.R.D., nr.7/1967, p.101-102. 172 Disp.art.26, alin1, din Legea nr.119/1996 prevăd competența autorității administrative locale de la domiciliul adoptatorilor sau în raza căreia se afla sediul instituției de ocrotire în îngrijirea căreia se găsește adoptatul. 173 În același sens, P.Anca, op.cit. p.51. 174 Actul de naștere se păstrează în cazul adopției, făcându-se mențiune pe el despre
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Analele Univ.,,Al.I.Cuza,,-Iasi,Sectia economica,2001,p. 291-300 228 În art.7 alin.1 din Convenția europeană în materia adopției de copii (Strasbourg, 24 aprilie 1967), este prevăzut că: "Un copil nu poate fi adoptat decât dacă adoptatorul a atins vârsta minimă prescrisă în acest scop, această vârstă neputând fi mai mica de 21 ani, nici mai mare de 35 ani". 229 În această problemă, vezi C.S.J. dec. civ. nr. 595/1991, în Rev. Dreptul nr.1/1992
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție și a fost publicată în M. Of. Nr. 65 din 6 febr. 2001. 243 Conform art.26 alin.1 din Legea nr. 119/1996 este competentă autoritatea administrației publice locale de la domiciliul adoptatorilor sau în raza căreia se află sediul instituției de ocrotire, în cazul copiilor aflați în îngrijirea acesteia. 244 În această problemă, vezi Ion P. Filipescu, Adopția și protecția copilului aflat în dificultate, p. 35-41. 245 Vezi si Ion P. Filipescu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în asigurarea altor drepturi de protecție și dezvoltare); * sprijinirea copiilor în definirea identității, prin cunoașterea istoriei personale și familiale și prin explicarea valorilor culturale ale comunității; * informarea părinților cu privire la pașii care trebuie făcuți pentru a înregistra nașterea copilului; * sprijinirea familiei adoptatoare în demersul de a-l informa pe copil că este adoptat, de îndată ce vârsta și gradul de maturitate ale acestuia o permit; * în situația în care dezvoltă servicii care primesc spre îngrijire temporar femei gravide sau copii care nu posedă acte
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială și propune, după caz, menținerea, modificarea sau încetarea acestora. În cazul în care finalitatea planului individualizat este adopția, DGASPC realizează demersurile necesare pentru deschiderea procedurii adopției interne, identifică familiile sau persoanele potențial adoptatoare în vederea atestării acestora; monitorizează evoluția copiilor adoptați, precum și evoluția relațiilor dintre aceștia și părinții lor adoptivi; sprijină părinții adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligației de a-l informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce vârstă și gradul de maturitate ale
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
în asigurarea altor drepturi de protecție și dezvoltare); * sprijinirea copiilor în definirea identității, prin cunoașterea istoriei personale și familiale și prin explicarea valorilor culturale ale comunității; * informarea părinților cu privire la pașii care trebuie făcuți pentru a înregistra nașterea copilului; * sprijinirea familiei adoptatoare în demersul de a-l informa pe copil că este adoptat, de îndată ce vârsta și gradul de maturitate ale acestuia o permit; * în situația în care dezvoltă servicii care primesc temporar spre îngrijire femei gravide sau copii care nu posedă acte
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nr. 21/1991: Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut footnote>. b) Adopția Cetățenia română se dobândește de copilul cetățean străin sau fără cetățenie, prin adopție, dacă adoptatorii săi sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia. Dacă numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia minorului adoptat va fi hotărâtă de comun acord, de adoptatori. Dacă aceștia nu ajung la nicio
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pierde cetățenia română pe data plecării sale din țară. footnote>. c) În alte cazuri prevăzute de lege Există și alte cazuri de pierdere a cetățeniei. Copilul minor, cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română dacă, la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândește cetățenia acestora, în condițiile prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul. În cazul declarării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
plecării sale din țară. footnote>. c) În alte cazuri prevăzute de lege Există și alte cazuri de pierdere a cetățeniei. Copilul minor, cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română dacă, la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândește cetățenia acestora, în condițiile prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul. În cazul declarării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]