18,707 matches
-
scenă conflicte arhaice. Actorul trebuie să poată intra în transă, ca și dervișii în cursul dansurilor sacre. Artaud se explică în două rânduri, în cele două manifeste ale sale, în 1932 și în 1933, asupra teoriei sale din Teatrul cruzimii. Aducerea cruzimii în teatru este singurul mijloc, după părerea lui, de a-i reda forță și viață, pentru a-l face să-și regăsească dimensiunea metafizică, printr-o modalitate nouă: investigarea lumii necunoscute a inconștientului. "Teatrul nu va putea să redevină
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
subtext. Sarcasmul, ironia și autoironia rezultă mai întâi din ambiguitatea confesiunii unui cinic, autodemascat prin analiza simptomelor de lașitate de care dă dovadă în raport cu atitudinea civică sau erotică: Trăiască lașitatea! Cedez, dar, eroilor aureola trecutului și întreaga împărăție a pioaselor aduceri aminte. Eu îmi rezerv nebulozitatea zilelor de mâine și nerăbdarea sfârșitului pe care vreau să-l trăiesc la fel cum l-am început. Mi-e sete încă de viață [...] Când voi fi sătul, îmi voi permite luxul să fiu și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
chipul meu, întreaga mea făptură pentru viața lui viitoare. Retrag mâna, parcă rușinat că mi-a refuzat carnea... și stau mai departe de vorbă cu el. Mă ascultă. Dar ochii îi fug mereu după ceva din depărtare, ca o caldă aducere aminte... Apoi, se întoarce către sine... După o adulmecare în vânt, s-a întors și cu pas lung și întins ...s-a îndepărtat spre marginea pădurii între ai lui. În timp ce bătrânul povestea, Anuca stătea ghemuită pe pat, într-un colt
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
multă verticalitate vântul suflă șoptit fără să tulbure bucuria tăcută de sub pleoapele noastre este o lume mai bună acolo propun să ne mutăm în ea va fi ușor veșnicia nu verifică niciodată pașapoartele din când în când în semn de aducere aminte ne vom strecura pe la colțurile ochilor pentru a hrăni viețile lăsate în urmă cu lacrimi de fericire 26 aprilie 2011 Rugăminte sărută-mi sufletul în el se zvârcolesc dureri nespuse nu vor fi așternute pe hârtie trebuie să rămână
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
și al șaptelea cer nor dezorientat ajuns întâmplător deasupra tăcerilor uimirea lui e stoarsă peste lume picături mari oțet amestecat cu fiere călătorie sinuoasă către fața nevăzută a lunii sburător anemic măcinat de contradicții pe un drum nepovestit de dincolo de aducere aminte o altă seară îmi murmură iubirea prin glasul tău iar enoh și gabriel (înainte de ultima rugăciune) îi povestesc lui dumnezeu despre toate acestea 07 iunie 2011 Noaptea în care am crezut că luna va muri mergeam pe trotuar vânat
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
dumnezeu cu buricele degetelor soarele ne picura miere pe suflete veneau urșii să ne lingă capre negre jucau șotron printre piscuri impetuoase înfipte în pragul cerului ca niște junghere am desenat poteci pe trupurile noastre semn de dor și de aducere aminte câteva zile am pășit prin noi mirosind a iarbă și a transhumanță dormeam neîntorși semănam cu pruncii abia alăptați înveliți în cetină fiecare dimineață a fost adusă de vulturi pe o tipsie de lumină 12 septembrie 2011 Strigăt Lăsați
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
sau necesitatea sufletului copilului de a se naște. Esența copiilor este iubirea, copiii sunt întruparea iubirii, iar esența cărților este cunoașterea, în primul rând cunoașterea de sine. Când scrii o carte, te întregești cu tine însuți, cu sinele tău, prin aducerea la suprafață a subconștientului în conștient. Există scris-activitate (când stai efectiv la computer și apeși pe tasteă și scris-ființă, scris în sine, esența scrisului, în care te conectezi la sinele tău și la sinele mai mare - universul, lumea. Scrisul- ființă
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
minte când eram copii?! Theo o întreabă și ea își amintește, eu nu mai fac parte din acesată scenă, dar privesc cu atenție, Corina poartă fustă lungă portocalie, ușoară, Da! Erai atât de rău cu mine! Eu?! Uimit Theo de aducerea aminte a Corinei, Da! Tu! o rostogolește pe podea, Theo! Fii cuminte! Răule! Am să-mi strig copiii în ajutor! El râde cu privirea opacă rătăcind fără nici un punct de sprijin, apoi se ridică amândoi, mai întâi Corina și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
