KorAP: Find »[drukola/base=afirmare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...142 143 144 ...314 >

7,836 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

bază depinde de câteva rațiuni, precizează X. Roegiers (2005): • identificarea finalităților de bază de-a lungul curriculumului și necesare integrării ulterioare, • clarificarea problemelor puse de către sistemul educativ specific, concepția politică, tradiție, • definirea condițiilor de trecere de la un ciclu la altul, • afirmarea dorinței de menținere a autonomiei educaților, a relației predare-învățare, a centrării pe educat, • afirmarea dorinței de menținere a autonomiei profesorului și la ce nivel, cu noile sale roluri, • raportarea la mărimea claselor, pentru a permite centrarea pe educat, pe crearea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a lungul curriculumului și necesare integrării ulterioare, • clarificarea problemelor puse de către sistemul educativ specific, concepția politică, tradiție, • definirea condițiilor de trecere de la un ciclu la altul, • afirmarea dorinței de menținere a autonomiei educaților, a relației predare-învățare, a centrării pe educat, • afirmarea dorinței de menținere a autonomiei profesorului și la ce nivel, cu noile sale roluri, • raportarea la mărimea claselor, pentru a permite centrarea pe educat, pe crearea oportunităților de exersare a competențelor în situații variate, cu mijloace de compensare, • cunoașterea nivelului

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Metode clasice și constructiviste • Sunt specificate distinct, nu global, pentru fiecare dintre categoriile de obiective stabilite. Evaluare Autoevaluare Reflecții • Sunt specificate formele evaluării (inițială, formativă, sumativ-integrativă) la categoriile de obiective și acțiuni. • Sunt specificate acțiuni, situații, proceduri de stimulare a afirmării de reflecții și elemente de metacogniție. Eficiența, eficacitatea acestei programe curriculare constructiviste au putut fi apreciate în raport cu cel puțin trei criterii esențiale: • evaluarea în raport cu contextul, cu cadrul conceptual, în fiecare fază a experimentării ei, cu pertinența definirii elementelor sale componente

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
trebuit și demonstrat că a devenit un instrument formativ. Au fost de reținut aici și dificultățile manifestate în construirea și aplicarea ei, cauzate de: • existența doar a unor criterii generale de concepere astfel (derivate din teoria curriculumului și a constructivismului), • afirmarea doar a unor dispute asupra definirii conținutului tematic într-o astfel de programă, • afirmarea deschisă a incertitudinii în fața posibilității reale de aplicare și de modificare a prejudecăților, • nesiguranța inițială în determinarea valorii fiecărei teme pedagogice, în raport cu criteriul profesionalizării, care să

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și dificultățile manifestate în construirea și aplicarea ei, cauzate de: • existența doar a unor criterii generale de concepere astfel (derivate din teoria curriculumului și a constructivismului), • afirmarea doar a unor dispute asupra definirii conținutului tematic într-o astfel de programă, • afirmarea deschisă a incertitudinii în fața posibilității reale de aplicare și de modificare a prejudecăților, • nesiguranța inițială în determinarea valorii fiecărei teme pedagogice, în raport cu criteriul profesionalizării, care să determine apoi organizarea și gradul lor de aprofundare. Capitolul 4 Actorii educației: paradigma centrării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire Paradigma centrării curriculumului pe cel care se formează, care învață (learner-centered curriculum), pe competențe rezultă din schimbările în nevoia afirmării socio-profesionale ulterioare eficiente a educaților, din rezolvarea conflictului între rolul clasic al predării și cel nou cerut de învățare, din nevoia de rezolvare a problemelor neabordate în învățarea clasică, pentru integrarea în viața, stilurile, strategiile noilor realități, comunități de după școală

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
împlinirea formării competențelor. Schimbarea de paradigmă, ce s-a conturat în anii '80 de la prioritatea predării clasice la cea a învățării active, a devenit o alternativă, pentru a remedia multiplele dificultăți ale educatului în obținerea succesului în propria înțelegere și afirmare, a performanțelor în învățare sau ca reacție la rigiditatea și standardizarea didacticistă și behavioristă. Dar este și o reacție la explozia tehnologiei informării și comunicării, care cere muncă independentă, strategii active alternative, colaborare, rezolvare de probleme, interpretare de situații și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de lungă durată, pentru favorizarea dispozițiilor învățării la fiecare educat, prin asumarea de noi roluri ale educatorilor. Exagerările (accentul pe conținutul dat, dirijarea excesivă, programarea strictă, referențiale standardizate, disciplina impusă) acestei conceperi a instruirii (prin design instrucțional) a generat nevoia afirmării priorității paradigmei învățării prin construcția cunoașterii, prin implicarea responsabilă, independentă sau prin colaborare a educatului în căutarea înțelegerii proprii, în condițiile facilitării, îndrumării, stimulării de către educator. Față de premisele create anterior, acum educatorii au nevoie de programe adaptate astfel de dezvoltare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
educat, prin recursul la constructivism, atunci își va reconsidera poziția sa centrală anterioară, va vedea nu pe educatul pasiv, care reacționează la condițiile de învățare date, ci pe cel activ, altfel motivat, care să aibă posibilități și oportunități diversificate de afirmare, dezvoltare și își va schimba diferitele aspecte ale activității sale de instruire (obiective, sarcini, roluri, limbaj, proiectare, metode, instrumente, relații, evaluare), cu accent pe facilitarea, îndrumarea, stimularea proceselor învățării. O astfel de schimbare de accent în instruirea clasică (unde domină