își dă cu părerea un tânăr pletos de la masa mea, cu o figură de arhanghel, mi-ar plăcea să-l desenez, Sebastien! Îl strigă unul dintre prieteni, t’as fini, toi?! vorbesc franceza și eu tresar puternic la o îndepărtată aducere aminte când Ana în această limbă cu totul necunoscută mie spunea unui străin ceva despre mine însumi și eu n-o înțelegeam, fără răspuns rămâne întrebarea mea cu fluviul, porumbeii netemători, obișnuiți cu pașii oamenilor, au învățat și ei umblatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu lingura untura topită de pe bucățile de slănină, privirea lui pare întoarsă cu totul în altă parte și eu sunt prea neștiutor ca să înțeleg, nu se bucură?! Dar ceapă n-aveți, frate Rafael? cere meșterul Luca, aici se oprește brusc aducerea mea aminte, la privirea întoarsă a lui Theo, care, după mintea mea copilăroasă de atunci, ar fi trebuit să se bucure și la trupul greoi al fratelui Rafael grăbit să îndeplinească rugămintea meșterului Luca, reiau din caietul lui Theo, 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Corina nu mai are decât scurte priviri pentru fratele ei pe care-l iubește de trei ori, ochii ei plini de iubire sunt numai pentru celălalt și nevăzutele fire care-i leagă izolându-i de lume îmi produc fiori de aducere aminte, Ana! ei toți mă așteaptă pe mine, le fac semn că-i ajung din urmă după ce voi face un scurt ocol în grădină ca să-mi ușurez măruntaiele, apoi grăbesc pasul pe drumul satului ce duce la biserică, toate drumurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în felul acesta o percep mult mai adânc, ca și cum aș fi deschis dintr-o dată o ușă către lumină, mă las purtat de vocea ei senzuală peste tărâmul sălbatic al simțurilor, e plină de duioșie acum, vorbește probabil despre o plăcută aducere aminte, apoi brusc vocea îi devine gravă, îndurerată de o întunecată suferință, cuvântul violent se-aprinde și se stinge brutal pe buzele ei ca o reclamă luminoasă făcută să-ți agreseze simțurile, je l’aimais pourtant! îl iubea firește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tresărind la fiecare zgomot ușor ce răzbate dincolo de ușa atelierului, chinuindu-mă, astăzi a venit să-mi spună doar că nu poate rămâne și eu am ieșit să mă plimb în noapte, lăsându-mi acte și bani în atelier, cu aducerea aminte a unei nopți la Paris în care am fost lăsat fără identitate și aproape desfigurat la față, 17 aprilie, cu Anne prin Paris, o rog să-mi arate Parisul geografiei sufletului ei, o adevărată pariziancă, descoperim împreună străzi, imobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
își amintește preoteasa de Diana, fugara pe plajă și eu o ascult imaginându-mi, deși n-am fost niciodată la mare, Pe oricine întrebai, n-ați văzut o fetiță cu părul prins într-o codiță și chiloței albi? zâmbește preoteasa aducerii aminte, Da, da! și-o aminteau, a luat-o într-acolo și o găseam fie la radio vacanța, fie la salvamar, fie cu niște copii făcând castele de nisip, pretutindeni era în largul ei, parcă pentru întâia oară se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ar fi pus firesc înainte numele meu, Daniel a, când de fapt, Trece timpul, reia preoteasa propoziția nostalgică a trecerii nevăzute a timpului, sunteți mari acum, o, Doamne, ajută-mă să, eu în sufletul și prin trupul meu copleșit de aducerea aminte a Dianei, cea care ar trebui firesc să stea ca subiect în propoziția băiatului părintelui, Diana l-a sărutat pe Daniel, Diana, fugara pe plajă, niciodată pierdută, niciodată prezentă, Doamne, ajută-mă, ar trebui s-o cer de soție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
anunță Koenig. Nu zău, Sherlock! Nu mă cheamă Sherlock, replică el. — Nu zău?... — Ce? întrebă Koenig. • • • Întors la secția Hollywood, mi-am exercitat prerogativele de polițist de la Arestări și am emis un mandat general de căutare și un mandat de aducere în fața instanței, ca martor, a minorei Lorna Martilkova / Linda Martin, pe care le-am înaintat șefului din tura de zi. El m-a asigurat că într-o oră mandatele vor fi transmise în eter și că va trimite niște polițiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
decât să mimeze sisific viața, s-o propună, fără a o prinde În ceea ce aceasta are mai viu, mai autentic; totul se joacă În puterea de actualizare a cuvântului, a discursului Întâmplat, derulat, Înregistrat și refăcut din fragmente, din firimiturile aducerii aminte. Scriu ca să-mi reamintesc, ca să nu uit că sunt, că am fost. Când spun am fost, deja cuvântul devine vid, se golește de orice conținut și se comunică doar pe sine ca semn arbitrar. (ieri) „Ți se pare doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