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de organizare și desfășurare a învățării: ► Teorii asupra înțelegerii, care văd în aceasta o primă condiție a performanței pentru că este cuplată cu spiritul critic al educatului, realizează mai ușor transferul în alte contexte, pătrunde în sensul și semnificația informațiilor, susține afirmarea creativității asupra informațiilor, subliniază rolul cuplării cu aspectele emotionale în înțelegere. Aici sunt remarcate și multiplele abordări ale înțelegerii: teoria inteligențelor multiple (Gardner) sau modelele de predare și învățare bazate pe înțelegere (cu accent pe crearea de oportunități, combinarea de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
minore, particulare. Motivația intrinsecă a învățării Capacitatea de creație, gândirea flexibilă superioară, curiozitatea naturală contribuie la motivarea internă a învățării. Este facilitată, stimulată de sarcinile complexe, dificile și noi, relevante pentru interesele personale, abilități, capacități și constituie o cale de afirmare și control. Efectele motivației asupra efortului Motivația determină concentrarea, efortul, dozarea, rezistența, mobilizarea fără coerciție, în rezolvarea sarcinilor. Efortul este indicatorul major al motivației învățării, pentru că investește energie, strategii optime, persistență în timp, cu atingerea sau depășirea standardelor de înțelegere

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pentru autocontrol, verificarea eficacității practicilor instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în context, climat, comunicare, colaborare. Ca model educațional, el mai cuprinde încă și: • rolurile reflecției, • ale materialelor variate, • ale instrumentelor de control, • ale îndrumării manageriale, • ale autocontrolului, • ale afirmării autonomiei, • ale consecințelor în afirmarea aplicării leadershipului, • ale definirii proprii a performanței așteptate, • ale apelului la procesul transformațional pentru apropierea de realitatea practicii, • ale formulării de autoreflecții, cu prevederea, anticiparea fazelor, așteptărilor care vor urma, în care educatul își consolidează

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în context, climat, comunicare, colaborare. Ca model educațional, el mai cuprinde încă și: • rolurile reflecției, • ale materialelor variate, • ale instrumentelor de control, • ale îndrumării manageriale, • ale autocontrolului, • ale afirmării autonomiei, • ale consecințelor în afirmarea aplicării leadershipului, • ale definirii proprii a performanței așteptate, • ale apelului la procesul transformațional pentru apropierea de realitatea practicii, • ale formulării de autoreflecții, cu prevederea, anticiparea fazelor, așteptărilor care vor urma, în care educatul își consolidează un model propriu și este

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate pe învățarea activă (cu dezvoltarea curiozității în cunoaștere, prin reflecție și comentarea concluziilor proprii). Dar sunt și microparadigme, modele orientate spre procesele învățării: • predare și învățare, • comunicare, • reglare, • autoreglare a învățării, • afirmare a gândirii raționale și critice, • formare a abilităților de învățare (cognitive, metacognitive, afectiv-motivaționale), • învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
critice, • formare a abilităților de învățare (cognitive, metacognitive, afectiv-motivaționale), • învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în ce ordine, cum se face evaluarea acestei învățări. Nu pot fi ignorate nici dificultățile în aplicarea lor, prin a învinge rezistența la schimbarea paradigmei clasice, prin accentul pus pe schimbare pentru aplicarea abordării de dezvoltare, pe reorganizarea predării, pe afirmarea noilor roluri. Și de aici pot rezulta soluții variate pentru construirea acestuia: a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
abordări de realizare apoi (configurații sintetizate după particularități sau așteptări, arii experiențiale variate pe obiective). ► Schimbarea funcției conținutului curricular poate fi raportată la prelucrarea, adaptarea la înțelegerea fiecărui educat, învățarea prin înțelegere și nu transmitere, dictare integrală, la dezvoltarea și afirmarea capacităților cognitive prin învățarea lui, cu centrarea prelucrării pe obiective, cu selectarea lui (care este mai evident formativ, cum să schimbe atitudinea față de noul său rol de instrument, cum să fie adaptate temele și sarcinile la diferențele elevilor, cum să

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
astfel, cum pregătește educații pentru construirea înțelegerii, cum folosește modelarea, cum antrenează educații separat, cum creează climatul necesar, cum folosește feedbackul sau cum și când, cât intervine). Iar noile roluri ale educatului se concentrează acum pe responsabilizarea în învățare, prin afirmarea maturității intelectuale, a înțelegerii necesității de a rezolva sarcinile independent, a marcării contribuției la procesul de creare și menținere a condițiilor de promovare a autonomiei, a conștiinței succesului, a determinării logice a consecințelor, a aprecierii unei sarcini în raport cu realitatea. ► Adaptarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
2 -11; Zachary, 2000, pp. 1-9; Carr și Fulmer, 2004, pp. 319-326; ; Danzing et al, 2006, pp. 3-10; Tollefson și Osborn, 2008, pp. 1-13; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-49), un asemenea mediu creat în clasă, ca un context de afirmare a educatului, poate facilita noua paradigmă. Tabel 8: Centrarea pe educat condiții de facilitare • Colaborare, comunicare, interrelații, evaluare reciprocă, dezbateri, modele, criticism, afirmarea de roluri și responsabilități. Crearea de situații de învățare specifică (atmosfera de facilitare a explorării la nivel

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
1-13; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-49), un asemenea mediu creat în clasă, ca un context de afirmare a educatului, poate facilita noua paradigmă. Tabel 8: Centrarea pe educat condiții de facilitare • Colaborare, comunicare, interrelații, evaluare reciprocă, dezbateri, modele, criticism, afirmarea de roluri și responsabilități. Crearea de situații de învățare specifică (atmosfera de facilitare a explorării la nivel mental, pentru înțelegere directă, în stil propriu, chiar dacă sunt riscuri). • Oferirea educaților a mai multor oportunități de confruntare cu noile informații și experiențe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
stil de activitate. • Aplicarea în acest climat a spiritului democratic, cu creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, formularea de expectanțe pentru noi roluri, eliminarea diferitelor frustrații sau dezechilibre, menținerea disciplinei, a ordinii și stabilității, asigurarea condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, afirmarea critică, etică, cu întărirea motivației, a autonomiei în utilizarea surselor de informare, în valorificarea experiențelor nonformale. • Corelarea centrării pe cel care învață cu afirmarea microparadigmei mentoratului, care cere schimbarea rolurilor educatorului și a modului de relaționare, pentru a putea monitoriza

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
frustrații sau dezechilibre, menținerea disciplinei, a ordinii și stabilității, asigurarea condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, afirmarea critică, etică, cu întărirea motivației, a autonomiei în utilizarea surselor de informare, în valorificarea experiențelor nonformale. • Corelarea centrării pe cel care învață cu afirmarea microparadigmei mentoratului, care cere schimbarea rolurilor educatorului și a modului de relaționare, pentru a putea monitoriza și a îndruma, a facilita experiența directă, a găsi și a oferi oportunități, a ghida, a stimula. Aplicarea într-o asemenea clasă a cel

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
element de context, este pusă în discuție abordarea constructivistă a învățării, unde domină procesul cunoașterii directe și experiența de construcție a înțelegerii. Mediul pedagogic, contextul autentic și relevant chiar în clasă devine atunci combinarea elementelor sale specifice, totalitatea oportunităților necesare afirmării acestora, în care se aplică strategiile activ-constructiviste de dezvoltare a potențialului cognitiv și noncognitiv al educaților. Dar și crearea de medii alternative pentru diferențiere, în care se afirmă procesul efectiv de învățare constructivistă, evaluarea formativă, proiectele de dezvoltare. Prin aceste

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
au viziunea adecvată, educații pot deveni responsabili de acest mod de învățare, poate avea loc continua identificare, dezvoltare, implementare, verificare a învățării efective, ca și utilizarea directă a noilor tehnologii TIC sau introducerea noilor modele constructiviste, cu adaptarea și sprijinirea afirmării individuale a educaților. Diferențierea activității este o notă intrinsecă, un principiu esențial al noii paradigme privind instruirea, pentru că schimbarea de paradigmă în epoca informației, a cunoașterii cere învățare activă, mai ales personalizarea acestei învățări. Și cercetările psihologice confirmă rolul câtorva

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
învățări. Și cercetările psihologice confirmă rolul câtorva factori: • al emoțiilor (pe fond neurospihic în activarea conexiunilor, ceea ce în educație înseamnă încurajare, trăire, context, motivație, inovație, pentru a evita insuccesul, frustrarea, pasivitatea, care blochează performanța), • al sprijinirii prioritare a formării și afirmării gândirii critice, pentru a nu adapta pasiv diferite modele și judecăți date, a găsi soluții la viața reală, a lua decizii raționale, • al sprijinirii înțelegerii și folosirii personalizate a diferitelor strategii de cunoaștere și acțiune, • al sprijinirii implicării mai diversificate

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]