altă scuză pentru a sta cu mîinile În sîn În loc să-l ajute pe doctorul Ransome să curețe rezervoarele septice. Spre cinstea lor, după părerea lui Jim, nici americanii, nici olandezii și nici belgienii din lagăr nu-și pierdeau timpul cu aduceri aminte nostalgice. Anii petrecuți În lagărul de la Lunghua nu-l făcuseră să aibă o părere prea bună despre britanici Și, totuși, tăblițele cu străzile din Londra Îl fascinau, ca parte a numelor magice pe care le descoperise În lagăr. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că visase cu ochii deschiși. „Țineam să spun cu totul altceva”, făcu el oarecum încurcat, după ce se înghesui în fundul fotoliului. Pe chip i se citea suferința, o crampă stomacală desigur, și pe buze avea un zâmbet pricinuit de o nostimă aducere aminte: ...Într-o noapte cu zăpadă multă, povesti el mai departe, cineva bătu la ușa odăiței mele de lângă scara de serviciu. Deși abia întors acasă după o lipsă prelungită, Gloria dormea în salon pe un pat improvizat, așteptând prilejul explicațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Dumnezeu s-o ierte, începu el să-mi bâlbâie deunăzi, între sughițuri, - măicuța mea avea două pulpe: una umflată ca o tobă de un cancer purulent și cealaltă, subțire până la ciolan. Rudolf soarbe din pahar și râde amuzat de o aducere aminte, venită așa, deodată: - „De ce nu lași femeia în cameră, să-ți facă puțină curățenie?...” - „Lucrez, mamă, îi răspunsei indispus că mă distrage de la treabă, așa cum mă găseam, numai în izmene, aplecat deasupra acuarelei de pe masă. - „Rudolf, dar perinile poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Ascult infinitul tăcând Elena Marin Alexe Aduceri aminte pe margini de mal Mă cheamă la vale frântura de val Haotic și drastic mă duce cu el Râzând de furtună talazul mișel Îmi sorb întristarea neliniști și dor La capăt de lume ascunsă de nor Cu roua pe
Ascult infinitul t?c?nd by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83264_a_84589]
-
VIS, iar eu nemuritoare în pocaluri de ani. DE ATUNCI ATÂTA IUBIRE Simt un suflu renăscut în adierea norilor peste lăcașuri arzătoare de deziluzie. Plecarea mea din cuta răstignită a descompunerii, își așteaptă la capăt de vieți venirea ta prin aducerea suavă a întâmplăriloră Norii grăbiți despleteau în trupuri setea apropierii de ceea ce nu se poate ademeni în cele din urmă. E o amărăciune leșinată-n absență când strigătul meu te sărută când ochii mei adormiți în iubire simt înghețuri descompuseă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Oficial. Articolul 6 Consiliul Frontului Salvării Naționale poate anula hotărîrile guvernului atunci cînd consideră că acestea contravin legilor și decretelor în vigoare sau intereselor poporului. Articolul 7 Guvernul își constituie un birou executiv pentru rezolvarea operativă a problemelor și urmărirea aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse. Articolul 8 Guvernul are un secretariat general, condus de secretarul general al guvernului, care participă la ședințele acestuia. Atribuțiile și modul de lucru ale secretariatului general se stabilesc de guvern. Articolul 9 Orice dispoziții contrare
DECRET - LEGE nr. 10 din 31 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106749_a_108078]
-
Focul lăuntric Elena Marin Alexe La flacăra focului lăuntric, degetele prind să se dezghețe încet și sigur. Unul câte unul, furișându-se printre gânduri ce ard, ademenesc raze de lumină, le trec prin lacrima sufletului, dăruindu-le slovei întru aducere aminte. Doamne, câte raze au fost furate și focul încă mai arde, degetele ademenesc, lacrimile nu s-au uscat, iar slova e mai vie ca oricând, la flacăra focului lăuntric.
Focul l?untric by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83326_a_84651]
-
tensiune și Într-un alt timp decît cel al turnării. (Notă, patru ani mai tîrziu: uite că interesează, deoarece sînt din nou la putere, pare-se că pentru totdeauna, regizorul a avut din nenorocire dreptate, eu nu.) Ar mai fi aducerea Într-un plan paralel a unui personaj absent (el este doar auzit cioplind), ce construiește o arcă-n pădure. O idee metaforică Într-un univers complet lipsit de metaforă. Iar senatorul, dac-ar fi pînă la capăt consecvent cu sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]